Romania Culturala

„De curând, cuplurile Smith şi Martin din piesa lui Eugen Ionescu, Englezeşte fără profesor, vorbesc şi limba spaniolă.“ Un articol de Ion Pop.

Tribuna, Nr. 145 / 16-30 septembrie 2008

Testul Breban

„Într-o pagină memorialistică a lui Gabriel Dimisianu, găsim un excelent portret al tânărului Nicolae Breban. Încă înainte de a fi publicat ceva, viitorul romancier canonic se comporta în spaţiul public ca şi cum ar fi avut deja în librării şi biblioteci o operă majoră.“ Un articol de Daniel Cristea-Enache.
Bucureştiul cultural, Nr. 15 / 28 octombrie 2008

Din nou despre traduceri

„Obsesia de a fi tradus în limbi de circulaţie, absolut firească de altfel, nu e nouă nici ea. A fi cunoscut «la Paris» a fost idealul multor scriitori ai modernităţii noastre.“ Un articol de Ion Pop.
Tribuna, Nr. 146 / 1-15 octombrie 2008

Cultura de Internet

„Cultura de Internet ameninţă să devină cultura viitorului. Ea face victime încă de pe băncile şcolii, dar se instalează, vanitos, şi în creiere mai tomnatice, grăbite să vîndă ceea ce n-au cumpărat niciodată.“ Un articol de Andrei Pleşu.
Dilema Veche, Nr. 244 / 16-22 octombrie 2008

FANTASY &SCIENCE FICTION. Critica pe Net

Michael Hăulică despre blog-urile unor editori şi edituri, dar ăi despre cele ale unor cititori ăi critici care prezintă editoriale preferate.
Observator cultural, Nr. 186 / 9-15 octombrie 2008

Identitate naţională

„O strategie posibilă e să arătăm că suntem în rând cu lumea (avem şi noi faliţii noştri), alta - că suntem altfel (ca la noi la nimenea). Un articol de Andrei Pleşu.
Adevărul, Nr. din 1 octombrie 2008

Puncte din oficiu pentru literatura tînără

Paul Cernat scrie despre criza de creaţie reprezentată de proza tinerilor de azi: “o formă de nonconformism”.
Observator cultural, Nr. 437 / 21-27 august 2008

Monumentul Mitocanului Român la New York

„Comunismul rezidual, e cea mai vastă problemă de rezistenţa materialelor cunsocută de umanitate. Purtătorul acestui beton interior e omul declasat al socialismului cultural românesc, amestec vorbitor de folclor falsificat, viclenie şi kitsch patriotic.“ Semnează Traian Ungureanu.
Cotidianul (www.cotidianul.ro), Nr. blog din 5 august 2008

Gînduri la masa de dezbateri

„Se spune, adesea, că dezbaterile au, în subsidiar, şi un efect terapeutic. Miza lor principală, desigur, este schimbul de informaţii şi dialogul ideilor. Dar în plan secund, dezbaterea este şi o terapie de grup.“ Un articol de Sever Voinescu.
Dilema Veche, Nr. 233 / 31 iulie - 6 august 2008

Încăperile înguste ale literaturii române

„Ceea ce numim anormalitate se naşte datorită încăperilor înguste; privindu-le şi explorîndu-le, ne putem da seama că, dacă ne apropiem suficient de acestea, toţi, dar absolut toţi, sîntem anormali. E o concluzie care se poate citi în Mateiu I. Caragiale, în Blecher, în Simona Popescu sau în Adrian Chivu.“ Un articol de Péter Demény.
Observator cultural, Nr. 175 / 24-30 iulie 2008

Gerhardt Csejka: „Sînt un om pentru care nuanţa este esenţială“

Cel mai prestigios premiu pentru traducere în spaţiul german îi revine în 2008 lui Gerhardt Csejka. Atribuit de Fundaţia pentru Artă NRW (Nordrhein-Westphalen) în colaborare cu Colegiul European al Traducătorilor din Straelen, premiul, în valoare de 25.000 de Euro, îi este decernat traducătorului, criticului literar şi editorului Gerhardt Csejka pentru traducerea în germană a romanului Orbitor de Mircea Cărtărescu şi pentru întreaga sa activitate. Un articol de Rodica Binder şi Laudatio de Jan Koneffke.
Observator cultural, Nr. 169 / 12-18 iunie 2008

„Arderea” lui Cărtărescu alertează Humanitas-ul

„Editura Humanitas a reacţionat prompt la un gest de protest împotriva manelizării culturii petrecut la Iaşi, unde poetul Daniel Corbu ar fi ars, într-o piramidă a subculturii, câteva cărţi ale scriitorului Mircea Cărtărescu. Protestul, relatat de ziarul Gardianul în ediţia de ieri, s-ar fi consumat sâmbătă, la finalul Festivalului Internaţional de Neoavangardă, desfăşurat între 4 şi 8 iunie.“ Un articol de Florentina Ciuverca.
Evenimentul zilei, Nr. 5196 / 10 iunie 2008

Standarde şi premii literare

Lume nu foarte multa, dar buna pe 31 martie, la Teatrul Odeon, cu ocazia Galei premiilor literare acordate de revista Observator cultural pe 2007. Un spectacol colorat de vocile solistelor Maria Raducanu (jazz-cocktail) si Ada Milea (folk de zile mari). Un articol de Paul Cernat.
Ziarul de duminică, Nr. 14 / 11 aprilie 2008

Istoria şi istoriile

„Unul dintre reproşurile care se fac din ce în ce mai auzite în ultima vreme la adresa romanului postdecembrist – dinspre cititori, dar şi dinspre critică – este cel al inadecvării în evocarea istorică.“ Un articol de Simona Sora, la rubrica puzzlecturi.
Dilema Veche, Nr. 216 / 3-9 aprilie 2008

De la Unire la integrare

„Cartea publicată acum de istoricul I. Agrigoroaiei ajută pe oricine doreşte adevărul să înţeleagă în ce măsură comuniştii de la Chişinău continuă un discurs politic de tip stalinist, înfiripat după războiul de întregire şi rămas activ până azi. Prefaţatorul ei, G. Palade, a socotit util să-i prevină pe cititori, în cunoştinţă de cauză, asupra aportului ştiinţific al lucrării, aport notabil, întemeiat pe o lungă şi meticuloasă cercetare de fapte, idei, stări de spirit, personaje mai mult sau mai puţin reprezentative.“ Un articol de Alexandru Zub.
Dacia literară, Nr. 2 / 2008

Parodia pseudo-literaturii în ciclul „Ingeniosul bine temperat“

Nicolae Oprea scrie despre ciclul “Ingeniosul bine temperat”, de Mircea Horia-Simionescu, definindu-i stilul cu o caracterizare din propriile pagini: “Împletire de fantastic şi vulgar cotidian, de ironie şi inocenţă, de acid şi de lirism”.
Arges, Nr. 2 / 2008

Cuvânt înaintea oglinzii

Delia Pop scrie despre romanul Orbitor, de Mircea Cărtărescu, interpretându-l ca pe un joc de oglinzi: Ubicuitatea oglinzii ca metaforă şi ca obiect îl apropie pe Mircea Cărtărescu de manierism.
Idei în dialog, Nr. 3 / martie 2008

Discursul religios la televiziune

„În vremea din urmă, se discută abundent în presă despre introducerea religiei printre disciplinele şcolare. Să se introducă, sau să nu se introducă? Să fie cursuri obligatorii sau facultative? Să fie o instrucţie confesională, apologetică, sau una generală, de istorie a religiilor?“ Un articol de Andrei Pleşu.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 912 / 12 martie 2008

Recursul la memorie (în matca Istoriei)

„În vreme ce la Facultate era înlocuit printr-o improvizaţie lamentabilă în persoana lui Ion Vitner, la Institut organigrama prevedea un adjunct deloc mai breaz, trezindu-se în coastă cu Mihai Novicov, evident însărcinat să supravegheze stricta păstrare a normelor de partid.“ Un articol de Geo Şerban.
Observator cultural, Nr. 155 / 6-12 martie 2008

Pârvan şi Valérz: afinităţi, analogii

„Ce apropieri se pot motiva, textual, între Pârvan şi Valéry? Mai întîi e vorba de un primat categoric al spiritualului, în sensul definit cvasi concomitent şi de Jacques Maritain, primat din care se degajă atitudini analoage faţă de umanitate.“ Un articol de Alexandru Zub.
Convorbiri literare, Nr. 1 / 2008

Un peisaj cultural definit prin normalitate

„Mai mult chiar decât 2006, anul care tocmai a trecut arata un peisaj de normalitate, în care editurile importante, consolidate, îşi continuă direcţiile şi colecţiile.“ Un articol de Adina Diniţoiu.
Observator cultural, Nr. 147 / 10-16 ianuarie 2008

Literatura. Acumulări, consolidări, continuităţi

„Schimbarea în continuitate a autorilor în raport cu propriile proiecte se vede cel mai bine în perimetrul prozastic. Romanul Asediul Vienei (în opinia mea, cea mai valoroasă apariţie în domeniu a lui 2007) expandează, pe un alt plan şi cu altă miză, universul mitteleuropean din Anotimpurile dupa Zenobie, volumul de proză scurtă din 1988.“ Un articol de Paul Cernat.
Observator cultural, Nr. 147 / 10-16 ianuarie 2008

Din mers: despre Andrei Cadere

„Cartea lui Paul Ardenne O arta contextuală (Un Art contextuel, Flammarion 2002) reproduce pe coperta fotografia din mers şi din profil a unui tânăr îmbrăcat în negru, care poartă pe umăr o bară formată din segmente colorate. Fundalul alb-negru al imaginii sugerează generic un oraş. Titlul acestei imagini este Stabilind dezordinea (Établir le désordre), iar numele purtătorului barei este Andrei Cadere.“ Un articol de Sanda Agalidi.
Observator cultural, Nr. 144 / 13-19 decembrie 2007

Despre agenţii literari

„Subiectul (care, recunosc, mă bântuie de multă, multă vreme) mi-a revenit în atenţie săptămâna trecută la Clubul Prometheus, unde am asistat la una dintre întâlnirile României literare. Tema acelei întâlniri atingea drepturile de autor şi am simţit, pe parcursul celor aproape trei ore, că, până la urmă, totul ar fi mult mai simplu, mai în regulă pentru scriitorii români dacă ar exista şi la noi agenţi literari. E vorba, fireşte, despre agenţii literari care reprezintă scriitori români.“ Un articol de Michael Hăulică.
Observator cultural, Nr. 139 / 1-7 noiembrie 2007

Brâncuşi: de la Măiastra la Pasăre în văzduh (II)

„Incepând cu Muza adormită (1909-1910), Brâncuşi va încerca să se depăşească pe sine printr-un extraordinar efort de scrutare lucidă a finalităţii artei sculpturii. Bucuria cea mai mare, notează Brâncuşi, e contactul dintre esenţa noastră şi esenţa eternă.“ Un articol de Matei Stircea-Crăciun.
Observator cultural, Nr. 139 / 1-7 noiembrie 2007

Înscrierea pe orbită

„Trilogia Orbitorului a început să fie scrisă după ce Mircea Cărtărescu a depăsit simbolica vîrstă de 33 de ani, atunci cînd poetul, după scrierea ludicului Levant, a simtit că s-a înteleptit, că a devenit mai calm în privinta ducerii existentei, ce trebuie trăită asa cum a lăsat-o Dumnezeu.“ Un articol de Vasile Spiridon.
Convorbiri literare, Nr. 10 / 2007

Eginald Schlattner ne-a îndreptat privirea spre România

Lumea interioară şi cea exterioară se întrepătrund în acest roman ca într-un uriaş tablou, care combină realismul cu metafizica şi îi taie respiraţia cititorului – aceste cuvinte, tipărite pe interiorul copertei ediţiei germane a primului volum din trilogia Orbitor, îl introduc pe cititorul occidental în universul lui Mircea Cărtărescu. Un articol de Alexandra Sora.
România liberă, Nr. (www.romanialibera.ro) 1 noiembrie 2007

Cum să devii scriitor meseriaş

„Scrierea creatoare (creative writing) este inclusă în mod oficial în programele de studii din universităţile nord-americane. La fel şi in Europa Occidentală.“ Un articol de Felix Nicolau.
Observator cultural, Nr. 138 / 25-31 octombrie 2007

Ofensiva limbii „moldoveneşti”

„Dat fiind că Internetul deja face parte din viaţa noastră cotidiană, la sfîrşitul anului universitar le-am sugerat studenţilor mei de la Praga – întrucît în semestrul de vară avusesem un curs opţional Situaţia lingvistică în Republica Moldova – ca în loc de proba finală să caute materiale referitoare la aşa-zisa limbă moldovenească şi să le comenteze.“ Un articol de Eugenia Bojoga.
Contrafort, Nr. 8 / 2007

Feluri de a vorbi

„Trăim în centrul unei nebuloase care se cheamă talk-show. La televiziune şi la radio, la guvern şi în parlament, în ziare, la şedinţele sindicale şi de partid, în piaţa publică, la mese amicale sau în familie, pretutindeni, se vorbeşte dezlănţuit, lacom, voluptuos.“ Un articol de Andrei Pleşu, la rubrica sa nici aşa nici altminteri.
Dilema Veche, Nr. 189 / 20-26 septembrie 2007

Cartea la morman

„A venit vara şi întrebarea presantă a intelectualului aflat înaintea vacanţei începe să-mi dea târcoale: Ce voi citi în următoarele două luni? În jurul meu, mormane de cărţi ce-şi aşteaptă rândul îmi fac cu ochiul, oferindu-se asemenea unor femei frumoase pe care nu ştii cum ai face nici să nu le refuzi, nici să nu le cedezi cu totul.“ Un articol de Mircea Mihăieş.
România literară, Nr. 26 / 6 iulie 2007

Un public tânăr la o conferinţă despre bătrâneţe

Florina Pîrjol relatează despre conferinţa revistei Cuvântul, susţinută de Livius Ciocârlie, sub titlul Despre bătrâneţe, şi desfăşurată pe 20 iunie a.c.
Observator cultural, Nr. 121 / 28 iunie - 4 iulie 2007

Gherasim Luca, poet franco-român

„Când se întoarce la poezia propriu-zisă, adică după 1945, Gherasim Luca scrie cu totul altfel decât în perioada de la Alge, adică în anii 1930-1933. Nu foarte bogată, producţia sa poetică, publicată în seria de caiete Infra-Noir e, cu o singură excepţie, de expresie franceză şi este prezentată ca un fel de prelungire a unor texte cu caracter reflexiv-programatic.“ Un articol de Ion Pop.
Steaua, Nr. 4-5 / 2007

Un poet jurnalist: „lucrul cel mai prost din lume“?*

„Istoriografia românească, atât de interesată altfel de epoca aurorală a statului naţional suveran – de la proclamarea Regatului au trecut doar doi ani –, nu menţionează vreo tentativă de atentat la viaţa lui Carol în acest început de vară 1883.“ Un articol de Ilina Gregori.
Observator cultural, Nr. 119/14-20 iunie, 2007

Matei Călinescu la ICR

Florina Pîrjol consemnează conferinţa despre modernitate, modernizare, postmodernism susţinută de Matei Călinescu la ICR Bucureşti, alături de Simona Sora şi Horia-Roman Patapievici.
Observator cultural, Nr. 116 / 24-30 mai 2007

Primăvara literară începe în Leipzig

Matei Martin relateaza despre Târgul de carte de la Leipzig, 2007, şi despre prestaţia slaba a standului românesc la aceasta ediţie a Târgului.
Dilemateca, Nr. 12 / mai 2007

Gherasim Luca, poet franco-român

Migrena seismică a adevărului

„Tânăr, Immanuel Kant a fost impresionat de cutremurul Lisabonei şi de sfârşitul lumii vechi. Toate ştirile colecţionate le-a publicat într-o cărţulie care a contribuit la naşterea seismologiei şi, probabil, a studiului modern al geografiei, intitulată tunător Istoria şi descrierea naturală a celor mai remarcabile incidente ale cutremurului care a zguduit o mare parte a pământului la sfârşitul anului 1755.“ Un articol de Călin-Andrei Mihăilescu.
Steaua, Nr. 3 / martie 2007

Partea însorită a verii

„Într-un număr recent din Svenska Dagbladet scria că Institutul Cultural Român este la ora actuală institutul cel mai plin de viaţă. Pe bună dreptate. Creatorii lui neobosiţi, inteligenţi şi plini de fantezie colaborează uneori şi cu celelalte institute mai vechi, patinate de timp şi de renume.“ Un articol de Gabriela Melinescu.
România literară, Nr. 20 / 25 mai 2007

Ora stelelor fixe

„Rândurile ce urmeaza continua sa surprinda secvente din ceea ce, pe la mijlocul anilor '80, era cunoscut drept atipicul cenaclu Saeculum. Nascut si crescut din entuziasmul unor scriitori ardeleni, el a disparut asa cum a aparut: dintr-o data. Potrivit fostilor sai membri, în februarie 1990 ai fi crezut ca Saeculum este cea mai puternica miscare culturala din Transilvania.“ Un articol de Cornel Cotutiu. Ziarul de duminica, nr. 13 / 6 aprilie 2007
Ziarul de duminică, Nr. 13 / 6 aprilie 2007

Leipzig printre file de carte

„Leipzig liest (Leipzig citeşte) – acesta este sloganul Festivalului de Literatură care însoţeşte Tîrgul de Carte de la Leipzig. Nu este o generalizare forţată; preţ de cîteva zile, se citea chiar peste tot: pe culoarele tîrgului de carte, în pieţe, în tramvaie, în cafenele, ba chiar şi în saloanele de coafură.“ Un articol de Matei Martin. Dilema Veche, nr. 165 / 6-12 aprilie 2007
Dilema Veche, Nr. 165 / 6-12 aprilie 2007

Minciuna vine de la Rasarit (IX)

„In 1956, sovieticii au procedat la restituirea selectiva a unor piese din tezaurul românesc, care fusese încredintat Rusiei cu patruzeci de ani mai devreme, în împrejurarile Primului Razboi Mondial.“ Ultima parte a articolului semnat de Stefan Cazimir. România literara, nr 12 / 30 martie 2007
România literară, Nr. 12 / 30 martie 2007

Destinatarul Mircea Eliade

Dan C. Mihailescu prezinta câteva scrisori catre Mircea Eliade prezente în cele patru volume de corespondenta îngrijite de Mircea Handoca. Idei în dialog, nr. 3 / martie 2007
Idei în dialog, Nr. 3 / martie 2007

Cum mai stam cu proza româneasca? (II)

Bianca Burta-Cernat continua trecerea în revista a starilor de fapt din proza româneasca de azi. Observator cultural, nr. 104 / 1-7 martie 2007
Observator cultural, Nr. 104 / 1-7 martie 2007

Patru intelectuali si restul public

Adrian Cioroianu despre un tâlc-show la rubrica Povesti suprapuse despre o emisiune cu tema «Miorita» la Sibiu, la Realitatea TV. Dilema Veche, nr. 159 / 23 ianuarie – 1 februarie 2007
Dilema Veche, Nr. 159 / 23 ianuarie – 1 februarie 2007

Despre Mircea Eliade în context european

„Spre sfârsitul anului trecut, mai exact în ultimele zile ale lui noiembrie, la Praga a avut loc un Simpozion International intitulat Mircea Eliade în context european. Organizatorii acestuia, românisti de la Facultatea de Litere a Universitatii Caroline, participasera, în primavara 2006, la un concurs lansat de Institutul Cultural Român, în cadrul programului Zilele Mircea Eliade.“ Un articol de Libuše Valentová. România literara, nr. 7 / 23 februarie 2007
România literară, Nr. 7 / 23 februarie 2007

Cum mai stam cu proza româneasca? (I)

„E o evidenta discutata ani de-a rindul cu prilejul obisnuitelor recapitulari, bilanturi, topuri etc.: din 1990, vreme de circa un deceniu si jumatate proza româneasca de fictiune s-a retras cu modestie in umbra unei productii nonfictionale aproape fabuloase.“ Un articol de Bianca Burta-Cernat. Observator cultural, nr. 103 / 22-28 februarie 2007
Observator cultural, Nr. 103 / 22-28 februarie 2007

Memorie bolnava (II)

Mihai Zamfir continua comentarea situatiei literaturii române, comandata de partid, în deceniul cinci, urmarind documentele dintr-o carte a lui Pavel Tugui, la vremea aceea înalt activist PCR. România literară, nr. 5 / 9 februarie 2007
România literară, Nr. 5 / 9 februarie 2007

Prin ocheanul întors

In ciuda notorietatii, discretia a fost, la Gheorghe Craciun, o aspiratie de o viata. Nu contraria pe nimeni, nu se baga pe sub pielea altora: parcurgea viata ca un ceremonial al distantei, care presupunea stil, obiectivitate, dar si responsabilitatea de a nu le impune altora povara propriei tale economii, incorsetindu-i. Traia viata calculat, cu exactitate. Un articol de Stefan Borbély. Observator cultural, nr. 101 / 8-14 februarie 2007
Observator cultural, Nr. 101 / 8-14 februarie 2007

Un studiu de pedagogie politica

Ion Manolescu analizeaza dificultatile studentilor de azi în a realiza proportiile, functionarea si efectele sistemului comunist asa cum a functionat el în România si în lume. Idei în dialog, nr. 10 / 2006
Idei în dialog, Nr. 10 / 2006

Memorie bolnava

„Cum vorbeau si cum se comportau cei mai proeminenti scriitori români (simbolic si social vorbind) în anul lipsit de orice gratie 1955, adica în anul demascarii oficiale a stalinismului, si cu doar un an înaintea revolutiei din Ungaria? Putem afla dintr-o carte recent aparuta: «Conferinta (secreta) a Uniunii Scriitorilor din iulie 1955», Bucuresti, Editura Vremea, 2006, editie de Mircea Colosenco, cuvînt înainte de Pavel Tugui.“ Un articol de Mihai Zamfir. România literara, nr. 3 / 26 ianuarie 2007
România literară, Nr. 3 / 26 ianuarie 2007

Convalescente, iesiri din criza...

„Intrucat am mai fost solicitat, înca de la finele lui 2006, pentru diverse bilanturi editoriale, nu voi face decât sa reiau, prin forta lucrurilor, o serie de titluri, tendinte si calificative, recuperând volume pe care nu le-am înregistrat la timp.“ Un articol de Paul Cernat. Bucurestiul cultural, nr. 24 / 16 ianuarie 2007
Bucureştiul cultural, Nr. 24 / 16 ianuarie 2007

150 de ani de la nasterea lui Moses Gaster

„Intre 28-30 noiembrie a avut loc la Ierusalim o conferinta internationala cu tema Moses Gaster – savant, rabin, lider sionist, organizata de Centrul de Studiere a Evreilor din Romania, din cadrul Universitatii Ebraice din Ierusalim, in colaborare cu Institutul Cultural Român.“ Un articol de Mirel Horodi. Observator cultural, nr. 95-96/21 decembrie 2006-10 ianuarie 2007
Observator cultural, Nr. 95-96/21 decembrie 2006-10 ianuarie 2007

Evrei, crestini si musulmani in controversa (II)

Partea a II-a a eseului semnat de Andrei Oisteanu despre disputele teologice publice în Europa medievala, prelegere prezentata în plen la Congresul European de Istorie a Religiilor, desfasurat la Bucuresti, 20-23 septembrie 2006. Revista 22, nr. 874 / 5-11 decembrie 2006
Revista 22, Nr. 874 / 5-11 decembrie 2006

Despre existentialismele interbelice

„O mica antologie de texte relevante ar putea fi însotita de scurte eseuri care sa-i prezinte pe autorii citati atât în propriul lor mediu cultural cât si în contextul, mai general, al gândirii europene contemporane.“ Un articol de Michael Finkenthal. Observator cultural, nr. 92 / 30 noiembrie - 6 decembrie 2006
Observator cultural, Nr. 92 / 30 noiembrie - 6 decembrie 2006

Europa. Sistemul ideologic al lui Adrian Marino

Un articol de Alex. Goldis despre conceptia lui Adrian Marino asupra Europei: Europa iluminista. Criptologica; Europa în jurnale; Europa în duscursul postcomunist. Steaua, nr. 9 / 2006
Steaua, Nr. 9 / 2006

Poezia lui Mircea Ivanescu

„Aproape toti comentatorii au recunoscut însa – pe buna dreptate - natura livresca a inspiratiei m.ivanesciene, aportul covârsitor al memoriei culturale si rolul crucial al intertextualitatii.“ Un articol de Catrinel Popa. România literara, nr. 45 / 17 noiembrie 2006
România literară, Nr. 45 / 17 noiembrie 2006

Libertatea recucerita: Imre Nagy si Revolutia Maghiara

Un articol de istorie recenta semnat de Vladimir Tismaneanu despre revolutia din Ungaria (1956) si urmarile ei. Revista 22, nr. 869 / 31 octombrie - 6 noiembrie 2006
Revista 22, Nr. 869 / 31 octombrie - 6 noiembrie 2006

Prilejuri conjugate pentru a reflecta, din perspective noi, asupra unei prietenii inconfundabile

Un articol de Geo Serban despre Petre Solomon, confrate si confident al lui Paul Celan. Obervator cultural, nr. 88 / 2-8 noiembrie 2006
Observator cultural, Nr. 88 / 2-8 noiembrie 2006

Socialismul si intelectualii

„Omul mai e si suflet, mai e si visare, mai e si iluzie – intelectualul înca si mai mult. Capitalismul are o mai mare încarcatura de real (si toti stim cît de antipatic e realul), în vreme ce socialismul pare mai ideal si aici, din nou, intelectualii si-au facut treaba, caci nimeni în afara de ei nu are capacitatea uimitoare de a vinde iluziile drept idealuri.“ Un articol de Sever Voinescu. Dilema Veche, nr. 144 / 27 octombrie - 2 noiembrie 2006
Dilema Veche, Nr. 144 / 27 octombrie - 2 noiembrie 2006

O literatura „medie“

La rubrica „Plecând de la carti�?, Mihai Zamfir publica interventia la festivalul „Zile si nopti de literatura�? de la Neptun, în care afirma ca literatura româna este una medie. România literara, nr. 40 / 6 septembrie 2006
România literară, Nr. 40 / 6 septembrie 2006

Eseu asupra devenirii lor

Carmen Andras analizeaza patru directii principale ale istoriei sociale a elitelor comuniste în Europa Centrala si de Rasarit, totul din perspectiva filozofica a nihilismului descris de Friedrich Nietzsche si altii. Observator cultural, nr. 79 / 31 august - 6 septembrie 2006
Observator cultural, Nr. 79 / 31 august - 6 septembrie 2006

Realitatea si fantasmele

Ion Holban despre romanul «Masa si Exraterestul», de Nichita Danilov, aparut la Polirom în 2005. „Planurile romanului – complexe, complicate, intersectîndu-se, crescînd unul din celalalt, ca într-o alta geneza reciproca - sînt realul si fantasmagoricul.“ România literara, nr. 31 / 4 august 2006
România literară, Nr. 31 / 4 august 2006

Ce-am citit si ce-am pierdut

Mircea Vasilescu face o trecere în revista a pietei de carte din acesti ani de tranzitie: evolutii, succese, tendinte etc. Dilemateca, nr. 1 / 2006
Dilemateca, Nr. 1 / 2006

Brâncusi: Sarutul

„Sarutul brâncusian (1907) îsi reveleaza cel mai limpede mesajul estetic când este înteles ca înscriind o replica polemica la compozitia omonima Sarutul (1888-1889), semnata de Auguste Rodin.“ O abordare de antropologie simbolica semnata Matei Stircea-Craciun. Observator cultural, nr. 73 / 20-26 iulie 2006
Observator cultural, Nr. 73 / 20-26 iulie 2006

Autofictionarii

Alexandru Matei comenteaza fenomenul autofictiunii prezent în literatura româna de astazi, în comparatie cu cel din literaturi occidentale, unde, firesc, a aparut mai întâi. România literara, nr. 21, 26 mai 2006
România literară, Nr. 21, 26 mai 2006

Jurnalul lui Cartarescu

Gelu Ionescu scrie despre cele doua volume de jurnal publicate de Mircea Cartarescu: "Pariul Jurnalului e o provocare a lui Mircea Cartarescu ce se bazeaza pe valoarea cartilor sale"... Apostrof, nr. 2 / 2006
Apostrof, Nr. 2 / 2006

Un tacut semn de întrebare

Un amplu articol semnat de Sanda Cordos, la rubrica Puncte de reper, despre Hortensia Papadat-Bengescu si soarta operei sale in posteritate. Apostrof, nr. 2 / februarie 2006.
Apostrof, Nr. 2 / februarie 2006

Simpozion de studii românesti la Praga

Libuse Valentova si Vitalie Ciobanu comenteaza primul simpozion de studii românesti organizat în Cehia, la Praga, în 23-24 noiembrie 2005. Contrafort / ianuarie 2006.
Apostrof, Nr. Contrafort ianuarie 2006

Un Céline local

„In peisajul de varietate absoluta al literaturii noastre de dupa 1990, putine opere par deja configurate: între ele, mi se pare ca se detaseaza romanele lui Radu Aldulescu, nu neaparat prin valoarea lor literara (desi cel putin doua sunt reusite incontestabile), ci printr-o originalitate pe drept cuvînt frapanta.“ Un articol de Mihai Zamfir, din România literara, nr. 9 / 3 martie 2006.
România literară, Nr. 9 / 3 martie 2006

Eugeniu Coseriu

O evocare realizata de Angela Furtuna, la trei ani de la moartea savantului Eugen Coseriu, din revista Hyperion, nr. 3 / 2005.
Hyperion, Nr. 3 / 2005

Istoria lui Alex Stefanescu: fervoarea criticului kamikadze

Un articol de Dan C. Mihailescu despre «Istoria literaturii române contemporane», de Alex. Stefanescu, aparuta recent la Editura Masina de scris, din Idei în dialog, nr. 1 (16) / ianuarie 2006.
Idei în dialog, Nr. 1 (16) / ianuarie 2006

Timisoara revolutionara

Victor Neumann despre modelul social-cultural ambivalent al Timisoarei, fragment dintr-o cercetare mai ampla. Orizont, nr. 1 / 23 ianuarie 2006.
Orizont, Nr. 1 / 23 ianuarie 2006

Tendinte si carti din 2005

Paul Cernat face o trecere în revista a celor mai importante carti, în opinia sa, aparute în anul editorial 2005, într-un articol din Bucurestiul Cultural, supliment al Revistei 22, nr. 828 / 17-23 ianuarie 2006.
Orizont, Nr. Bucurestiul Cultural, supliment al Revistei 22 nr.

Corneille si iezuitii

Horia Lazar reconstituie influentele studiilor sale la Colegiul iezuitilor asupra operei lui Corneille, într-un articol din Tribuna, nr. 80 / 1-15 ianuarie 2006.
Tribuna, Nr. 80 / 1-15 ianuarie 2006

Receptarea lui Vasile Conta în Europa

Bogdan Rusu cerceteaza ecoul scrierilor lui Vasile Conta în Europa timpului sau. Un eseu din Convorbiri literare, nr. 12 / 2005.
Convorbiri literare, Nr. 12 / 2005.

Metafizica detectivului Marlowe

Un eseu de Mircea Mihaies, a carui concluzie este ca „în aceasta lume detectivul este omul revoltat“, fireste, detectivul Marlowe, eroul lui Raymond Chandler. El este „ultimul om de pe planeta ce mai crede în valorile onoarei, cinstei si bunatatii“. Idei în dialog, nr. 1 (16) / ianuarie 2006.
Idei în dialog, Nr. 1 (16) / ianuarie 2006

Literatura româna prin Europa

Ion Pop comenteaza recentul turneu al celor 12 scriitori români invitati în Franta, adaugând informatii despre o alta actiune culturala româneasca petrecuta la Paris în aceeasi luna noiemrie a.c.. Un articol din România literara, nr. 49 / 14-20 decembrie 2005.
România literară, Nr. 49 / 14-20 decembrie 2005

Despre traducatori si traduceri

O analiza comparativa a situatiei traducatorului în Europa si în România, precum si a sanselor de patrundere a literaturii române în circuitul international. Un articol de Gabriela Gavril, din Timpul, nr. 11 / noiembrie 2005.
Timpul, Nr. 11 / noiembrie 2005

Belles Etrangeres 2005

„Gabriela Adamesteanu, Stefan Agopian, Ana Blandiana, Mircea Cartarescu, Gheorghe Craciun, Letitia Ilea, Dan Lungu, Ion Muresan, Marta Petreu, Simona Popescu, Cecilia Stefanescu si Vlad Zografi. 12 scriitori romani contemporani si operele lor sunt prezentate publicului francez in perioada 14-26 noiembrie, in cadrul editiei 2005 a Belles Etrangeres.“ Un articol semnat de Maria Bercea din Revista 22, nr. 820 / 22-28 noiembrie 2005.
Revista 22, Nr. 820 / 22-28 noiembrie 2005

Portretul lui M

Matei Calinescu publica un adaos în chip de post-scriptum la cartea sa «Portretul lui M» - un impresionant jurnal-eseu despre fiul sau M. si destinul lui tragic-luminos. Un articol din Lettre internationale, nr. 55/2005.
Lettre internationale, Nr. 55/2005

Limba româna în lume – de la festivism la pragmatism

Oana Chelaru-Murarus despre colocviul international cu tema «Limba româna în lume. Comunicare, cercetare, export cultural», tinut în octombrie. Un articol din Observator cultural, nr. 294 / 10-16 noiembrie 2005.
Observator cultural, Nr. 294 / 10-16 noiembrie 2005

Nevoia de elocinta

Un comentariu de Elvira Sorohan despre retorica parlamentara la români, de la antebelici la cei de azi, din România literara, nr. 44 / 9-15 noiembrie 2005.
România literară, Nr. 44 / 9 - 15 noiembrie 2005

Crestinismul în jocul social

Vianu Muresan scrie despre insertia sociala a crestinismului azi, fiind de parere ca un crestinism neinstitutionalizat e de neconceput. Un eseu din Tribuna, nr. 76 / 1-15 noiembrie 2005.
Tribuna, Nr. 76 / 1-15 noiembrie 2005

Alexandru Paleologu, în amintire

Istoricul Alexandru Zub rememoreaza câteva întâlniri cu Alexandru Paleologu: „Când i s-a oferit postul de ambasador la Paris, Alexandru Paleologu mi-a cerut insistent, prin telefon, sa-l asist în acea misiune ca atasat cultural…“. Un articol din Convorbiri literare, nr. 9 / septembrie 2005.
Convorbiri literare, Nr. 9 / septembrie 2005

Exegeza de monopol. Noica, Lavastine si Sorin Lavric

Andrei Plesu scria recent: „Ideologia e o forma de birocratizare a gîndirii. Viul e obligat la regularitate mecanica, reflexia e înlocuita prin adeziune oarba.”
Observator cultural, Nr. 276 / 7-13 iulie 2005

Maturitatea scriitorului de cursa lunga

De curand Mircea Cartarescu se adresa intr-un interviu ca "puteti
Bucureştiul cultural, Nr. 17-18 / 2005

Skandenberg cu singuratatea

MIRCEA CARTARESCU
Orizont, Nr. 7 / iulie 2005

Neoromânism la vest de Prut

1. Mai întîi, au circulat
Orizont, Nr. Contrafort 3-5 (125-127) / martie-mai 2005

Literatura scrisa la comanda

România literară, Nr. 27 / 13-19 iulie 2005

Alte comentarii, eseuri...

Un cantemirolog sadea

"Inorogul la Porţile Orientului înseamnă absolvirea unui test de excelenţă. La 35 de ani, Bogdan Creţu a ajuns o autoritate în materie." Un articol de George Neagoe.
Cultura, Nr. 14 / 18 aprilie 2013

Există şanse

"De mai multă vreme, în lupta cultivatorilor limbii cu tendinţele uzului, se tot atrage atenţia asupra folosirii nediferenţiate a prepoziţiei datorită – pentru a introduce atît cauzele unor întîmplări fericite, cît şi pe cele ale unora nedorite." Un articol de Rodica Zafiu.
Dilema Veche, Nr. 470 / 14-20 februarie 2013

Dicţionarul romanului

Ştefan Borbely scrie despre Dicţionarul cronologic al romanului românesc, vol. al doilea, 1900-2000, Editura Academiei, Bucureşti, 2011.
Apostrof, Nr. 12 / decembrie 2012

Răutăcisme

"Neînregistrat (încă) de dicţionare, dar cît se poate de transparent, termenul răutăcism e foarte des folosit (mai ales la plural) în stilul colocvial al publicisticii şi al comunicării prin Internet." Un articol de Rodica Zafiu.
Dilema Veche, Nr. 467 / 24-30 ianuarie 2013

Libertatea "vintage"

Tania Radu scrie despre romanul lui Alexandru Vlad, Ploile amare, Editura Charmides, 2011.
Revista 22, Nr. 51-52 / 18 decembrie 2012-7 ianuarie 2013

Gen. Sau ceva de genul...

"Uzul cel mai nou şi mai puţin cunoscut al lui gen este reprezentat de contextele în care cuvîntul a devenit o simplă marcă a aproximării şi a relativizării, aplicate enunţului în ansamblu." Un articol de Rodica Zafiu.
Dilema Veche, Nr. 460 / 6-12 decembrie 2012

Telenovele berechet

"O temă de investigaţie nu tocmai uşoară, dar cu siguranţă interesantă, e cea a influenţei serialelor de televiziune asupra obiceiurilor şi a limbii." Un articol de Rodica Zafiu.
Dilema Veche, Nr. 457 / 15-21 octombrie 2012

Scrisorile unei profesoare de franceză

"Scrisori către Monica, primul volum, se impune ca una dintre cărţile anului editorial 2012; iar odată publicate cele trei volume anunţate în Nota asupra ediţiei, vom avea o corespondenţă de o excepţională valoare documentară şi umană." Un articol de Daniel Cristea-Enache.
Revista 22, Nr. 45 / 13-19 noiembrie 2012

Mamaie

"În mod evident, în afara rudeniei propriu-zise, mamaie a devenit un termen generic de adresare, la origine politicoasă, pentru o femeie mai în vîrstă." Un articol de Rodica Zafiu.
Dilema Veche, Nr. 456 / 8-14 noiembrie 2012

"Gusturi netunate"

"De cîţiva ani, adjectivul tunat îşi urmează o surprinzătoare şi îngrijorătoare ascensiune, extinzîndu-şi rapid sensurile şi utilizările." Un articol de Rodica Zafiu.
Dilema Veche, Nr. 455 / 1-7 noiembrie 2012

O viaţă, un destin (I-II)

Constantin Coroiu scrie despre volumul lui Ion Ianoşi, Internaţionala mea. Cronica unei vieţi, Editura Polirom, Iaşi, 2012.
Cultura, Nr. 39 şi 40 / 18 şi 25 octombrie 2012

Criză aprofundată

"Mi se par iritante, o spun de la început, folosirile actuale ale verbului a aprofunda în contexte în care s-ar potrivi perfect a adînci." Un articol de Rodica Zafiu.
Dilema Veche, Nr. 454 / 25-31 octombrie 2012

Insulele trecutului

Andreea Răsuceanu scrie despre volumul lui Mircea Cărtărescu, Ochiul căprui al dragostei noastre, Editura Humanitas, Bucureşti, 2012.
Bucureştiul cultural, Nr. 117 / 25 septembrie 2012

O paria

"Auzit mai deunăzi într-un interviu la un post de televiziune, femininul substantivului paria mi se păruse a fi un simplu accident, o neatenţie în rostire." Un articol de Rodica Zafiu.
Dilema Veche, Nr. 448 / 13-19 septembrie 2012

22 de ani de poezie

"Anul acesta, Corpul T a cerut criticilor să aleagă cele mai bune cinci volume de poezie apărute după Revoluţie." Un articol de Marius Chivu.
Dilema Veche, Nr. 445 / 23-29 august 2012

Literatura între clandestinitate şi identitate

Claudiu Turcuş scrie despre volumul Sandei Cordoş, Lumi din cuvinte, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2012.
Bucureştiul cultural, Nr. 116 / 7 august 2012

Lamă de cuţit

Daniel Cristea-Enache scrie despre volumul Angelei Marinescu, Sînge albastru, ediţia a II-a, revăzută, Editura Casa de pariuri literare, Bucureşti, 2012.
Observator cultural, Nr. 379 / 16-22 august 2012

Spectacolul unei cărţi

Doina Papp scrie despre volumul Cristinei Rusiecki, Radu Afrim. Ţesuturile fragilităţii, Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2012.
Revista 22, Nr. 30 / 24-30 iulie 2012

Arta Vancu

George Neagoe scrie despre volumul lui Radu Vancu, Frînghia înflorită, Casa de Editură Max Blecher, Bistriţa, 2012.
Cultura, Nr. 26 / 5 iulie 2012

Exerciţii de nostalgie

Marius Chivu scrie despre volumul lui Mircea Cărtărescu, Ochiul căprui al dragostei noastre, Editura Humanitas, Bucureşti, 2012.
Dilema Veche, Nr. 434 / 7-13 iunie 2012

Înnoirea de sine

"O simplitate impresionantă răzbate din Însemnări din ţinutul misterios, volumul de poeme posttraumatice pe care Gabriel Chifu îl publică la Editura Cartea Românească (2011): e simplitatea vieţii ca atare, a vieţii recuperate." Un articol de Ştefan Borbely.
Apostrof, Nr. 4 / aprilie 2012

Modelul suedez

"Am impresia că literatura română o duce mai bine în suedeză decît în multe limbi de circulaţie internaţională." Un articol de Marius Chivu.
Dilema Veche, Nr. 430 / 10-16 mai 2012

Ştefan Borbely şi melancolia competiţiei

Irina Petraş scrie despre volumul lui Ştefan Borbely, Existenţa diafană, Bucureşti, Ideea Europeană, 2011.
Apostrof, Nr. 4 / aprilie 2012

"Cuvîntul trup S-a făcut"

"O veche retorică a trupului în dialectică faţă de suflet, folosită şi de Dimitrie Cantemir, îşi face simţită prezenţa în versurile recentului volum al lui Gabriel Chifu, Însemnări din ţinutul misterios (Bucureşti, Cartea Românească, 2011)." Un articol de Cezar Boghici.
Apostrof, Nr. 3 / martie 2012

Fragmente de policier textualist

Alex Goldiş scrie despre volumul lui T.O. Bobe, Contorsionista, Editura Humanitas, Bucureşti, 2011.
Ziarul de duminică, Nr. 17 / 27 aprilie-3 mai 2012

Fluxul memoriei

Vasile Dan scrie despre romanul Martei Petreu, Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului, Editura Polirom, Iaşi, 2011.
Arca, Nr. 1-2-3 / 2012

"Scrisoare spre necunoscut"

Andrei Corbea scrie despre volumul: Norman Manea/Hannes Stein, Gesprache im Exil, Matthes & Seitz, Berlin, 2011.
Observator cultural, Nr. 360 / 29 martie-4 aprilie 2012

Ludic şi estetic în viaţa argoticelor

Ana Dobre scrie despre volumul Rodicăi Zafiu, 101 cuvinte argotice, Colecţia "Viaţa cuvintelor", Editura Humanitas, Bucureşti, 2012.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 3 / martie 2012

Luxul melancoliei

"Moartea unui dansator de tango este cea mai frumoasă carte a lui Stelian Tănase şi o posibilă carte de vizită a prozei sale." Un articol de Paul Cernat.
Observator cultural, Nr. 350 / 19-25 ianuarie 2012

Cum au asurzit comuniştii filmul românesc

Mihai Fulger scrie despre volumul lui Cristian Tudor Popescu, Filmul surd în România mută. Politică şi propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989), Editura Polirom, Iaşi, 2011.
Observator cultural, Nr. 348 / 22 decembrie 2011-11 ianuarie 2012

Cărtărescu are umor

Daniel Cristea-Enache scrie despre volumul lui Mircea Cărtărescu, Frumoasele străine, Editura Humanitas, Bucureşti, 2010.
Observator cultural, Nr. 348 / 22 decembrie 2011-11 ianuarie 2012

Dorin Tudoran, fişe de lectură. Reluăm

"Întregul text ce stă la baza scenariului din X milimetri… nu este altceva decît stenograma (fragmentară) extrasă din dosarul lui Dorin Tudoran și publicată de el însuși." Un articol de Iulia Popovici.
Observator cultural, Nr. 345 / 1-7 decembrie 2011

Prin canonul narativ al terorii

Paul Cernat scrie despre volumul lui Cătălin Ghiţă, Deimografia. Scenarii ale terorii în proza românească, Cuvînt înainte de Ştefan Borbely, Editura Institutul European, Iaşi, 2011.
Observator cultural, Nr. 332 / 1-8 septembrie 2011

Cătălin Ghiţă, deimograful

Irina Petraş scrie despre volumul lui Cătălin Ghiţă, Deimografia: Scenarii ale terorii în proza românească: Studii literare, Iaşi, Institutul European, 2011.
Apostrof, Nr. 7 / iulie 2011

Imaginea lui Cărtărescu (II)

Marius Chivu scrie despre volumul lui Mircea Cărtărescu, Zen. Jurnal 2004-2010, Editura Humanitas, 2011.
Dilema Veche, Nr. 392 / 18-24 august 2011

Partea întunecată a orbitorului

Marius Chivu scrie despre volumul lui Mircea Cărtărescu, Zen. Jurnal 2004-2010, Editura Humanitas, 2011.
Dilema Veche, Nr. 391 / 11-17 august 2011

Climax şi anticlimax: două antologii-cult

George Neagoe scrie despre două volume colective, reeditate: Aer cu diamante, prefaţă de Nicolae Manolescu, Editura Humanitas, 2010 şi Cinci, prefaţă de Nicolae Manolescu, Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2011.
Cultura, Nr. 24 / 23 iunie 2011

Cum fac ungurii cel mai bun teatru românesc

"De ce sînt spectacolele teatrelor de limbă maghiară cele mai bune din ţară, din perspectiva unor jurii formate în 99,9% din cazuri din nevorbitori de maghiară?" Un articol de Iulia Popovici.
Observator cultural, Nr. 315 / 5-11 mai 2011

Semi-Sociu

Alex Goldiş scrie despre volumul lui Dan Sociu, Pavor nocturn, Editura Cartea Românească, 2011.
Cultura, Nr. 14 / 14 aprilie 2011

Decât o negaţie

"Răspîndirea vertiginoasă a construcţiei în care decît ia locul adverbelor restrictive numai şi doar e un fenomen evident pentru orice vorbitor de română." Un articol de Rodica Zafiu.
România literară, Nr. 14 / 8 aprilie 2011

Omul care şi-a greşit epoca

Daniel Cristea-Enache scrie despre romanul Ioanei Pârvulescu, Viaţa începe vineri, Editura Humanitas, Bucureşti, 2009.
Observator cultural, Nr. 310 / 24-30 martie 2011

Moarte(a) criticilor literari!

Marius Chivu scrie despre volumul lui Nicolae Breban, Trădarea criticii, ediţia a II-a, Editura Ideea Europeană, 2010.
Dilema Veche, Nr. 366 / 17-23 februarie 2011

Apocalipticul...chiar acum

Nicolae Bârna scrie despre romanul lui Octavian Soviany, Viaţa lui Kostas Venetis, Editura Cartea Românească, 2011.
Cultura, Nr. 6 / 17 februarie 2011

Cui i-e frică de Decembrie '89?

Alex Goldiş scrie despre romanul lui Bogdan Suceavă, Noaptea cînd cineva a murit pentru tine, Editura Polirom, Iaşi.
Cultura, Nr. 1 / ianuarie 2011

Insula misterioasă a cărţilor

Marius Chivu scrie despre volumele: Cărţile care ne-au făcut oameni, coord. Dan C. Mihăilescu, Editura Humanitas, 2010 şi Care-i faza cu cititul?, coord. Liviu Papadima, Editura ART, 2010.
Dilema Veche, Nr. 360 / 6-12 ianuarie 2011

Ocultisme

"Filmul de debut al lui Cornel Gheorghiţă, Europolis, e un kitsch „parapsihologic“ despre un tînăr neliniştit din Sulina (Áron Dimény) şi despre mama acestuia." O cronică de Andrei Gorzo.
Dilema Veche, Nr. 356 / 9-15 decembrie 2010

Ambiguităţile unei capodopere

"Filmul regizat de Andrei Ujică, Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu, a stîrnit nu doar admiraţie, nu doar dezamăgire, ci şi dezbatere." Un articol de Alexandru Matei.
Observator cultural, Nr. 295 / 2-8 decembrie 2010

Comeback-ul Letiţiei Branea: un succes

„Noul roman al Gabrielei Adameşteanu întruchipează o sinteză, dacă se poate spune aşa, între maniere şi viziuni manifestate în diferitele etape ale creaţiei ei anterioare.“ Un articol de Nicolae Barna.
Observator cultural, Nr. 290 / 18 octombrie - 3 noiembrie 2010

Dileme

"Mai mulţi vorbitori actuali par a avea dubii asupra sensului propriu al termenului dilemă, iar o răsfoire a dicţionarelor nu face decât să le sporească incertitudinile." Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa Păcatele limbii.
România literară, Nr. 39 / 15 octombrie 2010

Probleme adresate

"De obicei, calcurile sintactice trec neobservate, mai ales în comunicarea orală: vorbitorii înşişi nu sunt conştienţi de faptul că imită un model străin." Un articol de Rodica Zafiu.
România literară, Nr. 36 / 24 septembrie 2010

Liniuţe

" În ultimii ani, cuvântul liniuţă a căpătat, în limbajul familiar şi argotic, două sensuri noi, necunoscute vorbitorilor de română standard." Un articol de Rodica Zafiu.
România literară, Nr. 35 / 17 septembrie 2010

Cand iluzia nu (mai) poate convinge...

Rodica Grigore despre Amos Oz, Rime despre viaţă şi moarte. Traducere şi note de Ioana Petridean, Bucureşti, Editura Humanitas, 2009.
Euphorion, Nr. 5-6 / 2010

Poarta mistică a identităţii refulate

Vitalie Ciobanu scrie despre volumul lui Val Butnaru, Cartea nomazilor din B., apărut la Editurile RAO şi Prut Internaţional, 2010.
Viaţa Românească, Nr. 7-8 / 2010

Luminiţe şi tuneluri. Dramaturgia, independenţii şi teatrul public

"Din toamna lui 2008 pînă la jumătatea lui 2010, trei spectacole pe texte de Peca Ştefan au avut premiera în România: Poveşti adevărate complet inventate despre Baia Mare, Cinci minute miraculoase în Piatra Neamţ (ambele în regia Anei Mărgineanu) şi România 21 (musical pus în scenă de Pia Furtado), primul la Teatrul Municipal din Baia Mare, ultimele – la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ." Un articol de Iulia Popovici.
Observator cultural, Nr. 274 / 8-14 iulie 2010

Partea comică a succesului

Marius Chivu scrie despre cartea lui Mircea Cărtărescu, Frumoasele străine, apărută la Editura Humanitas, anul acesta.
Dilema Veche, Nr. 333 / 1-7 iulie 2010

Păţaniile unui autor de succes

"Al treilea volum de povestiri al lui Mircea Cărtărescu, Frumoasele străine, se vânduse deja, până la târgul de carte din iunie, în peste 10.000 de exemplare." Un articol de Marius Chivu.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 1032 / 30 iunie 2010

Superstiţia eului

"Cărţile de critică avînd o componentă teoretică esenţială, cum este cea a Simonei Sora, precis şi elegant intitulată Regăsirea intimităţii: Corpul în proza românească interbelică şi postdecembristă (Bucureşti: Ed. Cartea Românească, 2008)." Un articol de Gelu Ionescu.
Apostrof, Nr. 5 / 2010

Fără număr

"În mod surprinzător, sintagma fără număr pare să se fi încărcat, pentru mulţi vorbitori de azi, cu conotaţii sociolingvistice negative, evocând un registru substandard, suburban." Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa, Păcatele limbii.
România literară, Nr. 18 / 21 mai 2010

Viziuni Crepusculare. Suprarealismul, Fotografia şi Parisul

Valery Oişteanu despre expoziţia de la Centrul Internaţional al Fotografiei din New Zork.
Observator cultural, Nr. 265 / 6 - 12 mai 2010

Viaţa de fiecare zi la expertiza abrevierii

Petru M. Haş scrie despre cartea lui Ioan Matiuţ, între ceruri, apărută la Editura Brumar, Timişoara, 2009.
Arca, Nr. 1-2-3 / 2010

Limba de lemn, de esenţă tare

Francisc Baja despre volumul coordonat de Ilie Rad, Limba de lemn in presă, apărut la EdituraTritonic.
Apostrof, Nr. 4 / 2010

Frumoasele străine ale lui Mircea Cărtărescu

"Mircea Cărtărescu crede că râsul stârnit de Frumoasele străine“ e dulce-amar." Un articol de Alexandra Olivotto.
Adevărul, Nr. din 27 aprilie 2010

Dans post-modern, cu manechinul decojit

Adrian G. Romilă despre reedtiarea la Polirom a romanului lui Adrian Oţoiu, Coaja lucrurilor sau Dansând cu jupuita.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 18 / 21 aprilie 2010

Control perfect (I) şi (II)

Daniel Cristea-Enache scrie despre cartea lui Filip Florian, Degete mici, prefata de Simona Sora, apărută la Editura Polirom, Iasi, 2007.
Cultura, Nr. 13 şi 14 / aprilie 2010

Între ziduri şi garduri de sîrmă ghimpată

"Există mai multe nivele narative în Fluier, însă accentul cade pe relaţiile de familie." Un articol de Mihai Fulger.
Observator cultural, Nr. 261 / 1 - 14 aprilie 2010

Fenomenul Manakia. Pionieratul etnofotografiei şi cinematografiei în Balcani

Adrian-Silvan Ionescu scrie despre cartea lui Marian Ţuţui, Fraţii Manakia şi imaginea Balcanilor, apărută la Editura Noi Media Print, Bucureşti, 2009.
Observator cultural, Nr. 260 / 25 - 31 martie 2010

Istorii sociale

Octavian Manea scrie despre Revista de istorie socială, X-XII, 2005-2007, Coordonator Mihai Răzvan Ungureanu,apărută la Editura Polirom, Iaşi, 2009.
Revista 22, Nr. 11 / 9 - 15 martie 2010

Bine ati venit in Glamour Gulag! Vasile Ernu, „Ultimii eretici ai imperiului“

Cătălin Sturza scrie despre cartea semnată de Vasile Ernu, Ultimii eretici ai imperiului, apărută la Editura Polirom, 2009.
Cultura, Nr. 8 / 4 martie 2010

Salon deschis (III şi IV)

Daniel Cristea-Enache scrie despre cartea semnată Gabriela Adamesteanu, Opere. I. Dimineata pierduta, editia a V-a revazuta, apărută la Editura Polirom, Iasi, 2008.
Cultura, Nr. 6 şi 7 / 18 şi 25 februarie 2010

„Marea amărăciune“

"În genul subiectiv, Creştetul gheţarului. Jurnal 1969-1971 este cartea anului editorial 2009." Un articol semnat de Daniel Cristea-Enache.
Observator cultural, Nr. 257 / 4 - 10 martie 2010

Pitici pe creier

„Debutul editorial pe cont propriu al lui Matei Florian cu Şi Hams Şi Regretel a fost întâmpinat la sfârşitul anului trecut ca un cadou literar de Crăciun şi ca o carte unică în literatura română.“ Un articol de Paul Cernat.
Revista 22, Nr. 8 / 16-22 februarie 2010

Salon deschis (I-II)

Daniel Cristea-Enache scrie despre ediţia a V-a revazuta a Gabrielei Adamesteanu, Dimineata pierduta, prefata de Sanda Cordos, cronologie de Andreea Draghicescu, apărută la Editura Polirom, Iasi, 2008.
Cultura, Nr. 4 şi 5 / februarie 2010

Complexul Gheorghidiu

Andrei Terian scrie despre cartea lu Alexandru Budac Byron în reţea sau Cum a rămas liberă canapeaua doctorului Freud, apărută la Editura Humanitas, Bucuresti, 2009.
Cultura, Nr. 4 / 4 februarie 2010

Despre o „vîrstă a terorii“

Ioana Crăiuţu scrie despre cartea lui Ion Vianu, Exerciţiu de sinceritate, apărută la Editura Polirom, anul trecut.
Apostrof, Nr. 12 / decembrie 2009

Aventuri în crestere

"Montarea de la Teatrul 74 e o capodoperă în genul său: curată, simplă, mizând doar pe adevăr." Un articol de Cristina Rusiecki.
Cultura, Nr. 1 / 14 ianuarie 2010

Roman de dragoste şi viziuni onirice

Dan Cristea scrie despre cărţi de Anamaria Beligan şi Simona-Grazia Dima, Windermere: dragoste la a doua vedere şi, respectiv, La ora fulgerului, apărute la Editura Limes, Cluj-Napoca, 2009.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 1 - 2 / 13 ianuarie 2010

Romanul unui secol românesc

„Romanul lui Ştefan Dimitriu, Lasă zilei scârba ei, adoptă perspectiva narativă subiectivă asupra istoriei.“ Un articol de Roxana Sorescu.
Viaţa Românească, Nr. 11-12 / 2009

Şansele lui Nicolae Ceauşescu

„La aproape 20 de ani de la căderea lui Ceauşescu, Daniel Bănulescu îl omagiază epic prin uciderea simbolică a romanului Te pup în fund, Conducător Iubit! (1993) şi prin înlocuirea sa cu Fugi din viaţa ta, revoltătoare şi slută, în cartea mea.“ Un articol de Paul Cernat.
Observator cultural, Nr. 245 / 3-9 decembrie 2009

Limbile noastre

„În teorie, există o diferenţă între limbile moarte şi cele dispărute. Primele sînt acele limbi care nu se mai vorbesc ca primă limbă, nu mai există ca limbi native.“ Un articol de Sever Voinescu.
Dilema Veche, Nr. 300 / 12-18 noiembrie 2009

Cartea armeană a morţilor

Marius Chivu scrie despre volumul lui Varujan Vosganian, Cartea şoaptelor, apărut la Editura Polirom, 2009.
Dilema Veche, Nr. 296 / 15-21 octombrie 2009

Pyram şi Thisbe – un spectacol pamflet

„Regizor special, mereu surprinzător, Dabija are acum năstruşnica idee de a scoate din contextul comediei Visul unei nopţi de vară, povestea naivă despre Pyram şi Thisbe pe care meşteşugarii amatori o pregătesc pentru serbarea regelui Tezeu.“ Un articol de Doina Papp.
Bucureştiul cultural, Nr. 24 / 6 octombrie 2009

Scriitorii români de export

„Dacă la începutul anilor ’90 singurii autori români în viaţă care aveau şansa să-şi spună povestea şi în limbi străine erau disidenţii Mircea Dinescu şi Ana Blandiana, acum edituri străine importante dau şansa la traducere literaturii române contemporane.“ Un articol de Ion Raluca.
Cotidianul (www.cotidianul.ro), Nr. din 2 octombrie 2009

La ghenă

„Ghenă e un cuvânt absent, în mod surprinzător, din dicţionarele noastre, deşi e foarte cunoscut şi folosit de vorbitorii actuali.“ Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa Păcatele limbii.
România literară, Nr. 38 / 25 septembrie 2009

„Aripa dreaptă” a lui Cărtărescu a ajuns sub cupola Sorbonei

„Volumul lui Mircea Cărtărescu a apărut în librăriile Franţei pe 27 august, fiind publicat de editura Denoël în traducerea lui Laure Hinckel.“ Un articol de Cristina Hermeziu.
Evenimentul zilei, Nr. din 2 septembrie 2009

Faţa întunecată a presei la Heinrich Böll

Silvia Dumitrache scrie despre cartea lui Heinrich BÖLL, Onoarea pierdută a Katharinei Blum sau cum se iscă şi unde poate duce violenţa, traducere de Mariana Şora, Editura Polirom, Colecţia „Biblioteca Polirom. Proza XX“, Iaşi, 2009.
Observator cultural, Nr. 228 / 6-12 august 2009

92 de cronici călătoare

Anca Ursa scrie despre volumul lui Daniel Cristea-Enache, Timpuri noi. Secvenţe de literatură română, apărut anul acesta la Editura cartea Românească.
Tribuna, Nr. 166 / 1-15 august 2009

Mai mult decît literatură

„Marea revelaţie a prozei româneşti din anul 2009 este Cartea şoaptelor a lui Varujan Vosganian. Să recunoaştem, puţini se aşteptau la aşa ceva.“ Un articol de Paul Cernat.
Observator cultural, Nr. 225 / 26-22 iulie 2009

Peregrin prin trecutul personal

„Probabil că se va discuta destul de mult despre natura scrierii lui Gabriel Chifu, adică despre modul cum poate fi încadrată cartea sa într-un gen literar sau altul.“ Un articol de Dan Cristea.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 21 / 24 iunie 2009

Dumă

„Cuvântul familiar-argotic dumă este unul dintre cele pe care vorbitorii le caută fără succes în dicţionarele generale; acolo pot găsi doar omonimul său, fără nicio legătură etimologică: dumă – nume dat adunării legislative constituite (în 1905) în Rusia ţaristă. Din rus. duma.“ Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa Păcatele limbii.
România literară, Nr. 23 / 12 iunie 2009

Lapsus-lipsus

„Tiparul unei greşeli este adesea transformat de vorbitori într-o glumă, într-un clişeu ironic.“ Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa Păcatele limbii.
România literară, Nr. 21 / 29 mai 2009

Orbitor

„Filmul lui Meirelles încearcă să se ridice la miza cărţii lui Saramago şi în câteva împrejurări reuşeşte s-o facă, reuşita lui depinde de felul în care se ţine la distanţă de clişeele care abundă în scenariile apocaliptice, iar refuzul unei explicaţii constituie suportul conservării misterului.“ Un articol de Angelo Mitchievici.
România literară, Nr. 19 / 15 mai 2009

În intimitatea Marii Păpuşărese

„Discursul Simonei Sora e un parcurs sinuos printre curente culturale, teorii literare şi nonliterare, un seducător drum spiritual printre eşaloanele gîndirii universale.“ Un articol de Andreea Răsuceanu.
Observator cultural, Nr. 214 / 30 aprilie - 6 mai 2009

Grupul numărul cinci

„Cu inteligenţă, umor fin, o anumită tuşă bucovinean-nostalgică şi o adevărată virtuozitate în schimbarea planurilor narative, Matei Vişniec reuşeşte la rândul lui, prin acest roman admirabil (Sindromul de panică în Oraşul Luminilor), să recondiţioneze creativ ce se mai poate recondiţiona din redundantul nostru textualism prozastic.“ Un articol de Daniel Cristea-Enache.
Bucureştiul cultural, Nr. 18 / 28 aprilie 2009

Intimitate şi corporalitate în literatură

„Două evidenţe se impun din capul locului: pe de o parte, anvergura excepţională a discursului critic, abordarea multifaţetată, interdisciplinară a temei (cu bibliografia de rigoare); pe de altă parte, stilistica textului, verva antrenantă.“ Un articol de Adina Diniţoiu, despre volumul Simonei Sora, Regăsirea intimităţii, Ed. Cartea Românească 2008.
Observator cultural, Nr. 214 / 30 aprilie - 6 mai 2009

De la dialogul interior la salvarea ontologică

Modelul ontologic ca model po(i)etic – filosofia de maturitate a lui Mihai Şora; Dialog şi filosofie politică la Mihai Şora; Dezvoltări şi aplicaţiiale modelului ontologic propus de Mihai Şora. O serie de articole semnate de Leonid Dragomir.
Arges, Nr. din noe, dec ,ian , feb / 2008-2009

Epistolarul, sau despre maestru in general

„Textele din Epistolar, pe alocuri aprinse şi pătimaşe, funcţionează ca o hârtie de turnesol pentru testarea ideii de maestru spiritual în spaţiul cultural autohton.“ Un articol de Adrian G. Romilă.
Cuvântul, Nr. 7 / februarie 2009

Rigor mortis

„Poetă a visceralităţii fiinţei, a traumei adăpostite în străfundul eului, Ruxandra Cesereanu dovedeşte în Coma o ştiinţă riguros exersată a exprimării abisalului, o fervoare calculată, bine regizată, a expunerii frustrărilor şi exasperărilor eului.“ Un articol de Iulian Boldea.
Apostrof, Nr. 2 / februarie 2009

Între afirmaţii rezonabile şi blocaje conflictuale

„Nu constituie o noutate nici spectaculoasele autocontraziceri de la un articol la altul. Dan C. Mihăilescu se găseşte uneori în situaţia bizară de a-şi exprima două puncte de vedere contrarii în privinţa aceluiaşi obiect.“ Un articol de Bianca Burţa-Cernat.
Observator cultural, Nr. 205 / 26 februarie - 4 martie 2009

Un savant călcat în picioare (I-II)

„Destinul şocant al lingvistului, filologului şi folcloristului Lazăr Şăineanu (1859-1934) a rămas pînă azi necunoscut marelui public intelectual.“ Un articol de Laszlo Alexandru.
Tribuna, Nr. 151 şi 152 / 2008-2009

Blaturi

„Substantivul blat este bine instalat în româna familiară, ba e foarte posibil ca unii vorbitori să-l perceapă ca aparţinînd deja limbajului standard.“ Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica Păcatele limbii.
România literară, Nr. 2 / 16 ianuarie 2009

Apocalipsa Epocii de Aur si "misterele" ei

„Poetul Daniel Bănulescu se dovedeşte a fi, şi aici, prozator până-n unghii, cu un apetit fabulatoriu putin obişnuit.“ Un articol de Paul Cernat.
Bucureştiul cultural, Nr. 18 / 13 ianuarie 2009

Un potop de spectacole

„Teatrul a dat în clocot. Toamna asta festivalurile s-au ţinut lanţ. După Timişoara, cu Festivalul Dramaturgiei Româneşti, Festivalul teatrului Clasic de la Arad.“ Un articol de Nicolae Prelipceanu.
Viaţa Românească, Nr. 12 / decembrie 2008

Cărtărescu, apreciat în ţara Nobelului

Presa de specialitate a avut reacţii apreciative după traducerea în limba suedeză a Orbitor. Aripa dreaptă a lui Mircea Cărtărescu. “A fost o primire cu adevărat triumfală”, susţin criticii din ţara unde se acordă Nobelul pentru scriitori, cea mai înaltă distincţie din lume.
Evenimentul zilei, Nr. din 27 decembrie 2008

În căutarea intimităţii literare

„Bref: dacă volumul lui Iulian Costache rămîne cel mai bun debut pe 2008 la categoria istorie literară, Regăsirea intimităţii (de Simona Sora) pare a fi cel mai bun debut în critică al anului.“ Un articol de Paul Cernat.
Observator cultural, Nr. 196-197 / 18 decembrie 2008 - 7 ianuarie 2009

indysociabil

„Cartea lui Liviu Chelcea se citeşte cu un continuu sentiment de surpriză şi încîntare, iar pe parcursul lecturii te poţi reîndrăgosti de Bucureştiul pe care credeai că nu-l vei mai putea avea la inimă.“ Un articol de Ana Chiriţoiu.
Noua literatură, Nr. 17 / iulie-august 2008

Vocile narative ale lui José Saramago

„Pentru a descrie modul în care a construit lumea romanului Memorialul mânăstirii (traducere, postfaţă şi note de Mioara Caragea, Polirom, 2007), José Saramago a dat în repetate rânduri un exemplu edificator: un orator aflat în faţa unei săli pline.“ Un articol de Rodica Grigore.
Viaţa Românească, Nr. 10 / 2008

Parfum de mahala

„Un roman (Sonata pentru acordeon de Radu Aldulescu, Ed. Cartea Românească, 2008) în alb şi negru al periferiei bucureştene în deceniul nouă al secolului XX, o lume dură, golită de orice sentimentalism, înecată într-o permanentă lumină crepusculară, care îşi strigă în gura mare nenorocirile şi puţinele bucurii.“ Un articol de Tudorel Urian.
România literară, Nr. 41 / 17 octombrie 2008

Acaret

„Aparent, acaret e un cuvînt pe care vorbitorii limbii române standard nu-l mai folosesc curent, el aparţinînd mai curînd fondului pasiv al vocabularului, dobândit prin lectura textelor literare vechi, a scrierilor culte sau a culegerilor populare.“ Un articol de Rodica Zafiu.
România literară, Nr. 40 / 10 octombrie 2008

Autori români în Observer Translation Project

„The Observer Translation Project este un site dedicat traducerilor din literatura română. Lansat în septembrie 2008, OTP prezintă eşantioane de literatură română, traduse în premieră.“ Un articol de Jean Harris.
Observator cultural, Nr. 440 / 11-17 septembrie 2008

Specializări interlope

„Instabilitatea semantică, tipică lexicului argotic, se explică prin circulaţia sa orală, prin riscurile decodării contextuale şi prin periodicele remotivări produse de vorbitorii înşişi.“ Un articol de Rodica Zafiu.
România literară, Nr. 29 / 25 iulie 2008

Rigiditatea gustului

Ovidiu Pecican despre romanul lui Alexandru Vlad: „Curcubeul dublu a adus, cumva neaşteptat, şi reacţia promptă şi salutară a comentatorilor artişti ai volumului.“
Apostrof, Nr. 6 / 2008

Zoia noastră

„Nu e prea greu să distingi şi să disociezi între cei care au suferit realmente în timpul comunismului şi cei care nu fac decât să instrumentalizeze, azi, această suferinţă. Cei din urmă au devenit cei dintâi în plan discursiv: se avântă retoric şi cuprind cu aripile indignării lor tardive întregul spaţiu social. Demagogia durerii (altora) a fost în floare după 1990.“ Un articol de Daniel Cristea-Enache.
Ziarul de duminică, Nr. 26 / 4 iulie 2008

Ospiciul lui Nichita Danilov

„Cine gustă în general proza fantastică şi ironismul oniric va citi cu plăcere această carte; cine e fan al romanului cotidian şi neorealist, va strâmba din nas. Eu le-o recomand celor dintâi să o citească lângă un samovar cu ceai tare rusesc (sau cafea cu rom) şi ciocolată neagră.“ Un articol de Ruxandra Cesereanu.
Steaua, Nr. 4 / 2008

Orbitor (Aripa dreaptă)

„Inegal, manifestând un interes precumpănitor pentru grotescul politic şi pentru extrapolarea sensurilor narative într-o direcţie simbolică, Aripa dreaptă, al treilea volum din ciclul Orbitor scris de către Mircea Cărtărescu (Humanitas, 2007), se dovedeşte a fi mai puţin pregnant în forţa de construcţie a detaliului concret de cum fuse Aripa stângă.“ O cronică de Ştefan Borbély.
Viaţa Românească, Nr. 3-4 / 2008

Pronunţarea numelor proprii

„Un dicţionar de pronunţare a numelor proprii e un instrument foarte necesar pentru mulţi vorbitori. E imposibil să cunoşti regulile de pronunţie ale tuturor limbilor din care, în actuala situaţie de globalizare, ne vin permanent informaţii despre locuri şi persoane.“ Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa Păcatele limbii.
România literară, Nr. 15 / 18 aprilie 2008

Confesiuni deghizate

„Sorin Stoica îţi cîştigă imediat încrederea, te face să-l crezi pe cuvînt din capul locului. Francheţea cu care înţelege să spună lucrurilor pe nume i-a adus în viaţa de zi cu zi destule prejudicii (vezi epilogul ce relatează povestea cu scandalul demiterii de la Muzeul Ţăranului Român).“ Un articol de Antonio Patraş.
Convorbiri literare, Nr. 2 / 2008

Orbitor III

„Încă din primele pagini ale ultimului volum din ciclul Orbitor răzbate suflul unei capodopere. E limpede că Mircea Cărtărescu şi-a dorit ca această carte să fie o sinteză a tot ceea ce a scris în proză şi, în acelaşi timp, să depăşească, epuizând, propriile formule narative.“ Un articol de Cristina Cioabă.
Revista 22, Nr. 7 / 12-18 februarie 2008

Omul singur al Apocalipsei

„De romanul cel mai recent al lui Dan Stanca, Noaptea lui Iuda, nu te poţi apropia uşor. Densitatea devastatoare a cenuşii în care se scaldă istoriile acestui prozator e aici mai dură decât oricând. Lângă detaliile apocalipticului simbolic, se adaugă atmosfera sumbră a prezentului, la care face masiv apel.“ Un articol de Tania Radu.
Revista 22, Nr. 5 / 29 ianuarie - 4 februarie 2008

Gustul pierderii

„Luminare este unul dintre cele mai interesante romane din ultimii ani. O coborare in istoria personală, cu impuls curăţitor, dar nu justiţiar. O descărcare de disperare controlată, un pact cu viaţa: împăcarea contra acceptării eşecului. Literar vorbind, tema e una dintre retetele ambiţioase ale succesului.“ Un articol de Tania Radu.
Revista 22, Nr. 3 / 15-21 ianuarie 2008

Lavorare Stanca (Studiu pe trei corzi narative)

„Cu o regularitate programatic enigmatică apare, în finalul romanelor lui Dan Stanca, estomparea, scufundarea esafodajului metafizic ridicat pe parcurs si, în contrapartidă, recesiunea deceptivă în planul existentei schematizate, de grad zero al abisalitătii, încărcată pînă la limita cedării cu obiectele confortului si posedată pe de-a-ntregul de obiectualitatea ei searbădă, intranzitivă.“ Un articol de Dan Bogdan Hanu.
Convorbiri literare, Nr. 12 / decembrie 2007

O trilogie gnostică şi fractalică

„După ce voi termina Orbitor, voi avea sentimentul că mi-am plătit biletul în această călătorie, în această lume, declara Mircea Cărtărescu acum un an şi jumătate, în cadrul unei dezbateri organizate la Cluj de Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului. Între timp, trilogia Orbitor a fost încheiată, iar ecourile apariţiei ultimului volum nu s-au lăsat deloc aşteptate. A existat chiar o frenezie a receptării ultimului volum şi o publicitate pe măsură, pentru că Mircea Cărtărescu este, probabil, singurul scriitor român care ar putea împlini cândva fantasma de glorie literară a românilor, adică un premiu Nobel, şi ambiţia de glorie literară a editurii care îl promovează cu succes, Humanitas.“ Un articol de Ruxandra Cesereanu.
Steaua, Nr. 9 / 2007

Bovaricul Ulise

Cosmin Borza comentează romanul Gabrielei Adameşteanu, Întâlnirea, rescris de autoare şi publicat de Polirom, anul acesta, comparând cele două variante.
Vatra, Nr. 7 / 2007

Mântuirea de hârtie

„La finele volumului II al trilogiei Orbitor, naratorul, identificîndu-se explicit cu autorul, pune pe masă cheile viziunii centrale a romanului. Vor fi, zicea el, trei volume pentru că are de prezentat o structură ternară, ca un fluture: lumea însăşi.“ Un articol de Ioan Buduca.
Idei în dialog, Nr. 9 / 2007

Final de etapa: Cartarescu vs Cartarescu

Angelo Mitchievici scrie despre volumul III al romanului Orbitor, de Mircea Cărtărescu: “ratează finalul tocmai din dorinţa resimţită cu necesitate programatică de a închina întreaga operă, de a spune Totul”.
Observator cultural, Nr. 132 / 13-19 sept embrie 2007

Bun rău

„Probabil că, de cele mai multe ori, comicul involuntar şi contradicţia formală din îmbinarea bun rău nici nu mai sînt percepute ca atare de vorbitori. E însă de ajuns o clipă de atenţie pentru a le redescoperi şi a în]elege că ele nu fac decît să sporească expresivitatea unei construcţii destul de frecvente în limbajul familiar actual.“ Un articol de Rodica Zafiu.
România literară, Nr. 36 / 14 septembrie 2007

Mircea Cărtărescu, Orbitor. aripa dreaptă

„Orbitor, proiectul literar românesc cel mai plin de ambiţie, dar ambiţie autoeducată şi direct proporţională cu resursele, se încheie - după mai bine de 10 ani (Aripa stângă apărea în 1996) - cu pagina 572 a Aripii drepte, în care, hotărâte, in bold şi majuscule, cum doar la sfârşitul cărţilor de demult mai poţi să vezi, sunt scrise cuvintele: Sfârşitul volumului al treilea. Mai mult, Sfârşitul cărtii.“ Un articol de Lidia Bodea.
Revista 22, Nr. 909 / 7-13 august 2007

Apocalipsa după Mircea Cărtărescu. Singurătatea alergătorului de cursă lungă

Paul Cernat şi Angelo Mitchievici publică câte un comentariu asupra volumului III din romanul Orbitor, de Mircea Cărtărescu.
Bucureştiul cultural, Nr. 7/14.08.2007, din Revista 22, nr. 901/14-20.08.200

Din nou despre consum(er)ism...

„Consumerism şi consumerist sînt forme preluate direct din engleză, adaptate foarte uşor din punct de vedere fonetic şi morfologic, pentru că se asociază automat cu substantivul deja existent consum şi pentru că intră în seria foarte bogată a împrumuturilor şi a derivatelor moderne în –ism şi – ist. Consumism şi consumist sînt, în mai mare măsură, adaptate, pentru că pot părea chiar create în română, de la consum.“ Un articol de Rodica Zafiu.
România literară, Nr. 29 / 27 iulie 2007

Scleroza limbilor

„Aşa cum un trup, pe măsură ce îmbătrîneşte, îşi pierde elasticitatea şi atinge pragul sclerozei, tot aşa o limbă, abstractizîndu-se, îşi pierde putinţa de mlădiere a sensurilor concrete.“ Un articol de Sorin Lavric.
România literară, Nr. 28 / 20 iulie 2007

„Mă seacă...”

„În ultimii ani, în limbajul familiar, mai ales în cel al tinerilor, s-a răspîndit destul de mult o anumită utilizare impersonală a verbului a seca, cu sensul a enerva, a irita, a plictisi. Verbul este folosit preferenţial la persoana I singular şi la timpul prezent, în formula mă seacă; aceasta a devenit o marcă generală a respingerii şi a deprecierii, a antipatiei faţă de situaţii şi persoane indezirabile.“ Un articol de Rodica Zafiu.
România literară, Nr. 28 / 20 iulie 2007

Doi critici despre romanul Orbitor. Aripa dreaptă de Mircea Cărtărescu: Alex. Ştefănescu - O paradă a eului şi Cosmin Ciotloş - O decalogie.
România literară, Nr. 28 / 20 iulie 2007

Orbitor

Marius Chivu comentează volumul III al romanului Orbitor, de Mircea Cărtărescu: “Aripa dreaptă confirmă valoarea întrezărită încă de la primul volum al trilogiei Orbitor: capodoperă”.
Dilema Veche, Nr. 180 / 19-25 iulie 2007

„Ninjalău“

Zborul cărţilor

„Orbitor este Levantul romanesc al lui Cărtărescu. Revoluţia de la ’48 a devenit cea din anii ’89 ai sutei următoare, căuzaşii devin manifestanţi, piraţii devin terorişti, Bucureştiul patriarhal, plin de verdeaţă, a devenit cel al blocurilor, Manoil s-a transformat în Mircea, iar poezia în proză.“ Un articol de Ioana Pârvulescu.
România literară, Nr. 27 / 13 iulie 2007

„Vă rog găsiţi ataşat...“

„Unele dintre inovaţiile comunicării prin poşta electronică sînt supărătoare. Nu e tocmai firească, de exemplu, începerea unei scrisori prin salutul Bună ziua!; oralitatea mimată astfel este totuşi explicabilă, ca soluţie de compromis, în măsura în care în română nu sînt uşor de găsit anumite nuanţe şi posibilităţi intermediare ale politeţii cordiale, între stilul excesiv de protocolar (Stimate domnule profesor) şi cel simplu familiar (Dragă Nini). Salutul iniţial e un mod de a evita formula de adresare –, dar tocmai absenţa acesteia îl face să sune mai curînd nepoliticos.“ Un articol la rubrica Păcatele limbii, de Rodica Zafiu.
România literară, Nr. 26 / 6 iulie 2007

„Fabulospirit”

„Se discută, de cîtăva vreme, despre o creaţie lexicală de laborator, produsă de anumiţi specialişti în publicitate pentru a sprijini o campanie de promovare a imaginii României. Termenul ar fi în versiune românească fabulospirit, iar în engleză fabulouspirit.“ La rubrica Păcatele limbii, un articol de Rodica Zafiu.
România literară, Nr. 25 / 29 iunie 2007

Decret de graţiere

„Dacă nu ar fi vorba despre un enorm poem scris la două mâini, am avea destulă îndreptăţire să descifrăm aici un fantasy contemporan, să trasăm liniile unei poveşti care se petrece într-un nicăieri geografic, să luăm în serios aventura subacvatică a unui cuplu oniric şi afrodisiac cu totul şi cu totul straniu.“ Un articol de Cosmin Ciotloş, despre Submarinul iertat, de Ruxandra Cesereanu şi Andrei Codrescu.
România literară, Nr. 24 / 22 iunie 2007

O epopee orientală

Levantul, de Mircea Cărtărescu, reeditat la Humanitas, în 2006, este comentat de criticul literar Daniel Cristea-Enache: “o minunată pledoarie pentru frumuseţea poeziei”.
România literară, Nr. 22 / 8 iunie 2007

Noua pornografie

„Noua pornografie, pe care Ioana Baetica o ilustreaza abundent si exact, este tot una cu cea veche: o completa lipsa de talent literar, de expresivitate artistica si de îndemanare lingvistica, pseudoliteratura ambalata comercial ori servita rece.“ Un articol de Daniel Cristea-Enache.
Cultura, Nr. 21 / 31 mai 2007

Pendulul lui Foucault la Bucureşti

„Celor care se plâng că romanul românesc se află într-o criză de receptare, pentru că nimeni nu mai este pregătit să citească romane de sute de pagini, li se pregătesc, drept contra-argument, cele peste şase sute de pagini ale Derapajului lui Ion Manolescu (Iaşi, Polirom: 2006).“ Un articol de Mihaela Ursa.
Steaua, Nr. 3 / martie 2007

Strict autentic

„Un Caragiale, pe scurt, violent altfel şi violent autentic, dar şi (inclusiv cu titlu de satisfacţie personală) un Tompa redescoperit ca artist de forţă. Sau adevărat.“ Un articol de Alice Georgescu.
Ziarul de duminică, Nr. 19 / 18 mai 2007

Înca o biografie

„Una peste alta, avem înainte un volum de peste 600 de pagini, cu coperte cartonate, placut deopotriva ochiului si mâinii, dedicat unuia dintre cei mai importanti si mai cunoscuti artisti plastici români: Constantin Brâncusi.“ Un articol de Cosmin Ciotlos. România literara, nr. 14 / 13 aprilie 2007
România literară, Nr. 14 / 13 aprilie 2007

Bloguire

„Numele de agent blogger (cu variantele bloger, blogher, blogar), blogar si bloghist (blogist) au produs, desigur, si corespondente feminine, la care se înregistreaza aceeasi instabilitate a formelor de transcriere: bloggerita (blogerita, blogherita, blogarita) si bloghista (blogista).“ Un articol de Rodica Zafiu. România literara, nr. 10 / 16 martie 2007
România literară, Nr. 10 / 16 martie 2007

„Prin abstract“

„Situatiile în care se poate stabili cu precizie paternitatea unei formule lingvistice impuse în uz sînt destul de rare. Adesea atribuirile ulterioare sînt legende fara acoperire; oricînd putem descoperi ca formula pe care o credeam a unui personaj celebru circula de fapt mai dinainte, el nefacînd altceva decît sa o aduca în atentia unui public mai larg.“ Un articol de Rodica Zafiu. România literara, nr 12 / 30 martie 2007
România literară, Nr. 12 / 30 martie 2007

Body language

„Noul volum al lui Gheorghe Craciun e o unitate autonoma, a carei lectura nu presupune neaparat parcurgerea romanului invocat în titlu. Chiar daca adevarata miza a cartii ramâne raportul dintre scris si trait, dintre limbaj si lume.“ Un articol de Andrei Terian. Ziarul de duminica, nr. 11 / 23 martie 2007
Ziarul de duminică, Nr. 11 / 23 martie 2007

Meseria de povestitor

„Avizat asupra diferitelor retorici justificatoare si strategii narative, Sorin Stoica a mizat, în proza lui, pe o recuperare a firescului. El efectueaza, practic, cu fiecare carte o întoarcere la realism, cu captarea unor voci de personaje si a unor istorii pe care acestea le traverseaza.“ Un articol de Daniel Cristea-Enache. România literara, nr. 11 / 23 martie 2007
România literară, Nr. 11 / 23 martie 2007

A savura nimicul

„Cea mai recenta carte a lui Andrei Plesu urmeaza reteta succesului. Se citeste usor fara a fi usoara, trateaza teme comune fara a deveni comuna.“ Un articol de Cristina Cheveresan. Orizont, nr. 3 / 23 martie 2007
Orizont, Nr. 3 / 23 martie 2007

Accentul

„Asistam în prezent la procesul de adaptare si asimilare a unui numar foarte mare de neologisme; de asemenea, continua interferentele între registrul popular si cel cult, multe forme colocviale intrînd în uzul standard.“ Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa Pacatele limbii. România literara, nr. 8 / 2 martie 2007
România literară, Nr. 8 / 2 martie 2007

Biblioteca a la Cluj

„N-avem încotro, trebuie sa recunoastem ca, daca în acest moment avem mai multe dictionare literare fiabile, instrumente temeinice, metodice si actuale, datoram acest lucru scolii de filologie si literatura comparata de la Cluj.“ Un articol de Simona Sora. Dilema Veche, nr. 159 / 23 ianuarie – 1 februarie 2007
Dilema Veche, Nr. 159 / 23 ianuarie – 1 februarie 2007

Conservatorism si literatura

„Cel de-al doilea volum al «Dictionarului analitic...» coordonat de Ion Pop îl continua pe primul cu aceeasi distributie si cu aceeasi „specializare“. Ion Pop se ocupa mai ales de poezie suprarealista si de avangarda, Ion Vartic, Leon Baconsky si Calin Teutisan – mai ales de literatura interbelica, Stefan Borbély – cu precadere de optzecismul canonic, Ioana Bot – de optzecisti si romantici, Sanda Cordos, Mihaela Ursa sau Horia Poenar – de literatura sub comunism s.a.“ Un articol de Simona Sora. Dilema Veche, nr. 160 / 2-8 martie 2007
Dilema Veche, Nr. 160 / 2-8 martie 2007

Argou on-line

„Au aparut în ultima vreme doua dictionare on-line care pot constitui o sursa foarte utila pentru cunoasterea argoului general românesc si a limbajului tinerilor: ambele se intituleaza Dictionar urban (dictionarurban.ro si www.123urban.ro) si imita un site în engleza, consacrat slangului – Urban Dictionary (www.urbandictionary.com); amîndoua reprezinta initiative în desfasurare, realizate cu ajutorul unor colaboratori voluntari, care trimit cuvinte si expresii, cu explicatiile lor.“ Un articol de Rodica Zafiu. România literara, nr. 6 / 23 februarie 2007
România literară, Nr. 6 / 23 februarie 2007

Cuvinte si sensuri efemere

Rodica Zafiu, în rubrica sa, Pacatele limbii, discuta o serie de termeni aparuti imediat dupa decembrie 1989, precum si conotatia negativa pe care o primesc în presa: „oameni de bine�?, „emanatia�? si „fesenist(a)�?. România literara, nr. 5 / 9 februarie 2007
România literară, Nr. 5 / 9 februarie 2007

Gratia sociala

Radu Ciobanu despre volumul «Despre bucurie în Est si în Vest si alte eseuri» de Andrei Plesu: „Cartea de fata, deloc voluminoasa, în schimb foarte substantiala, pune la îndemâna cititorului din tara patru dintre conferintele pe care Andrei Plesu a fost invitat sa le sustina în medii academice sau artistice din Germania si Austria.“ România literara, nr. 4 / 2 februarie 2007
România literară, Nr. 4 / 2 februarie 2007

„Neocartarescianismul“ dezamagitor sau Marele Român absent

„O serie întreaga de romane postmoderniste, totale, eshatologice, milenariste si catastrofice, apocaliptice sau conspirationiste, au jalonat, tot mai sensibil si staruitor, literatura ultimelor decenii ale secolului trecut.“ Un articol de Nicolae Barna. Cultura, nr. 4 / 1 februarie 2007
Cultura, Nr. 4 / 1 februarie 2007

Scrutarea abisului

„Romanul lui Dan Stanca «Morminte stravezii» (ed. I, 1999; ed. II, 2006) m-a impresionat puternic prin ceea ce as numi misticismul trivial al unei schizofrenice. Autorul face sa fuzioneze într-un suflet feminin contorsionat o sexualitate bolnava cu nebunia mistica a uniunii trupesti cu Hristos.“ România literara, nr. 2 / 19 ianuarie 2007
România literară, Nr. 2 / 19 ianuarie 2007

Hipercorectitudine

Rodica Zafiu, la rubrica Pacatele limbii: „Constructiile cu numerale folosesc, în româna, în locul marcii posesive variabile al, a, ai ale, simpla prepozitie a: în locul a trei invitati..., parerile a doua fete... “
România literară, Nr. 49 / 7 decembrie 2006

Moartea Pisiciinelui Gavril

„Razvan Radulescu ne-a dat o carte rara, construita – cu acribie si ingeniozitate – pe o obsesie autentica. «Teodosie cel Mic» este de departe cea mai buna carte româneasca de proza aparuta anul acesta si, neîndoielnic, unul dintre titlurile de vârf de dupa ’89.“ Un articol de Bianca Burta-Cernat. Observator cultural, nr. 93 / 7-13 decembrie 2006
Observator cultural, Nr. 93 / 7-13 decembrie 2006

Interpretare si rationalitate

„Rational ar fi ca, în cazul unei carti precum aceea a lui Paul Cornea, sa nu ne asumam riscul unei prezentari pe (maximum) o pagina de revista, într-atât cartea este de o extraordinara bogatie si complexitate a ideilor, abordând o multitudine de probleme pasionante ce constituie, fiecare, subiectul unei discutii aparte.“ Un articol de Alexandru Calinescu. Revista 22, nr. 874 / 5-11 decembrie 2006
Revista 22, Nr. 874 / 5-11 decembrie 2006

Tot ce stiati despre postmodernism si poate nu doreati sa revedeti

„Alexandru Robe, personajul din «Derapaj», e departe de a fi vreo prospatura în fictiunile lui Ion Manolescu. Tipul dusese în spate romanul anterior al autorului, «Alexandru».“ Un articol de Mihai Iovanel. Cultura, nr. 49 / 23 noiembrie 2006
Cultura, Nr. 49 / 23 noiembrie 2006

Actorul esential

Valentin Dumitrescu despre spectacolul lui Andrei Serban, Purificare, de Sarah Kane: „In fond, Andrei Serban converteste, in spectacolul montat la Teatrul National din Cluj-Napoca, ajuns in Capitala prin bunavointa organizatorilor Festivalului National de Teatru (ed. a XVI-a cea mai ambitioasa si/sau mai incarcata decat oricand), o marturie.“ Revista 22, nr. 871 / 14-20 noiembrie 2006
Revista 22, Nr. 871 / 14-20 noiembrie 2006

A rupe pisica...

„Expresia a rupe pisica (în doua) - cu sensul a lua (brusc) o decizie importanta, a se hotarî, renuntînd la ezitari - e foarte folosita, în ultima vreme, în limbajul familiar, ca si în cel publicistic si chiar politic.“ Un articol de Rodica Zafiu. România literara, nr. 45 / 10 noiembrie 2006
România literară, Nr. 45 / 10 noiembrie 2006

Cartea mortii

Ion Muresan comenteaza “Scara lui Iacob�? de Marta Petreu editat de Cartea Romaneasca in 2006. Observatorul Cultural nr.88 / 2 – 8 noiembrie 2006
Observator cultural, Nr. 88 / 2 – 8 noiembrie 2006

Un articol de Rodica Zafiu despre aceasta forma, gresita, a verbului a voi si exemple de folosirea lui în presa. România literara, nr. 43 / 27 octombrie 2006
România literară, Nr. 43 / 27 octombrie 2006

Fuzzy-terapie literara

Tudorel Urian recenzeaza romanul lui Constantin Virgil Negoita «Concert la Carnagie Hall», aparut la Editura Paralela 45, anul acesta: "Mai important decât povestile, reflectiile, amintirile, visele, ideile, sperantele personajelor, este, într-o astfel de scriitura, modul în care toate acestea sunt asamblate în edificiul românesc". România literara, nr. 43 / 27 octombrie 2006
România literară, Nr. 43 / 27 octombrie 2006

Limbajul cotidian în publicitate

Rodica Zafiu cauta pacatele limbii în publicitate: „limbajul publicitar actual utilizeaza tot mai mult varietatile regionale si sociolingvistice ale limbii.“ România literara , nr. 41 / 13 octombrie 2006
România literară, Nr. 41 / 13 octombrie 2006

Bucuresti contemporary

Liviana Dan despre arta pictorului Dumitru Gorzo, care „este un artist politic... adeptul unui fel special de umanism, pe care cauta sa-l înregistreze în arta româneasca.�? Bucurestiul cultural, nr. 18 / 3 octombrie 2006
Bucureştiul cultural, Nr. 18 / 3 octombrie 2006

„Rigiditatea administrativa nu produce, în nici o limba, cele mai fericite mostre de stil. Textele abunda în formule cliseizate si acronime, contin o terminologie de specialitate adesea obscura, au o sintaxa greoaie, cu acumulari nominale.“ Un articol de Rodica Zafiu.România literara, nr. 37 / 15 septembrie
România literară, Nr. 37 / 15 septembrie

„Expresia a iesi la interval (sau pe interval) cu ceva, cu sensul „a oferi sau a propune (ceva)�? este, cred, destul de raspîndita în limbajul familiar-argotic actual. “ Un articol de Rodica Zafiu. România literara, nr. 36 / 8 septembrie 2006
România literară, Nr. 36 / 8 septembrie 2006

Diribau

Rodica Zafiu, la rubrica sa „Pacatele limbii�?, despre acest termen care desemna muncile executate cu militari, într-o vreme chiar un fel de „arma�? în armata româna, în care erau încorporati cei cu origine sociala „nesanatoasa�?. România literara, nr. 40 / 6 septembrie 2006
România literară, Nr. 40 / 6 septembrie 2006

La ‘Pacatele limbii’ un articol de Rodica Zafiu despre: „Locutiunea cu banii jos a devenit indispensabila în varianta informala a limbajului financiar actual: folosita intens în presa, în publicitate, în mesajele de pe Internet, ea pare a avea (cel putin deocamdata) un avans considerabil în competitia cu numeroasele echivalente, mai vechi si mai noi. România literara, nr. 31 / 4 august 2006
România literară, Nr. 31 / 4 august 2006

Absolva, cheltuie, bombane...

„Concurenta dintre formele verbale care au la prezent unul dintre sufixele –esc sau –ez si cele lipsite de aceste sufix este una dintre caracteristicile (si dificultatile) gramaticii românesti: verbele cu infinitivul în –a pot avea variante cu si fara –ez (copie / copiaza, marca / marcheaza), cele în –i pot avea variante cu sau fara –esc (cheltuie / cheltuieste, bombane / bombaneste, staruie / staruieste).“ Un articol de Rodica Zafiu. România literara , nr. 27 / 7 iulie 2006
România literară, Nr. 27 / 7 iulie 2006

Un tânar cronicar "alternativ"

Paul Cernat recenzeaza cartea lui C. Rogozanu, «Agresiuni, digresiuni», aparuta recent la Polirom: "C. Rogozanu e mai interesant ca bad boy ‘agresiv’ decat atunci cand scrie favorabil (nu neaparat ‘digresiv’) despre o carte." Bucurestiul cultural, nr. 12 / 2006, supliment al Revistei 22, nr. 852 / 4 - 10 iulie 2006
Bucureştiul cultural, Nr. 12 / 2006 , supliment al Revistei 22, nr. 852 / 4

Roni

La rubrica Pacatele limbii Rodica Zafiu despre roni: "E foarte greu sa prevezi schimbarile lingvistice: ipotezele despre evolutia viitoare a limbii sînt adesea infirmate si rasturnate spectaculos de desfasurarea reala a faptelor." România literara, nr. 26 / 30 iunie 2006
România literară, Nr. 26 / 30 iunie 2006

C. Rogozanu, marca înregistrata. Criticul risipitor

Bianca Burta-Cernat si Ovidiu Simonca recenzeaza volumul de critica literara «Agresiuni. Digresiuni», publicat de C. Rogozanu la Polirom, în 2006. Observator cultural, nr. 69 / 22-28 iunie 2006
Observator cultural, Nr. 69 / 22-28 iunie 2006

Literatura româna de dupa 1990. Viata si opera

O cronica ampla pe care Doris Mironescu o dedica volumului II din seria «Literatura româna în postceausism», «Proza.Prezentul ca dezumanizare», al lui Dan C. Mihailescu. Suplimentul de cultura, nr. 71 / 8-14 aprilie 2006.
Suplimentul de cultură, Nr. 71 / 8-14 aprilie 2006

Intre contingent si absolut

Gheorghe Grigurcu despre Dinu Flamând si cartea sa "Gradini/Jardins", traducere în franceza de Claudia Fontu, aparuta la Editura Design&Print, Cluj, anul trecut. România literara, nr. 13 / 31 martie 2006.
România literară, Nr. 13 / 31 martie 2006

Cronicarul de tranzitie. Triumf narcisiac sau nevroza?

Paul Cernat comenteaza cele patru volume ale lui Dan C. Mihailescu despre "Literatura româna în postceausism", un decupaj de istorie literara "în mers". Bucurestiul Cultural, nr. 5-6, supliment al Revistei 22, nr. 837 / 21-28 martie 2006.
Bucureştiul cultural, Nr. 5-6

A face si a drege...

„In expresia a face si a drege se pot observa, mai întîi, modificarile semantice ale verbului a drege.“ Un articol de Rodica Zafiu din România literara, nr. 11 / 17 martie 2006.
România literară, Nr. 11 / 17 martie 2006.

Torino si Turin

Rodica Zafiu despre diferentele si particularitatile lexicale locale, care devin tot mai puternice si mai importante pe masura ce globalizarea înainteaza. România literara, nr. 8 / 25 februarie 2006
România literară, Nr. 8 / 25 februarie 2006

Fictiunea scumpa, realitatea gratuita

Gabriel Cosoveanu comenteaza romanul lui Ioan T. Morar, «Lindenfeld», aparut anul trecut la Polirom. Ramuri, nr. 1-2 / ianuarie-februarie 2006
Ramuri, Nr. 1-2 / ianuarie-februarie 2006

Viata ca un film

Tudorel Urian comenteaza volumul «Porunca lui Elohim», al scriitorului israelian plecat din România, Mirel Brates. Cartea a aparut la Editura Viitorul Românesc si este una remarcabila, crede criticul. Un articol din România literara, nr. 4 / 1-7 februarie 2006.
România literară, Nr. 4 / 1-7 februarie 2006

Virtuozul number one

Gheorghe Grigurcu despre cartea de publicistica a lui Serban Foarta, aparuta la Editura Brumar în 2004, «Honorificabilitudinitatibus», din România literara, nr. 2 / 18 - 24 ianuarie 2006.
România literară, Nr. 2 / 18 - 24 ianuarie 2006

Urari în mai multe limbi

„Fascinatia Babelului - dublata de speranta depasirii sale - era întretinuta odinioara de vestitele culegeri în care rugaciunea Tatal nostru era tradusa în cît mai multe limbi.“ Un articol de Rodica Zafiu, din România literara, nr. 50 / 21-27 decembrie 2005.
România literară, Nr. 50/ 21 - 27 decembrie 2005

„Mitocain“ si „michteaux“

Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica «Pacatele limbii» din România literara, nr. 1 / 11 - 17 ianuarie 2006.
România literară, Nr. 1 / 11 - 17 ianuarie 2006

„A se criza“

Rodica Zafiu, la „Pacatele limbii“, despre pacatele vorbitorilor, pornind de la transformarea substantivului criza, în verb: a se criza. România literara, nr. 5 / 8-14 ianuarie 2006.
România literară, Nr. 5 / 8-14 ianuarie 2006

Bestia de la Ploiesti

Daniel Cristea-Enache despre proza recenta a tinerilor si mai ales despre cartea lui Alain Gavrilutiu, «Nu toata iarba e la fel», aparut la Editura Humanitas. Un articol din România literara, nr. 1/ 11-17 ianuarie 2006.
România literară, Nr. 1/ 11-17 ianuarie

Tratament nefabulatoriu

Un articol de Tania Radu din Revista 22, nr. 826 / 3 - 9 ianuarie 2006, despre debutul unei prozatoare: Ana Maria Mosora cu «Arhanghelii nu mor», Ed. Humanitas, 2005.
Revista 22, Nr. 826 / 3 - 9 ianuarie 2006

Moca

Rodica Zafiu despre un cuvânt din noul argou al tinerilor de azi, «moca», fara nici o legatura cu faimoasa cafea de pe vremuri. Un articol din România literara, nr. 49 / 14-20 decembrie 2005.
România literară, Nr. 49 / 14-20 decembrie 2005

Expirati, distrusi, cocliti...

„Termenii evaluativi au, se stie, particularitati gramaticale proprii.“ Un articol de Rodica Zafiu, din România literara, nr. 44 / 9-15 noiembrie 2005.
România literară, Nr. 44 / 9 - 15 noiembrie 2005

Despre baptistii din secolul... XII

„Am mai scris, altadata, despre unele traduceri catastrofale; din pacate, spatiul acestei rubrici nu permite nici pe departe semnalarea tuturor aberatiilor pe care le descoperim din întîmplare, cautînd diverse informatii în spatiul editorial sau în cel virtual, al Internetului.“ Un articol de Rodica Zafiu, din România literara, nr. 47 / 30 noiembrie - 6 decembrie 2005.
România literară, Nr. 47 / 30 noiembrie - 6 decembrie 2005

Adevarul unui „fals exercitiu"

„ Intitulîndu-si un volum «Fals exercitiu de memorie», dl. Constantin Mateescu savîrseste un «exercitiu» cît se poate de... autentic." Un articol de Gheorghe Grigurcu, din România literara, nr. 47 / 30 noiembrie - 6 decembrie 2005
România literară, Nr. 47 / 30 noiembrie - 6 decembrie 2005

Un matein intre mateini

Gheorghe Grigurcu despre volumul lui Barbu Cioculescu, «Mateiu I. Caragiale. Receptarea operei», aparut la Ed. Bibliotheca, Târgoviste. Un articol din România literara, nr. 45 / 16-22 noiembrie 2005.
România literară, Nr. 45 / 16-22 noiembrie 2005

Un articol de Rodica Zafiu despre folosirea gresita a cuvântului «patetic» de catre publicisti de azi, la rubrica «Pacatele limbii», din România literara, nr. 42 / 26 octombrie - 1 noiembrie 2005.
România literară, Nr. 42 / 26 octombrie - 1 noiembrie 2005

Un nou balcanic

Un comentariu foarte favorabil al lui Gheorghe Grigurcu asupra poeziei lui Marian Draghici, considerat, în concluzie, "un poet de impunatoare dotare". Un articol din România literara, nr. 43 / 2-8 noiembrie 2005.
România literară, Nr. 43 / 2 - 8 noiembrie 2005

Daciada

O cronica de Daniel Cristea-Enache la romanul lui Bogdan Suceava, aparut la Editura Poliorm în 2004. Un articol din România literara, nr. 42 / 26 octombrie - 1 noiembrie 2005.
România literară, Nr. 42/ 26 octombrie - 1 noiembrie 2005

Ce (mai) faci?

O întrebare curenta si recurenta, de la Caragiale si pâna în zilele noastre, privita pe toate fetele si valorile ei stilistice, în scris si oral. Un articol de Rodica Zafiu, din România literara, nr. 38 / 28 septembrie - 4octombrie 2005.
România literară, Nr. 38 / 28 septembrie - 4 octombrie 20

„Iubeste sa cumpere..."

„Unele constructii românesti au fost mai putin discutate pentru ca nu creeaza probleme vorbitorilor nativi, ci cel mult strainilor." Un articol de Rodica Zafiu, din România literara, nr. 40 / 12-18 octombrie 2005
România literară, Nr. 40 / 12 - 18 octombrie 2005

Toponimie urbana

„Nu e neobisnuit ca o parte dintre monumentele si cladirile unui oras sa fie identificate cu ajutorul unor denumiri populare, ironice si minimalizatoare, comice si desacralizante.“ Un articol de Rodica Zafiu, din România literara, nr. 37 / 21-27 septembrie 2005.
România literară, Nr. 37 / 21 - 27 septembrie 2005

S-ar zice ca traim în plina fabula

Costi Rogozanu, despre Razboiul fluturilor, un roman scris de Paul Cernat si Andrei Ungureanu, aparut în colectia „Ego.Proza“, Editura Polirom. Un articol din Suplimentul de cultura, nr. 42 / 10-16 septembrie 2005.
Suplimentul de cultură, Nr. 42 / 10-16 septembrie 2005

Dincolo de succes

Cînd i-a aparut primul volum din Jurnal, o parte dintre comentatori
România literară, Nr. 23/ 15 – 21 iunie

Nocturnal

* Mircea Cartarescu, Jurnal
Dilema Veche, Nr. 81 / 5-11 august 2005

Aggiornamento în ortodoxie

Lumea evolueaza cu repeziciune. Universul nostru de viata nu mai seamana cu
România literară, Nr. 30 / 3-9 august 2005

Mass-media

România literară, Nr. 28 / 20-26 iulie 2005

„Nimic, pentru mine, nu mai înseamna nimic"

Imi promisesem înca demult sa nu ma pronunt public despre cel de-al
România literară, Nr. 28 / 20-26 iulie 2005

Doua Mai

România literară, Nr. 27 / 13-19 iulie 2005

Pacatele limbii

România literară, Nr. 26 / 6-12 iulie 2005

Jurnalul lui Mircea Cartarescu – 1997-2003 – Un Big Brother literar

Mircea Cartarescu se plinge deseori in jurnal de lumea literara romaneasca
Suplimentul de cultură, Nr. 31/25 iunie - 1 iulie 2005

Agenda sexuala a domnului Mircea Cartarescu

Imi propusesem sa încep acest
Timpul, Nr. 5 / mai 2005

Poetul in doua limbi

România literară, Nr. 18 din 11 Mai 2005

Alte cronici, recenzii...

Cine şi cum promovează literatura română?

"Traducători şi editori, majoritatea străini – şi, deci, „vinovaţi“ de promovarea scriitorilor români în străinătate –, vor vorbi despre criteriile care au stat şi stau la baza opţiunilor lor pentru anumiţi autori români." (Carmen Muşat) O dezbatere despre misiunea unui Institut Cultural în relaţia sa cu editorii şi traducătorii străini.
Observator cultural, Nr. 389 / 25-31 octombrie 2012

"Orbirea de azi ne poate costa viitorul"

"Atacurile permanente împotriva mea din ultima vreme se datorează şi faptului că pînă şi adversarii îmi recunosc onestitatea şi se tem de ea." Un interviu cu Mircea Cărtărescu realizat de Ana-Maria Onisei.
Adevărul, Nr. din 15 octombrie 2012

"E greu să traduci ce scrie Mircea Cărtărescu. Are un limbaj sofisticat, stilizat!"

"Am debutat cu traducerea din romanul Travesti al lui Mircea Cărtărescu. Cred că sînt cea mai tînără traducătoare a lui, majoritatea sunt de vîrsta autorului." Un interviu cu traducătoarea poloneză Joanna Kornas-Warwas, realizat de Aura Clara Marinescu.
BE WHERE!, Nr. din 6 august 2012

"Ca sexagenar conservator, eseist paseist şi estetizant eticist, ignor blogosfera"

"Nimeni, la noi, nu poate să trăiască exclusiv din literatură, cu atît mai puţin comentatorii acesteia." Un interviu cu Dan C. Mihăilescu realizat de Alexandra Olivotto.
Evenimentul zilei, Nr. din 6 septembrie 2012

Colocviul de critică al ASB

Revista Luceafărul de dimineaţă publică un grupaj de texte prezentate la Colocviul de critică al Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, care a avut loc în data de 30 martie 2012. Semnează: Răzvan Voncu, Paul Aretzu, Paul Cernat, Radu Voinescu, Florin Mihăilescu.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 5-6 / mai-iunie 2012

"Sînt bolnav de nesemnificativ"

"Altfel s-ar fi clădit România, dacă principiile Proclamaţiei de la Timişoara ar fi fost aduse, în 1990, în prim-planul vieţii politice în România." Un interviu cu Viorel Marineasa realizat de Ovidiu Şimonca.
Observator cultural, Nr. 366 / 17-23 mai 2012

Recuperarea istoriei recente

"Miercuri, 22 februarie, la sediul Grupului pentru Dialog Social a avut loc dezbaterea cu tema Fundaţia Academia Civică. Recuperarea istoriei recente, organizată în colaborare cu Asociaţia Ziariştilor Independenţi din România." Printre vorbitori s-au numărat: Ana Blandiana, Romulus Rusan, Ioana Boca, Dan C. Mihăilescu.
Revista 22, Nr. 9 / 28 februarie-5 martie 2012

Sociologul ca om al cetăţii

"De la Stahl, dar şi de la Mihai Pop, am învăţat că, dacă cineva se ocupă de cercetare, evident că este şi un om al cetăţii." Un interviu cu Zoltan Rostas realizat de Doina Jela.
Observator cultural, Nr. 351 / 26 ianuarie-1 februarie 2012

Caragiale pe limba lui Căciuleanu

Renumitul coregraf Gigi Căciuleanu va crea un spectacol Caragiale în acest an la Teatrul Naţional din Bucureşti, cu titlul "D'ale noastre". Despre transpunerea în limbajul coregrafic a lui Caragiale, "revizitat în ziua de azi", un interviu cu Gigi Căciuleanu realizat de Maria Sârbu.
Jurnalul Naţional, Nr. din 31 ianuarie 2012

"Un traducător bun trebuie să trădeze"

Romanul lui Mircea Cărtărescu, Travesti, a fost "tradus" în bandă desenată de Edmond Baudoin. Volumul, publicat mai întîi în Franţa, a apărut şi în versiune românească, publicat în parteneriat de editurile Humanitas şi Jumătatea Plină. Un interviu cu Edmond Baudoin realizat de Matei Martin.
Dilema Veche, Nr. 414 / 19-25 ianuarie 2012

"Am făcut un film despre iubire la închisoare, nu despre vină sau crimă"

"Vorbitor urmăreşte poveştile de iubire ale unor deţinuţi care şi-au găsit partenerul de viaţă în timpul executării pedepsei." Un interviu cu regizorul Radu Muntean realizat de Ana Maria Onisei.
Adevărul, Nr. din 17 decembrie 2011

"Îngrijindu-le scrierile, am devenit cumva mama părinţilor mei"

"Suferinţa, privarea de libertate l-au făcut pe tatăl meu să descopere miracolul simplei bucurii de a exista." Un interviu cu Monica Pillat realizat de Mirela Vişan.
Observator cultural, Nr. 346 / 8-14 decembrie 2011

"Astăzi, ca şi ieri, lucrurile trebuie spuse cu fermitate şi responsabilitate"

"Avem în limba română, de doar cîteva zile apărută, o carte despre Ceauşescu datorată unui tînăr istoric polonez." Un interviu cu Adam Burakowski, autorul volumului Dictatura lui Nicolae Ceauşescu 1965-1989. Geniul Carpaţilor, realizat de Ovidiu Şimonca.
Observator cultural, Nr. 319 / 2-8 iunie 2011

"Ideile sunt ultimele care mor"

"Orice critic literar s-a format călărind pe partis-pris-uri teoretice." Un dialog între Eugen Simion şi Dumitru Ţepeneag.
Cultura, Nr. 7 / 24 februarie 2011

Repere în dezbatere

În data de 25 noiembrie, la Hotelul Mariott, a avut loc o amplă dezbatere despre valorile dreptei româneşti şi despre reperele intelectuale ale dreptei româneşti. Fragmente din aceste dezbateri au fost publicate în suplimentul 22 plus, nr.312, al revistei 22, sub îngrijirea lui Cristian Pătrăşconiu.
Revista 22, Nr. 51 / 14-20 decembrie 2010

„Tradus în n-şpe limbi” nu înseamnă încă nimic

„Cele mai recente cărţi ale lui Mircea Cărtărescu, apărute tot la Humanitas, dar hors serie, sunt volumul de poezii Nimic şi cel de proză Frumoasele străine.“ Un interviu cu Mircea Cărtărescu.
Viaţa Românească, Nr. 7-8 / 2010

Mircea Cărtărescu îi desfiinţează pe critici: "Sunt o groază care nu au legătură cu literatura!"

„Mircea Cărtărescu este convins că ar ieşi tot câştigător, dacă aceiaşi critici literari care au participat la ancheta Romanul românesc al deceniului ar fi întrebaţi care este cel mai prost roman al deceniului.“ Un interviu realizat de Dana G. Ionescu.
Adevărul literar şi artistic, Nr. din 24 martie 2010

„Noi am trăit o formă de absurd istoric“

Matei Vişniec s-a stabilit la Paris, dar nu s-a desprins niciodată cu adevărat de România. Dramaturgul a fost invitat săptămâna trecută la Iaşi, pentru a participa la câteva spectacole montate după piesele sale şi pentru a vorbi cu publicul despre viaţa şi cariera sa. Un interviu realizat de Alina Busuioc.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 1004 / 16 decembrie 2009

„Literatura îşi doreşte să-i facă pe ceilalţi fericiţi“

Scriitorul suedez Steve Sem-Sandberg a fost una dintre revelaţiile Târgului de carte de la Frankfurt de anul acesta, unde cel mai recent roman al lui, Năpăstuiţii din Lodz, a fost vândut în 16 ţări. Un interviu realizat de Cezar Paul-Bădescu.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 998 / 4 noiembrie 2009

„Am cioplit frazele Orbitorului în cheia basmelor la români...“

„Tălmăcitoare asiduă în limba franceză a unor tineri scriitori români – Dan Lungu, Cecilia Ştefănescu, Florin Lăzărescu, Lucian Dan Teodorovici –, dar şi a lui Camil Petrescu sau Andrei Pleşu, Laure Hinckel semnează a doua sa traducere din Mircea Cărtărescu, Orbitor.“ Un interviu realizat de Cristina Hermeziu.
Dilema Veche, Nr. 294 / 1-7 octombrie 2009

„Sunt proteică, dar, în acelaşi timp, şi imprudentă“

Horia Gârbea stă de vorbă cu Iolanda Malamen despre activităţile ei literare şi despre peisajul prozei contemporane.
Ramuri, Nr. 9 / 2009

„Îmi aleg subiecte puţin sau inadecvat tratate“

„Mircea Cărtărescu este unul dintre autorii contemporani pe care îi analizez, pentru că el foloseşte foarte expresiv narcoticele şi narcoza în scrierile sale, mai ales în Orbitor.“ Un interviu cu Andrei Oişteanu, realizat de Mircea Vasilescu.
Dilemateca, Nr. 41 / octombrie 2009

Ce nu ştim încă despre Holocaust şi Gulag

Scriu Adrian Cioroianu, Tymothy Snyder, Victor Neumann şi un interviu cu Andrei Oişteanu.
Dilema Veche, Nr. 288 / 20-26 august 2009

„Faptele artistice curajoase, cu gust românesc”

„Conceptul de sublimare a frontierelor a apărut în anii ’80 în legătură cu situaţia geostrategică tensionată dintre Estul comunist şi Vestul continentului european.“ Un interviu cu Magda Cârneci, director ICR Paris.
Dilema Veche, Nr. 289 / 27 august 2009

„Încerc să fac în aşa fel încît scriitorii români să fie mai bine cunoscuţi în Franţa“

"Statutul traducătorului în Franţa e cu totul altul." Interviu cu Laure Hinckel de Doina Ioanid.
Observator cultural, Nr. 229 / 13-19 august 2009

„Timpul, materia primă a cărţilor mele“

„Dacă mă gândesc la felul în care mi-au fost primite cărţile în Italia şi Spania, ca şi la participările la festivalurile de poezie din aceste ţări, cred că pot spune că cititorul mediteranean este mai deschis, mai curios, mai interesat de imaginea lumii din cărţi decât cititorul român, aşa cum apare acesta în secolul 21.“ Interviu cu Ana Blandiana, realizat de Andra Rotaru.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 22 / 1 iulie 2009

Istoria critică a literaturii române

Ovidiu Pecican, Ioan Pop Curşeu, Victor Cubleşan analizează polemic Istoria critică a literaturii române, de Nicolae Manolescu.
Steaua, Nr. 4-5 / 2009

„Istoria critica a literaturii“

Bogdan Cretu si Paul Cernat îsi continua dezbaterea pe marginea Istoriei critica a literaturii române, de Nicolae Manolescu.
Cuvântul, Nr. 5 / mai 2009

Nicolae Manolescu - Istoria critică a literaturii române

Istoria critică şi critica Istoriei (I) - Gabriel Dimisianu; Istoria literaturii „ca interglosare infinită“ - Bucur Demetrian; Arca lui Manolescu. Perechi de lighioane nepereche - Horia Gârbea; Inconturnabilul critic - Constantin M. Popa; Canonul lui Manolescu - Ioan Lascu; Sub zodia esteticului. O nouă istorie a literaturii române - Gabriela Gheorghişor; Istoria literară aşteptată - Gabriel Coşoveanu; Nu o casă, ci un palat! - Florea Miu; O istorie literară care nu eludează istoria - Luminiţa Corneanu.
Ramuri, Nr. 1-2 / 2009

„Nu caut vizibilitatea, dimpotrivă, încerc să-mi protejez timpul liber“

A şasea întîlnire a Formulei 1 – chat cu scriitori români l-a avut ca invitat pe Paul Cornea. Final de an, multe întrebări venite cu zile bune înainte, atmosferă de vacanţă. La 85 de ani, Paul Cornea ne-a acordat trei ore de maximă intensitate. Dialog coordonat de un cristian.
Observator cultural, Nr. 200 / 22-28 ianuarie 2009

„Genul de producţie din Vest mi-e foarte incomod. E ca la fabrică, pragmatic“

Cineastul Iosif Demian răspunde întrebărilor Iuliei Blaga despre cariera sa profesională şi despre documentarul pe care îl va realiza în România, la Roşia Montana.
Suplimentul de cultură, Nr. 207 / 29 noiembrie - 5 decembie 2008

„Invidiez toată marea poezie a lumii”

De vorbă cu poetul Ion Mureşan: „Da, eu cred că foarte mulţi poeţi de la cenaclul din ceruri, ca să folosesc expresia lui Groşan, s-ar bucura să revină pe pământ ca să devină propriii lor epigoni.“ Un interviu realizat de Ioan-Pavel Azap.
Tribuna, Nr. 147 / 16-31 octombrie 2008

Drogurile scriitorilor români

Autor al unui studiu exploziv, intitulat Scriitorii români şi narcoticele, Andrei Oişteanu pregăteşte pentru începutul anului viitor o carte în care dezvoltă tema „narcoticelor la români“. Un interviu realizat de Cristian Pătrăşconiu.
Cotidianul (www.cotidianul.ro), Nr. din 24 iulie 2008

O carte în dezbatere

Ion Vianu, reputat psihiatru şi eseist, autor, împreună cu Matei Călinescu, al tulburătorului volum de confesiuni Amintiri în dialog, revine în atenţia publicului cu un nou roman, insolit în peisajul cultural autohton. Necredinciosul deschide un drum nou în literatura romånă contemporană, nu doar prin tematică – Don Juan, tema dublului, Iuda –, ci şi prin stil – alert, fluent, în care accentul cade pe poveste –, fiind totodată o provocare adresată deopotrivă cititorilor şi criticilor. Dintre cei din urmă, răspund astăzi Paul Cernat, Ilina Gregori, Dana Pîrvan-Jenaru.
Observator cultural, Nr. 179 / 10-16 iulie 2008

Interviu pentru ocuparea unui post de scriitor

„Dragă Horia Gârbea, ţi-am citit întrebările şi am meditat preţ de o săptămână la conţinutul lor, luând aminte încotro bat. Mi se pare mai mult decât evidentă tenta lor tendenţios-incriminantă, dictată pasămite de un simt al umorului superdezvoltat, în care eu unul nu cred. În consecinţă, mă voi strădui să nu răspund provocărilor tale şi pe alocuri chiar să-ţi dau satisfacţie.“ Un interviu cu Radu Aldulescu.
Ramuri, Nr. 5-6 / mai-iunie 2008

SOS – Limba română

Răsvan Popescu, Dan Grigore, Gabriela Stoica, Marius Sala, Rodica Zafiu, Mariana Rădulescu Sala, Blanca Croitor, Alexandru Nicolae, Adina Dragomirescu, Irina Nicula, Isabela Nedelcu, Carmen Mârzea Vasile, Antoaneta Tănăsescu şi Dan C. Mihăilescu prezintă aspecte de practică agramată a limbii române în mass-media de azi.
Plus 22, Nr. din 13 mai 2008

Literatura română (ca) în filme

Dan Iancu, George Volceanov, Ion Lazu, Horia Gârbea, Alexandru Vlad, Bogdan Suceavă, Dan Perşa, Viorel Ştefănescu, Dan-Silviu Boerescu, Călin Stănculescu, Ion Murgeanu, Doina Ruşti, Lucia Verona, Ştefan Dimitriu şi alţii comentează prezenţa şi absenţa literaturii române în proiectele regizorilor de film.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 14-15 / 23 aprilie 2008

„Mă simt minunat când mă ştiu ascultat cu bunăvoinţă”

Vitalie Ciobanu îl intervievează, la Târgul de Carte de la Leipzig, pe Mircea Cărtărescu despre cărţile sale apărute în Germania şi în alte ţări, despre publicul român şi cel occidental, despre criza lecturii din lumea de astăzi şi despre traducerile din cărţile scriitorilor români care apar în ultimul timp în diferite limbi.
Contrafort, Nr. 3 / 2008

„În România, este momentul prozei“

Prozator, poet şi jurnalist german, autor al volumului O iubire la Tibru (Ed. Humanitas, 2007), Jan Koneffke s-a implicat, începând din 1998, în viaţa culturală românească, în prezent împărţindu-şi timpul între Viena, unde locuieşte din 2003, şi Bucureşti. Este deţinător al mai multor distincţii literare - Premiul Leonce und Lena pentru lirica, Premiul Offenbacher, Premiul Friedrich Holderlin - şi coeditor al revistei Wespennest. A fost prezent de curând la Bucureşti, alături de scriitorul Joachim Wittstock şi traducătoarea Nora Iuga, în cadrul programului Întâlniri şi (re)întâlniri la ICR. Un interviu realizat de Marcela Gheorghiu.
Ziarul de duminică, Nr. 12 / 28 martie 2008

„Vrem să publicăm scriitori români“

„Săptămâna trecută, între 3 si 7 martie, s-au aflat la Bucureşti mai multi reprezentanţi ai Editurii americane Dalkey Archive Press. Au fost prezenţi, la invitatia ICR, John O’Brien – director al editurii, şi Aude Jeanson – consilier editorial. Scopul editorilor americani a fost să identifice scrieri ale prozatorilor români care ar putea fi traduse în Statele Unite.“ Un interviu cu John O’Brien, realizat de Ovidiu Şimonca.
Observator cultural, Nr. 156 / 13-19 martie 2008

Un punct de vedere al profesorilor de limbi clasice din şcolile şi liceele din Bucureşti şi din ţară

„Nu numai unitatea economică determină coeziunea Europei, ci mai ales valorile ei comune, iar fundamentul identităţii europene, deocamdată slab dezvoltate, nu este altceva decât Antichitatea clasică.“ Un articol de Luminiţa Gheorghiu.
Observator cultural, Nr. 153 / 21-27 februarie 2008

E absurd să fii scriitor român şi să vrei să scrii ca Victor Hugo

Doisprezece scriitori români care urmau să fie traduşi şi publicaţi în Franţa au fost selecţionaţi în 2005 pentru programul Les Belles Etrangeres, iniţiat de gurvernul Franţei şi de Centrul Naţional al Cărţii. Responsabila ediţiei din acel an a programului a fost Laure Hinkel, jurnalist cultural şi tălmăcitor de literatură română cu mai multe titluri publicate la activ. Hinkel a participat la Bucureşti la un simpozion al traducătorilor francezi de literatură română, organizat de ICR la finele anului trecut. Un interviu realizat de Marcela Gheorghiu.
Ziarul de duminică, Nr. 6 / 15 februarie 2008

Spiritul critic şi mania contestării

„Sîntem năpădiţi zilnic de valuri de critici venite dinspre televiziuni şi ziare. Şi vedem cum unii contestă cu vehemenţă cîte ceva ce alţii apără cu elocvenţă (de obicei la un alt post). Apoi constatăm că cei care relativizează criticile primilor au, la rîndul lor, de criticat cu tărie altceva. Şi aflăm lucruri extreme.“ O dezbatere la care participă: Mircea Kivu, Dan C. Mihăilescu, Alex Leo Şerban.
Dilema Veche, Nr. 208 / 7-13 februarie 2008

Foame cu Kafka, frig cu Mann

„Romanul Die Wissenden (Ştiutorii, titlul sub care a apărut Orbitor. Aripa stinga anul trecut la Editura austriacă Zsolnay – n.tr.) al lui Mircea Cărtărescu este o epopee ingenioasă despre România socialistă. În interviu, autorul povesteşte despre literatura ţării şi copilăria sa în dictatură.“ Un interviu cu Mircea Cărtărescu realizat de David Hugendick şi apărut în ZEIT on line din 18.12.2007. Traducere din germană de Michael Astner.
Observator cultural, Nr. 148 / 17-23 ianuarie 2008

Am fi toţi geniali de-am reuşi să facem cuvântul una cu gândul

„Ion Mureşan nu este deloc un poet intimist. Cu numeroşi prieteni prin toate colţurile ţării, el încearcă, nu întotdeauna cu succes, să nu refuze nici o invitaţie la recitaluri si seri de poezie, la cenacluri literare sau la intalniri cu liceeni care vor sa discute despre literatura.“ Un interviu realizat de Radu Constantinescu.
Ziarul de duminică, Nr. 2 / 18 ianuarie 2008

Cărţi şi scriitori

12 întrebări la care răspund: Simona Popescu, Liviu Antonesei, Vasile Ernu, Bogdan Ghiu, Arcadie Suceveanu, Iulian Ciocan, Nicolae Rusu, Constantin Cheianu, blogeriţa Luciat - cititoarea teroristă, Ion Bogdan Lefter.
Contrafort, Nr. 11-12 / 2007

In Occident, succesele culturii româneşti ar putea continua

Gerhardt Csejka răspunde unor întrebări formulate de Manola Romalo despre succesele culturale romaneşti în Germania: “mi se pare important faptul că succesele actuale, Cristian Mungiu, Mircea Cărtărescu, Dan Lungu, ca formulă estetică, au foarte puţin în comun. (Textul în “Bucureştiul cultural”, 8 ianuarie 2008, în “revista 22”, 8-14 ianuarie 2008)
Bucureştiul cultural, Nr. 64 / 8 ianuarie 2008

Simpozion E. Lovinescu

La începutul lunii februarie a.c., la Filiala Cluj a USR a fost organizată o masă rotundă Lovinescu. Pretextul: apariţia, la Editura ICR, a unui volum Lovinescu, antologia Confesiunile unui critic, în îngrijirea lui Ion Simuţ. O dezbatere la care participă: Irina Petraş, Ion Simuţ, Ştefan Borbély, Aurel Sasu, Marta Petreu, Ion Pop, Mircea Popa, Marius Juncan.
Apostrof, Nr. 10 / 2007

"Am lucrat 6 luni în trei oameni - director, secretară şi sofer"

ICR Budapesta l-a premiat pe 11 decembrie pe scriitorul Eszterhazy Peter, iar pe 12 decembrie a inaugurat o filială la Szeged, oraş cu importantă comunitate de români. Eszterhazy Peter a fost răsplătit cu o statueta de bronz, dar şi cu 10.000 de euro, directoarea ICR Budapesta, Brânduşa Armanca, fiind de parere că să dai sume mici e meschin. În Szeged, la începuturile sale cetate romana, cele trei filiale ale centrelor culturale străine – italian, român şi francez –, împart aceeaşi clădire. Un interviu realizat de Iulia Blaga.
România liberă, Nr. (www.romanialibera.ro) / 18 decembrie 2007

Dan C. Mihăilescu aduce ispita lecturii la EVZ

Cartea de vineri, aşa se va numi rubrica săptămânală pe care criticul Dan C. Mihăilescu - Omul care aduce cartea, de opt ani, la Pro TV - o va inaugura în Evenimentul zilei, pe 14 decembrie. Cronica reputatului critic va putea fi citită în pagina de cultura, în fiecare vineri. Un interviu realizat de Simona Chiţan.
Evenimentul zilei, Nr. (www.evz.ro) / 12 decembrie 2007

„Datorită Franţei, Cărtărescu are astăzi succes internaţional“

„Invitat la Bucureşti de Institutul Cultural Român, editorul lui Cărtărescu din Franţa, Olivier Rubinstein, povesteşte pentru Cotidianul cum l-a citit pentru prima dată pe scriitorul român.“ Un interviu realizat de Lucia Popa.
Cotidianul (www.cotidianul.ro), Nr. 27 noiembrie 2007

Trilogia Orbitor

Mircea, orbitorul - Gabriel Coşoveanu, Orbitor sau cum să zbori cu o singură aripă - Horia Gârbea, O lumină densă, arzând orbitor - Bucur Demetrian, Strălucirea şi suferinţele prozei - Gabriela Gheorghişor
Ramuri, Nr. 10 / 2007

Orbitor. Aripa dreaptă de Mircea Cărtărescu

„Vara aceasta s-a lansat ultimul volum al trilogiei Orbitor. Editura Humanitas a acordat autorului, Mircea Cărtărescu, tot sprijinul posibil, eforturile de mediatizare fiind susţinute. În gazete, Aripa dreapta a fost îndelung comentată şi a devenit un volum controversat, cronicile pendulând între o admiraţie encomiastica şi o critică severă.“ O ampla dezbatere la care participă: Ovidiu Şimonca, Adina Diniţoiu, Bianca Burţa-Cernat, Delia Ungureanu şi Şerban Axinte.
Observator cultural, Nr. 131 / 6-12 septembrie 2007

Asaltul istoriei asupra artelor

Paul Cernat, scriind despre Orbitor III, de Mircea Cărtărescu, Mihai Fulger – despre filmele tinerilor cineaşti români, şi Iulia Popovici – despre dramaturgia contemporană inspirată din anii ceauşismului, pun în dezbatere o întrebare: Cum ajunge istoria în artă?
Observator cultural, Nr. 130 / 30 august - 5 septembrie 2007

Cosmo-Ro

„Pe vremea comunismului, copiii aşteptau de la turiştii nemţi care vindeau pe litoral ciocolate şi bomboane. Puştimea a făcut, mai apoi, coadă la Aeroportul Kogălniceanu să vadă soldaţi americani. Nu aveau două capete şi trei coarne, însă arătau altfel decât sătenii, vorbeau o limbă quasi-necunoscută – cosmopolită, i-am spune noi acum – şi erau plini de bani.“ Preambulul unei dezbateri la care participă Valentin Protopopescu şi Alexandru Matei.
Cultura, Nr. 86 / 23 august 2007

„De multe ori m-am simţit un instrument de scris în mâna altcuiva“

Mircea Cărtărescu răspunde întrebărilor lui Marius Vasileanu despre primele ecouri ale volumului III din romanul său Orbitor, apărut de curând la Editura Humanitas.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 881 / 25 iulie 2007

Literaturile de circulaţie mică şi piaţa americană de carte

Jean Haris dialoghează cu Andrei Codrescu, Carmen Firan, Julian Semilian şi Michael Moore despre circulaţia cărţilor romaneşti de literatură pe piaţa americană.
Observator cultural, Nr. 118 / 7-13 iunie 2007

Golgota lui Cărtărescu

Volumul Aripa dreapta este ultimul din seria scrisă în 14 ani. Mircea Cartarescu îşi lansează Aripa dreaptă, cel de-al treilea volum din Orbitor, miercuri, 11 iulie, la Librăria Kretzulescu din Bucureşti, şi pe 21 iulie la Vama Veche. Trilogia, cel mai ambiţios proiect din literatura română, conceput în formă de fluture sau catedrală, are 1.400 de pagini şi a fost scrisă timp de 14 ani şi jumatate. Un interviu cu Mircea Cărtărescu realizat de Simona Chiţan.
Evenimentul zilei, Nr. 4857 / 2 iulie 2007

„Coşmarul meu a fost că nu-mi voi putea termina trilogia“

Eveniment editorial: săptămâna viitoare, Mircea Cărtărescu îşi publică ultimul volum din trilogia Orbitor - Aripa dreaptă. În acest interviu realizat de Cristian Teodorescu, autorul povesteşte cum a scris cartea şi întreaga trilogie.
Cotidianul (www.cotidianul.ro), Nr. / 2 iulie 2007

Literatura nu va muri niciodată

Un interviu de Iolanda Malamen cu profesorul italian Marco Cugno, un mare traducator al literaturii române în peninsulă; Marco Cugno i-a tradus pe Paul Goma, Marin Sorescu, Lucian Blaga, Ana Blandiana, Nichita Stănescu, Tudor Arghezi, Constantin Noica, Norman Manea şi pregăteşte un volum de studii despre Mircea Eliade. A fost invitat la recent desfăşuratul festival Zile şi nopţi de literatură de la Neptun, organizat de Uniunea Scriitorilor, unde a primit un premiu pentru traducerile sale.
Ziua, Nr. 3966 / 27 iunie 2007 (www.ziua.ro)

Critica literară

Eseistica postceausistă… şi De ce nu este la modă Dan C.? sunt două analize semnate de Paul Cernat şi, respectiv, Adina Diniţoiu care prezintă volumele II şi IV din Literatura română în postceauşim, de Dan C. Mihăilescu, apărute la Polirom, în 2006 şi, respectiv, 2007.
Observator cultural, Nr. 116 / 24-30 mai 2007

Corpuri - reprezentari contemporane

Aceasta dezbatere „dilematică face doar să schiţeze cîteva dintre cele mai vizibile reprezentări ale corporalităţii contemporane în arte plastice, film, dans, literatură. Chiar dacă – aşa cum s-a tot spus – reinventarea corpului în zilele noastre nu pare adesea decît un corelat obiectiv al vidului.“ Semnează Diana Gradu, Alexandra Olivotto, Vava Ştefănescu, Lucia Terzea-Ofrim, Constantin Bărbulescu, Ileana Pintilie Teleagă.
Dilema Veche, Nr. 168 / 30 aprilie 2007

„Vreau sa dau totul din mine si cu orice pret“

Mircea Cartarescu îsi relateaza, raspunzând întrebarilor Rodicai Binder, cele mai recente succese literare în strainatate si îsi expune opiniile în privinta epocii de dupa caderea comunismului. Dilemateca, nr. 11 / aprilie 2007
Dilemateca, Nr. 11 / aprilie 2007

„Proza cartaresciana emana o incredibila forta de seductie“

Bruno Mazzoni, profesor de limba si literatura româna al Universitatii din Pisa, traducatorul lui Mircea Cartarescu în intaliana, raspunde unor întrebari formulate de Emilia David Drogoreanu. Observator cultural, nr. 108 / 29 martie-4 aprilie 2007
Observator cultural, Nr. 108 / 29 martie-4 aprilie 2007

Evreu este cel care îsi iubeste aproapele ca pe sine însusi ...

Scriitorul Slomo Leibovici-Lais - raspunde întrebarilor adresate de Lucretia Stanciu despre istoria evreilor în România si despre propria sa biografie de evreu român. Convorbiri literare, nr. 1 /ianuarie 2007
Convorbiri literare, Nr. 1 /ianuarie 2007

Conferintele Microsoft: Miracol si catastrofa

„Când traiesti miracole în fiecare zi - miracolul devine rutina. Traim cu totii miracolul, dar nu-l prea remarcam, fiindca-i zilnic. Ce e miraculos în mod constant? De pilda, luxul de a spune nu injustitiei.“ Andrei Codrescu în cadrul Conferintelor Microsoft, dezbatere la care participa: Mircea Mihaies, Dinu Flamând, Ion Pop, Nora Iuga, Nicolae Breban, Gabriela Melinescu, Paula Apreutesei, Ioana Ieronim. Orizont, nr. 11 / 2006
Orizont, Nr. 11 / 2006

Bruno Mazzoni îndragostit de România

Bruno Mazzoni, traducator în italiana al multor scriitori români, cunoscator al literaturii române vechi si noi; ultimul scriitor tradus: Mircea Cartarescu. A întrebat: Carmen Burcea. România literara, nr. 8 / 2 martie 2007
România literară, Nr. 8 / 2 martie 2007

“Traiesc în limbi împrumutate“

In Germania a primit importante distinctii literare si a fost propusa de doua ori la Premiul Nobel. Traieste de 20 de ani în Germania si i se pare sfâsietor ca pâna si astazi zice “hopa�? atunci cand scapa din mâna ceva. Se numeste Herta Müller si este scriitoare. Un articol de Ionut Chiva. România libera (www.romanialibera.ro), 12 februarie 2007
România literară, Nr. România libera (www.romanialibera.ro), 12 februa

"Nu fac altceva decat sa scriu"

„Mircea Cartarescu a fost desemnat cel mai bun scriitor contemporan la Gala Zece pentru România de la sfârsitul anului trecut, câstigand trofeul dintr-o lista cu 12 nume, în care printre nominalizati au fost Andrei Plesu, Nicolae Manolescu, Gabriel Liiceanu si Horia-Roman Patapievici.“ Un interviu realizat de Simona Chitan. Evenimentul zilei (www.evz.ro), 9 ianuarie 2007
România literară, Nr. Evenimentul zilei (www.evz.ro), 9 ianuarie 2007

„Nu cred într-o lege a lustratiei creatorilor de film“

Scriitorul Eugen Serbanescu – romancier, dramaturg si scenarist de film – a devenit, de aproape doua luni, director general al Centrului National al Cinematografiei. Eugen Serbanescu il inlocuieste in functie pe Decebal Mitulescu, un personaj „de paie“, un apropiat al lui Sergiu Nicolaescu si un „executant“ al dispozitiilor acestuia. Un interviu realizat de Valeriu Sava si Ovidiu Simonca. Observator cultural, nr. 94 / 14-20 decembrie 2006
Observator cultural, Nr. 94 / 14-20 decembrie 2006

Pentru un pumn de textúri

Mihai Iovanel si Catalin Sturza vorbesc despre jocurile video: „nu ne vom mai pretinde nici critici literari, nici vorbitori în fata multimilor frematande dupa iluminare, nici magi cititori în stele, ci, pur si simplu, gameri.“ Cultura, nr. 52 / 14 decembrie 2006
Cultura, Nr. 52 / 14 decembrie 2006

Despre legitimitate – Conferinta Internationala la Litere

„Zilele trecute (intre 23 si 25 noiembrie) s-a desfasurat, la Facultatea de Litere si in Sala Oglinzilor de la Uniunea Scriitorilor, a treia Conferinta Internationala a Catedrei de teoria literaturii a Universitatii Bucuresti.“ Un articol de Dorica Boltasu. Observator cultural, nr. 92 / 30 noiembrie - 6 decembrie 2006
Observator cultural, Nr. 92 / 30 noiembrie - 6 decembrie 2006

„Oamenii care nu sunt generosi devin goi pe dinauntru“

„Puteam sa debutez cu volume de cronici, de studii, dar am vrut sa debutez cu aceasta carte, n-a fost ceva intimplator. Mi s-a propus sa fac carti de cronici si am refuzat.“ Un interviu cu Luminita Marcu, realizat de Ovidiu Simonca. Observator cultural 91 / 23-29 noiembrie 2006
Observator cultural, Nr. Observator cultural , 91 / 23-29 noiembrie 2006

În ciuda diferentei fundamentale dintre o limba romanica si una slava, românii si polonezii prezinta multe asemanari

Marius-Radu Clim sta de vorba cu romanista Joanna Parawska, întemeietoarea Societatii Polono-Române din Cracovia, despre asemanarile culturale si de mentalitate dintre români si polonezi. Convorbiri literare, nr. 9 / septembrie 2006
Convorbiri literare, Nr. 9 / septembrie 2006

Echipa noua la ICR Paris

Magda Carneci, director adjunct la ICR din Paris, raspunde intrebarilor Doinei Papp cu privire la proiectele ICR din Paris si despre proiectele culturale personale. Bucurestiul cultural, nr. 20-21 / 2006, supliment al Revistei 22, nr. 868 / 24-30 octombrie 2003
Bucureştiul cultural, Nr. 20-21 / 2006 , supliment al Revistei 22, nr

Fisele unui memorialist

Fragmente de confesiuni ale lui Gheorghe Grigurcu, notatii fugare despre copilarie, despre descoperirea unor carti, cum ar fi «Jurnalul» lui Gombrowicz, despre Felix Aderca si Bacovia. Convorbiri literare, nr. 9 / septembrie 2006
Convorbiri literare, Nr. 9 / septembrie 2006

Literatura româneasca se vede în miscare

Gerhardt Csejka, traducator din limba româna în germana, raspunde unor întrebari formulate de Daniela Ratiu, despre grupul de scriitori "Aktionsgruppe Banat" si despre conflictele acestuia cu Securitatea regimului ceausist. Orizont, nr. 6 / 2006
Orizont, Nr. 6 / 2006

„Numarul bancilor îl depaseste pe cel al librariilor si al muzeelor“

Lavinia Betea îl intervieveaza pe Serge Moscovici despre psihologia sociala si despre problema banilor “ca pasiune si reprezentare�?. Cultura, nr. 38 / 7 septembrie 2006
Cultura, Nr. 38 / 7 septembrie 2006

Sanse si pericole pentru literatura tânara

„Esti, fara îndoiala, unul dintre cei mai avizati critici tineri. Nu doar în sensul ca judecatile tale de valoare au deja o pondere la bursa cartii de la noi, ci si prin faptul ca tii constant cronica literara. Cum ai început? Cine te-a descoperit? Când ai decis ca vei face critica literara?“ Raspunde Simona Sora într-un interviu realizat de Adriana Babeti. Orizont, nr. 7 / 2006
Orizont, Nr. 7 / 2006

Falimentul Cortinei de Fier

Rodica Palade o intervieveaza pe Anneli Ute Gabanyi despre Scoala de vara de la Sighet, organizata de Ana Blandiana si Romulus Rusan, precum si despre caderea comunismului. Revista 22, nr. 858 / 15-21 august 2006
Revista 22, Nr. 858 / 15-21 august 2006

„Eu cred ca lumea aluneca spre rau si pentru ca oamenii s-au îndepartat de literatura“

Un dialog al lui Marius Vasileanu cu scriitorul Radu Aldulescu, în care acesta face o radiografie severa a lumii unde traieste, deplânge situatia marginala a literaturii în zilele noastre, îsi povesteste si viata si literatura. Adevarul literar si artistic, nr. 831 / 12 august 2006
Adevărul literar şi artistic, Nr. 831 / 12 august 2006

Institutul de Studii Orientale functioneaza

Directorul Institutului de St. Orientale Sergiu Al. George, Radu Bercea raspunde unui atac nefondat din ziarul Evenimentul zilei. Un interviu realizat de Razvan Braileanu. Revista 22, nr. 854 / 18-24 iulie 2006
Revista 22, Nr. 854 / 18-24 iulie 2006

In cateva luni am aflat despre oameni cât într-o viata

Bookfest, un proiect de regenerare a bucuriei colective. Gabriel Liiceanu îsi marturiseste, într-un interviu acordat Rodicai Palade, surprizele pe care le-a avut cu ocazia organizarii salonului de carte de la începutul acestei veri, precum si experientele sale cu aceasta ocazie, cu privire la persoane si institutii. Revista 22, nr. 853 / 11-17 iulie 2006
Revista 22, Nr. 853 / 11-17 iulie 2006

Cel care stie sa se confrunte cu adevarul, acela da imaginea frumoasa a României

Laurentiu Ursu îl intervieveaza pe Leon Volovici despre chestiuni legate de pogromul de la Iasi, politicile de exterminare a evreilor si altele. Timpul, nr. 6, 2006
Timpul, Nr. 6 / 2006

„Propriul meu nume nu-mi mai apartine“

Ovidiu Simonca o intervieveaza pe editoarea Denisa Comanescu în privinta noii colectii de literatura straina „Raftul Denisei“, ce urmeaza sa fie sustinuta de Editura Humanitas. Observator cultural, nr. 322 / 25-31 mai 2006
Observator cultural, Nr. 322 / 25-31 mai 2006

Chiar a scris Alex Stefanescu o istorie a literaturii? (III)

Stefan Borbély considera «Istoria literaturii române contemporane» de Alex. Stefanescu un imens esec, „piatra tombala a criticii foiletonistice românesti". Observator cultural, nr. 57 / 30 martie - 5 aprilie 2006
Observator cultural, Nr. 57 / 30 martie - 5 aprilie 2006

"Daca reusesc sa termin Orbitor 3, mi-am platit biletul..."

Simona Sora, Alex. Leo Serban, Mircea Vasilescu, Marius Chivu, Iaromina Popovici, Adina Popescu, Radu Cosasu îl chestioneaza pe Mircea Cartarescu, în seria de dialoguri intitulata „Divanul Dilemei vechi“. Dilema veche, nr. 114 / 31 martie - 6 aprilie 2006.
Dilema Veche, Nr. 114 / 31 martie - 6 aprilie 2006

Mircea Cartarescu la Phantasma

Cercul de dezbateri "Phantasma" din Cluj a pus în discutie opera literara a scriitorului Mircea Cartarescu, la finele lunii februarie 2006. Relateaza Anca Hatiegan. Observator culturalObservator cultural, Nr. 56 (313) / 23-29 martie 2006

„Stiu mai bine ce vreau si ce nu vreau de la literatura"

Un amplu interviu luat de Ovidiu Simonca lui Mircea Cartarescu, în care scriitorul îsi dezvaluie nelinistile si convingerile. Observator cultural, nr. 55 / 16-22 martie 2006
Observator cultural, Nr. 55 / 16-22 martie 2006

Multi intelectuali seriosi au crezut pîna tîrziu ca socialismul se poate construi

Un interviu cu Istvan Rev, profesor de istorie si stiinte politice la Central European University, Budapesta, despre opozitia intelectuala din Ungaria socialista si despre prezent. Autor – Radu Eugeniu Stan. Timpul, nr. 2 / februarie 2006
Timpul, Nr. 2 / februarie 2006

Dumitru Chioaru îl intervieveaza pe scriitorul de origine româna Andrei Codrescu despre biografia sa literara, din Euphorion, nr. 7-8 / 2005.
Euphorion, Nr. 7-8 / 2005

Boala noastra – paranoia ideologica

Un interviu cu Marius Chivu, realizat de Robert Serban, din Orizont, nr. 9 / septembrie 2005.
Orizont, Nr. 9 / septembrie 2005

Congresul PEN Centrului International

Vitalie Ciobanu în interviu cu Gabriela Adamesteanu, presedinta PEN Centrului Român, care raspunde unor întrebari despre relatiile de imagine între majoritatea membrilor PEN si scriitorii din România aflati mai la dreapta decât colegii lor din Vest. Un articol din Contrafort, nr. 7-8 (129-130) / iulie-august 2005.
Contrafort, Nr. 7-8 (129-130) / iulie-august 2005

Am senzatia ca poate voi mai fi, daca am bafta, poet

Emilia Chiscop sta de vorba de poetul Emil Brumaru: “Mie cel mai mult si mai mult (…) îmi place Ruxandra Novac (…)�?. Un interviu din Suplimentul de cultura, nr. 39 / 20-26 august 2005.
Suplimentul de cultură, Nr. 39 / 20-26 august 2005

Fotbalisti, atleti catodici si dinozauri rosii

Cristian Patrasconiu: Cum se
Orizont, Nr. 7 / iulie 2005

„Sint filozof de la 16 ani“

Ce e un interviu? O pendulare intre
Observator cultural, Nr. 275 / 30 iunie - 6 iulie 2005

"La noi sa vinzi multe carti e-ntotdeauna suspect..."

Mircea Cartarescu a surprins si,
Dilema Veche, Nr. 74 / 17-23 iunie 2005

Eu-rile lui Mircea Cartarescu

Jurnalul National: Spre deosebire de romanele dvs.,
Dilema Veche, Nr. Jurnalul National Miercuri, 15 iunie 2005

Alte interviuri, dezbateri...

Florin Manolescu - 70

"În ansamblu, cercetările lui Florin Manolescu evită autoritarismul. Dar ating excelenţa." Articole semnate de George Neagoe şi Oana Purice.
Cultura, Nr. 2 / 24 ianuarie 2013

Lungul drum spre nicăieri. Germanii din România deportaţi în URSS (III-VI)

"Mai puţin tratată în istoriografia română, tema deportării etnicilor germani din România în Uniunea Sovietică poate fi reevaluată astăzi cu ajutorul documentelor păstrate în mai multe fonduri arhivistice." Un documentar coordonat de Lavinia Betea.
Cultura, Nr. 41-44 / noiembrie 2012

19 ani de Festival Internaţional de Teatru la Sibiu

Grupajul din Observator cultural cuprinde articole de Oltiţa Cîntec, Iulia Popovici, Silvia Dumitrache şi două interviuri cu regizorii Gavriil Pinte şi Armin Petras.
Observator cultural, Nr. 369 / 7-13 iunie 2012

Franţa şi francofonia. Ce mai înseamnă azi

Texte şi opinii de Mircea Vasilescu, Teodor Baconschi, Iulia Badea Gueritee, Cristian Preda.
Dilema Veche, Nr. 432 / 24-30 mai 2012

Caragiale - 160 de ani de la naştere, 100 de ani de la moarte

Cu ocazia Centenarului Caragiale, Gelu Ionescu şi Mircea Moţ fac o incursiune prin opera marelui scriitor, a cărui actualitate este mereu grăitoare.
Apostrof, Nr. 1 / ianuarie 2012

Eugen Negrici - 70

Grupajul din revista Cultura cuprinde: un interviu cu Eugen Negrici realizat de Cornelia Maria Savu, articole semnate de Mihai Iovănel, Alex Goldiş, George Neagoe şi Teodora Dumitru.
Cultura, Nr. 47 / 1 decembrie 2011

Normă, normalitate, azi

Ancheta revistei Viaţa Românească publică articole semnate de Marian Drăghici, Liviu Antonesei, Simona-Grazia Dima, Ferencz Judit, Solomon Marcus, Anca Mizumschi, Cosmin Perţa, Nicolae Stan, Ion Vianu.
Viaţa Românească, Nr. 9-10 / 2011

Pledoarie pentru studierea literaturii universale (I)

O dezbatere de la Grupul pentru Dialog Social, moderată de Andrei Cornea, însoţită de texte şi opinii semnate de Paul Cernat, Erwin Kessler, Codruţ Constantinescu, Mirel Bănică, Raluca Alexandrescu, Ion Vianu.
22 Plus, Nr. 323 / 27 septembrie 2011

Norman Manea la 75 de ani

Interviuri cu Philip Roth, Lea Wakeman şi Luca Formenton realizate de Carmen Muşat, articole şi opinii semnate de Reginald Gibbons, Paul Bailey, Corina Şuteu, Bogdan-Alexandru Stănescu şi Daniel Cristea-Enache.
Observator cultural, Nr. 326 / 21-27 iulie 2011

Despre "Zen" de Mircea Cărtărescu

Paul Cernat, Daniel Cristea-Enache şi Adina Diniţoiu scriu despre volumul lui Mircea Cărtărescu, Zen. Jurnal 2004-2010, Editura Humanitas, Bucureşti, 2011.
Observator cultural, Nr. 324 / 7-13 iulie 2011

MHS - ultimul aristocrat

"Cînd dispare un mare scriitor, cuvintele par dintr-odată insuficiente şi fade în faţa unei nedreptăţi atît de mari. Începînd de săptămîna trecută, Mircea Horia Simionescu s-a retras definitiv între copertele cărţilor sale." Articole semnate de Carmen Muşat, Paul Cernat şi Nicolae Bârna.
Observator cultural, Nr. 318 / 26 mai-1 iunie 2011

Cum ne locuim oraşul?

Comentarii şi opinii de Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu, Mircea Cărtărescu şi Ciprian Mihali, exprimate în cadrul unei conferinţe organizate de Ordinul Arhitecţilor din România în urmă cu cîteva luni. Tema conferinţei: "Arhitectura spaţiului public".
Dilema Veche, Nr. 378 / 12-18 mai 2011

Colocviul naţional de critică literară

Secţia de Critică a Asociaţilor Scriitorilor din Bucureşti a desfăşurat colocviul său anual în 30 martie 2011. Tema acestei ediţii a fost "Strălucirea şi suferinţele criticii de întîmpinare". Revista Luceafărul de dimineaţă publică un grupaj cu o parte din comunicările prezentate.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 16-17 / 6 aprilie 2011

Herta Müller

Un dosar în care scriu Ovidiu Şimonca, Alexandru Al. Şahighian, Liviu Antonesei, Corina Bernic, Paul Cernat, Andreea Răsuceanu, Dana Pîrvan-Jenaru şi Iulia Popovici.
Observator cultural, Nr. 285 / 23-29 septembrie 2010

Mircea Cărtărescu

Un dosar în care scriu Cezar Gheorghe, Daniel Cristea-Enache, Adina Diniţoiu, Raluca Ciochina şi Doina Ioanid.
Observator cultural, Nr. 283 / 9-15 septembrie 2010

Cît de mare este literatura mică?

Un dosar în care scriu Adina Popescu, Florin Lăzărescu, Tudor Călin Zarojanu, Radu Pavel Gheo, Grigore Cartianu, George Arion, Alina Miron, Michael Haulică, Marilena Șerban.
Dilema Veche, Nr. 336 / 22-28 iulie 2010

Mai puneți mîna pe-o carte!

Un dosar coordonat de Simona Sora în care scriu Alexandru Călinescu, Mircea Țicudean, Alexandru Muşina, Simona Modreanu, Alexandru Ofrim, Gelu Ionescu, Luciat, Daniel Cristea-Enache, Elena Jebelean, Emanuela Macovei, Simona Sora.
Dilema Veche, Nr. 330 / 10 - 16 iunie 2010

Repere intelectuale ale dreptei româneşti: Gabriel Liiceanu

Un dosar în care scriu: Valeriu Stoica, Traian Ungureanu, Cristian Pătrăşconiu (un interviu cu G. Liiceanu), Mihail Neamţu, Cătălin Avramescu.
Revista 22, Nr. 22 / 25-31 mai 2010

Mircea Cărtărescu, criticii şi literatura

"Scriitorul optzecist părea, pînă nu demult, un promotor al relativismului postmodern şi un critic al modernismului ierarhizant, purist, exclusivist." Un articol de Daniel Cristea-Enache.
Observator cultural, Nr. 263 / 22 - 28 aprilie 2010

O carte în dezbatere

Un dosar în care scriu Vitalie Ciobanu, Tamara Cărăuş şi Vitalie Sprânceană.
Contrafort, Nr. 1 - 2 / ianuarie - februarie 2010

Romanul deceniului

„Mircea Cărtărescu este pe primul loc în top, cu Orbitor. Specialiştii au ales cele mai importante romane ale scriitorilor români publicate în perioada 2000-2010.“ O anchetă realizată de Dana G. Ionescu şi Dan Boicea.
Adevărul literar şi artistic, Nr. din 16 martie 2010

Starea limbii române

Un amplu dosar realizat de Mircea Vasilescu, care cuprinde un interviu cu Florin Bican şi cu Adriana Săftoiu, articole semnate de Cristian Moroianu, Florin Dumitrescu.
Dilema Veche, Nr. 314 / 18-24 februarie 2010

Anul teatral 2009

Un dosar în care semnează Iulia Popovici.
Observator cultural, Nr. 250 / 14 - 20 ianuarie 2010

După 20 de ani

Articole semnate de Ovidiu Draghia, Silvia Dumitrache, Iulia Popovici, Mihai Gheorghiu, Monica Ciobanu, Petre Mihai Băcanu, Romulus Ruşan, Carmen Muşat, Ana Blandiana, Cezar Gheorghe.
Observator cultural, Nr. 248 - 249 / 24 decembrie 2009

Confesiunea unui timid

Octavian Soviany - Despre poezia experimentalistă, Valeriu Mircea Popa - Forţa şi înţelepciunea unui timid, Constantin Abăluţă - Era un om al tăcerii, Nora Iuga - Te plictiseau de moarte vitrinele, George Almosnino - Poezii alese.
Observator cultural, Nr. 247 / 17 - 23 decembrie 2009

Traducerile din literatura română contemporană

"De câtiva ani, scriitorii români au început sa fie tradusi, literatura româna contemporana patrunde pe piata internationala de carte." Scriu: Iulia Dondorici, Doina Rusti, Roberto Merlo, Anca Maria Mosora, Livia Stoia, Dan Lungu, Laure Hinckel.
Cultura, Nr. 32 / 13 august 2009

Cuvintele şi greutatea lor

Marţi, 30 iunie, la Sala Elvira Popescu a Institutului Cultural Francez din Bucureşti, a fost lansată cartea Doinei Cornea, Jurnal – ultimele caiete, apărută la Fundaţia Academia Civică.
Observator cultural, Nr. 223 / 2-8 iulie 2009

Bursa literelor. Scriitori construiţi de piaţă

Ciorba la desert - Al. Cistelecan, Topul nu înseamna ierarhie axiologica - Paul Cernat
Cultura, Nr. 24 / 18 iunie 2009

Bilanţul douămiismului

Revista Vatra propune – cu riscul de a părea prematur un mic „recensământ” care să răspundă la întrebarea: avem o literatură tânără? Răspund: Al. Cistelecan, Ion Pop, Paul Cernat, Sanda Cordoş, Daniel Cristea-Enache, Andrei Bodiu, Mihai Iovănel, Elena Vlădăreanu, Alexandru Matei, Nicolae Bârna, Claudiu Komartin, Irina Petraş, Cosmin Ciotloş, Florina Ilis, Radu Vancu, Ioana Cistelecan, Florina Pîrjol, Dragoş Varga, Cosmin Borza, Andrei Simuţ, Claudiu Turcuş.
Vatra, Nr. 3 / 2009

Scrisoare din Israel

Jean Askenasy raspunde la ancheta Scriitor evreu si român, propusa in nr. 13, din 2 aprilie a.c., al revistei Cultura.
Cultura, Nr. 19 / 14 mai 2009

António Lobo Antunes în România

„Trei condiţii pentru scris: luptă, răbdare şi solitudine“ - interviu cu António Lobo Antunes, Cezar Gheorghe - Ritmul intermitent al memoriei, Dinu Flamand - Reapariţia autorului, António Lobo Antunes - Cronică avînd un surîs la capăt.
Observator cultural, Nr. 216 / 14-20 mai 2009

Despre intelectuali si polemici

Despre polemicile dâmboviţene - Florin Constantiniu; Glose la o polemică - Alina Pavelescu; Intelectuali contra intelectuali - Alexandru Matei; Viaţa la ţară - Alex. Cistelecan
Cuvântul, Nr. 7 / februarie 2009

Noica la a doua tinereţe (I)

„Înscrierea zgomotoasă a lui Noica în Mişcarea legionară venea ca o continuare şi o împlinire firească a unei direcţii reacţionare de gîndire, nicidecum ca o decizie pripită, teribilistă.“ Un articol de Laszlo Alexandru.
Tribuna, Nr. 147 / 16-31 octombrie 2008

Frankfurter Buchmesse 2008

Un tîrg pe cale de dispariţie? - Iulia Dondorici. Gabriela Adameşteanu şi Norman Manea la Frankfurt - Cristian Cercel. Tîrgul editorilor - Gabriela Adamesteanu. „E prima dată cînd reprezint România“ - Interviu cu Norman Manea, realizat de Carmen Muşat. Reacţii de la Frankfurt
17-18 octombrie, la standul României
Observator cultural, Nr. 188 / 23-29 octombrie 2008

Universitatea. Ce a mai rămas din ea

Un dosar (care rămâne deschis) de Mihai Iovanel şi Daniel Cristea-Enache, în care semnează: Antonio Patraş, Sorin Lavric, Marius Nica, Mihaela Grancea.
Cultura, Nr. 41 / 16 octombrie 2008

Din nou despre proza noastră tînără

„Cînd am scris articolul despre proza noastră tînără nu m-am gîndit că va face asemenea valuri, de la bloguri şi site-uri la presă cotidiană şi culturală.“ Un nou articol de Paul Cernat.
Observator cultural, Nr. 185 / 2-8 octombrie 2008

Preotul român din Timoc, prigonit de sârbi

„Preotul Boian Alexandrovici, primul preot român din Valea Timocului (Serbia) care a avut curajul să construiască o biserică ortodoxă română şi să slujească în limba sa maternă, este prigonit de autorităţile bisericeşti din ţara vecină.“ Un dosar realizat de Georgeta Petrovici şi Florian Bichir.
Evenimentul zilei, Nr. din 5 septembrie 2008 (www.evz.ro)

Literatura română în lume

Carmen Muşat - De noi depinde să ne facem cunoscuţi, Florin Bican - Traducerea este forma perfectă de lectură, Jan Willem Bos - Am învăţat literatură prin literatura română, Jean Harris - Traducătoare în Bucureşti.
Bucureştiul cultural, Nr. 10 / 5 august 2008

Festivalul internaţional "Zile şi nopţi de literatură"

George Szirtes - Poezia pantofilor: viitorul poeziei; Ioana Ieronim - Noi şi poveştile noastre pentru viitor; Ion Pop -Glose sumare pe o temă (fragmente); Gabriela Adameşteanu - Ca să întârziem moartea literaturii; Carmen Firan - Despre viitor - oriunde ar fi el (fragmente)
Bucureştiul cultural, Nr. 8 / 24 iunie 2008

Focul de la Iaşi

Scrisoare deschisă - Nicolae Manolescu; Drept la replică: Nu l-am ars pe Cărtărescu - Daniel Corbu; În ce condiţii poţi să arzi o carte? - Costi Rogozanu.
România literară, Nr. 23 / 13.06.2008 şi Cotidianul nr. 116 / 13.06.200

Optzecismul

Ion Pop – Recapitulări; Mircea A. Diaconu – Cuvinte despre ruinele optzecismului; Andrei Terian – Trădarea retoricii; Mihaela Ursa – Optzecismul – paradigmă sau coincidenţă?; Paul Cernat – Creasta unui val care nu se mai termină?; Claudiu Komartin – O antologie cu greutate. Interviuri cu Ion Bogdan Lefter şi Mircea Cărtărescu. Un dosar de Dumitru Chioaru.
Euphorion, Nr. 1-2 / 2008

Răspuns domnului Radu Cosaşu

Marta Petreu răspunde: „Am citit cu spăşită uimire perdaful Diabolizarea lui Sebastian, pe care, cu incontestabilă competenţă şi impecabilă logică, mi l-a tras domnul Radu Cosaşu în două numere din Dilema veche.“
Dilema Veche, Nr. 221 / 8-14 mai 2008

Anul 2007 - păreri despre roman

2007 a fost unul de încărcare a bateriilor pentru producţia ulterioară? Ce romane româneşti apărute în 2007 v-au atras atenţia prin valoarea lor? Aţi avut în 2007 ghinionul să citiţi un roman românesc foarte prost, îngrozitor, expresie absolută a lipsei de talent? Răspund Irina Petraş şi Ştefan Ion Ghilimescu.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 7 / 5 martie 2008

Restitutio Benjamin Fondane

Fondane – Maritain. Corespondenţă de Michel Carassou, în traducerea Luizei Palanciuc, Benjamin Fondane: urme, scrisori, marturii - Luiza Palanciuc; Dialog epistolar Fondane – Maritain
Observator cultural, Nr. 152 / 14-20 februarie 2008

Arca lui Noica

Noica la Muzeul Literaturii din Iaşi; Noica, Denker in Dürftiger Zeit… Un dialog cu Dan Petrescu; Luca Piţu - Wozu Noica?; Liviu Antonesei în dialog cu Călin Ciobotari - „Noica este deja un clasic”
Dacia literară, Nr. 75 / decembrie 2007

Centenar Mihai Sebastian

Ancheta Apostrof la care raspund: Liviu Antonesei, Romulus Bucur, Sanda Cordoş, Sabina Fati, Michael Finkenthal, Dan C. Mihăilescu, Victor Neumann, Ion Pop.
Apostrof, Nr. 11 / 2007

O restituire mai mult decât necesară: Primul manifest literar al „Generaţiei 80”

Un amplu dosar despre Gheorghe Crăciun, din care am ales texte semnate de: Sorin Preda, Constantin Stan, Daniel Vighi, Alexandru Chira, Marin Gherasim, M.A. Diaconu, Doina Jela, Luca Piţu, Al. Cistelecan, Florin-Croneliu Popovici, Raluca Markow, Sanda Cordoş, Angelo Mitchievici, Ovidiu Verdeş, Alex Goldiş, Alexandru Matei, Iulian Boldea, Dumitru Chioaru, Ion Pop, Al. Th. Ionescu.
Vatra, Nr. 10-11 / 2007

Limba română în mass-media

O amplă anchetă la care participă: Andrei Cornea, Octavian Manea, Rodica Zafiu, Ioana Pârvulescu, Paul Cernat, Marius Chivu, Radu Bercea, Cristian Teodorescu, Cristian Tudor Popescu, Ionuţ Iamandi, Octavian Soviany, Ovidiu Pecican.
Revista 22, Nr. 43 / 23-29 octombrie 2007 - Suplimentul Plus Art

Orbitor. Mircea Cărtărescu

În discuţie, Orbitor şi Mircea Cărtărescu. Semnează: Simona Sora - Imago şi mit personal: corpuri mitice şi eroice la Mircea Cărtărescu, Cristina Chevereşan - Fluturele gri, Alexandru Budac - Anamorfoze, Mariana Craşovan - Erotica textuală între hipnoză şi umilinţă
Orizont, Nr. 8 / 2007

Orbitor de Mircea Cărtărescu

„Pe 11 iulie a fost lansat cel de-al treilea volum al trilogiei lui Mircea Cărtărescu, Orbitor. Începută în 1996 cu Aripa stângă, continuând în 2004 cu volumul Corpul şi încheiată acum cu Aripa dreaptă, trilogia scrisă de Cărtărescu în 14 ani şi însumând peste 1400 de pagini este nu doar una dintre cele mai importante opere ale literaturii române contemporane, ci – prin amplitudine, vizionarism, expresie – şi una dintre cele mai semnificative apari]ii recente în literele postmodernităţii literare.“ Un dosar critic în care semnează Paul Cernat, Marius Chivu, Sanda Cordoş, Simona Sora.
Dilemateca, Nr. 15 / august 2007

Şansele literaturii române (II)

Caius Dobrescu, Nicoleta Sălcudeanu, Gabriel Coşoveanu, Bogdan-Alexandru Stănescu, Liviu Antonesei răspund întrebărilor redacţiei despre şansele literaturii române în Occident, în partea a doua a dosarului realizat de Andrei Terian.
Cultura, Nr. 82 / 26 iulie 2007

România de mâine

Încercînd, pe scurt, o citire a lumii de mâine româneşti în simptomatologia lumii de azi, am adresat mai multor personalităţi ale vieţii noastre publice două întrebări privind viitorul României. Răspund: Andrei Pleşu, Sorin Alexandrescu, Gabriela Adameşteanu, Teodor Baconsky, Traian Băsescu, Matei Călinescu, Mircea Cărtărescu, Daniel Dăianu, Neagu Djuvara, Mihaela Miroiu, Alina Mungiu-Pippidi, Ion Vianu, Sorin Vieru, Leon Volovici, Vasile Dem. Zamfirescu.
Dilema Veche, Nr. 180 / 19-25 iulie 2007

Festivalul Internaţional Zile şi Nopţi de Literatură

Un grupaj compus din comunicările susţinute de Mircea Iorgulescu, Dan Cristea şi Vitalie Ciobanu prezentate la Festivalul Zile şi nopţi de literatură în cadrul Colocviului cu tema: Aşteptările europene faţă de literatura ţărilor recent aderate la U. E.
România literară, Nr. 24 / 22 iunie 2007

Ochii de carne ai iubirii

„Teorii si reverii foarte la moda azi au facut din Maria Magdalena o figura centrala a unui soi de contra-crestinism si underground si cu staif, în care îsi traiesc o noua tinerete cele mai stranii fundaturi ale esoterismelor pozitiviste din secolul al XIX-lea.“ Un articol de H.-R. Patapievici. Idei în dialog, nr. 2 / februarie 2007
Idei în dialog, Nr. 2 / februarie 2007

Filozofia de amvon

Sorin Lavric raspunde întîmplarilor lui Stefan Vianu cu privire la definirea filozofiei de catre cel dintâi ca fiind un domeniu al actelor de credinta bazate pe intuitie intelectuala. Idei în dialog, nr. 1 / ianuarie 2007
Idei în dialog, Nr. 1 / ianuarie 2007

Cele mai nocive carti din cultura româneasca

„Cioran si Eugen Barbu. Densusianu si Adrian Paunescu. Nae Ionescu si Titus Popovici. Nu sunt cupluri, si totusi au ceva în comun: operele lor si-au facut loc în mentalitatea românilor, alterând-o. Ei sunt clasicii literaturii malefice de la noi.“ Un articol de Alexandra Olivotto, din Cotidianul (www.cotidianul.ro), 19 octombrie 2005.
Idei în dialog, Nr. Cotidianul 19 octombrie 2005

De râsu-plânsu

Gheorghe Grigurcu versus Eugen Simion în cazul Marin Preda, pornind de la cartea lui George Geacar despre prozator. Tribuna, nr. 81 / 16- 31 ianuarie 2006.
Tribuna, Nr. 81 / 16- 31 ianuarie 2006

Rezistenta la cultura

Vitalie Ciobanu semneaza un articol în care, pornind de la festivalul de literatura de la Neptun ajunge la situatia literaturii române în Basarabia, unde, afirma scriitorul, „se produce o înstrainare progresiva a publicului de literatura.“ De situatia proasta a literaturii basarabene este responsabila, crede Vitalie Ciobanu, si Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova. Un articol din Contrafort, nr. 9-10 (131-132) /septembrie-octombrie 2005.
Contrafort, Nr. 9-10 (131-132) /septembrie-octombrie

Alexandra Olivotto comenteaza prozele din cartea «De ce iubim femeile» de Mircea Cartarescu, din perspectiva principiilor corectitudinii politice si o gaseste discriminatoare, alimentând oprimarea femeilor «sub fatada specioasa a unei flatari a sexului slab». Un articol din România literara, nr. 40 / 12 - 18 octombrie 2005.
România literară, Nr. 40 / 12 - 18 octombrie 2005

Candoare si viclenie sub tiranie

Într-un recent supliment literar
Dilema Veche, Nr. 82 / 12-18 august 2005

Cum exportam România culturala

Sint vedetele noastre culturale suficient de „vandabile“ in afara
Dilema Veche, Nr. Suplimentul de cultura

Alte dosare, anchete, polemici...

Masa
"dar eu nu mai aud nimic,
seceră încă vîntul din est,
încă bate în tîmplele noastre barosul,
o, steag frumos,
o, steag frumos,
cu sîngele bătrîn tot verde..."
(din poemul Masa de Gellu Dorian)
România literară, Nr. 17 / 26 aprilie 2013

Acolada

Adevărul literar şi artistic

Lettre Internationale

Luceafărul de dimineaţă

Suplimentul de cultură

All Cartea Româneasca Compania Corint Curtea Veche Dacia Editura Universiăţii din Bucureşti Editura Universitatii Al. I Cuza Eminescu Gramar Humanitas Ideea Europeana Institutul Cultural Român Institutul European Limes Litera International Memoria Nemira Niculescu Paralela 45 Polirom RAO Teora

Carte de succes Carturesti Diverta E-ICR Eminescu Humanitas Karte Libraria Noi Librarie.net Libris Polirom

Acest site este actualizat zilnic cu texte în limba română aparute în diverse publicaţii.

Programare: Datagram