Romania Culturala

„De curând, cuplurile Smith şi Martin din piesa lui Eugen Ionescu, Englezeşte fără profesor, vorbesc şi limba spaniolă.“ Un articol de Ion Pop.

Tribuna, Nr. 145 / 16-30 septembrie 2008

A treia cale. Dincolo de fundamentalism şi syncretism

„Oricât de mult ar fi crezut unii că progresul tehnic ar atrage inevitabil şi o maturizare a omului, identică aşadar cu scoaterea lui de sub influenţa marilor poveşti explicative ale credinţei, iată că triumful raţiunii nu este în egală măsură moartea religiei.“ Un articol de Radu Preda.
Tribuna, Nr. 146 / 1-15 octombrie 2008

Literatură şi destin

„Uniţi de experienţa ruperii de România, prin exil sau emigrare, scriitorii de origine română din Canada sunt despărţiţi de limba în care aleg să scrie, de motivaţiile ce stau în spatele scrisului, de experienţe, de viziune, de contextele istorice trăite şi deci, de generaţiile cărora le aparţin.“ Un articol de Crina Bud.
Vatra, Nr. 8 / 2008

Spiritul critic à la Cluj

Andrei Ţerian despre colocviul cu tema Spiritul critic la Cercul literar de la Sibiu, initiat de Sanda Cordoş şi desfãsurat la Cluj în perioada 10-12 octombrie.
Cultura, Nr. 42 / 23 octombrie 2008

E. Lovinescu şi complexul Eminescu

„Relaţia lui Lovinescu, din posturile sale încrucişate de critic de poezie, istoric literar, ideolog, istoric al ideologiei, romancier cu Eminescu reprezintă una dintre cele mai inconfortabile probleme de conştiinţă şi profesionalism care i-au marcat cariera.“ Un articol de Teodora Dumitru.
Cultura, Nr. 41 / 16 octombrie 2008

"Clasicitatea" unui critic al modernităţii

„Între criticii noştri postbelici, Matei Călinescu n-a avut precum Nicolae Manolescu sau Eugen Simion vocaţie de canonizator, deşi a ţinut un deceniu şi mai bine cronica de întâmpinare la revistele România literară, Viaţa românească şi Argeş, participând masiv la impunerea principalelor valori ale generaţiei 60-70.“Un articol de Paul Cernat.
Cuvântul, Nr. 1-2 / august-septembrie 2008

Mircea Horia Simionescu: o poetică a bricolajului

„Poetica bricolajului se regăseşte în toată opera lui Mircea Horia Simionescu, dar mai ales în tetralogia Ingeniosul bine temperat, unde este vizibilă la nivel şi micro, şi macro-textual.“ Un articol de Gabriela Gherghişor.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 33 / 8 octombrie 2008

Playlist

„Precum în cazul culturii generale, noi – rarii beneficiari urbani ai muzicii pop – ne legănam cu iluzia că toţi compatrioţii au acces la vreo portiţă similară.“ Un articol de Teodor Baconsky.
Dilema Veche, Nr. 243 / 9-15 octombrie 2008

Mihai Măniuţiu şi teatrul intelectualizat

„În general, tentaţia lui Mihai Măniuţiu este de a căuta, dacă nu răspunsuri, cel puţin analize vizuale.“ Un articol de Petre Băcioiu.
Verso, Nr. 44-45 / 1-30 septembrie 2008

Prezenţa lui Mircea Zaciu

„În acest august, în ziua de 27, criticul şi profesorul Mircea Zaciu ar fi împlinit optzeci de ani. Au trecut, însă, mai bine de opt de când a plecat, pe neaşteptate, Dincolo.“ Un articol de Ion Pop.
Tribuna, Nr. 143 şi 144 / septembrie 2008

Psalmodierea şi lirismul de azi

„Versificarea Psaltirii e un moment foarte relevant în evoluţia unei culturi şi, implicit, a limbii pe care aceasta se întemeiază.“ Un articol de Luigi Bambulea.
Verso, Nr. 42-43 / august 2008

Ştefan Iordache: "Vreau să lupt cu moartea. Vreau să o văd, să o simt"

„La numai 67 de ani, maestrul Ştefan Iordache s-a stins din viaţă în urma unui stop-cardiorespirator, ieri la ora 9.00 dimineaţa. Pentru criticul de teatru, Ştefan Iordache a fost actorul-rege pe scena vieţii şi pe scena artei, 67 de ani de viaţă şi o carieră de cinci decenii fără eşecuri. Un articol de Adrian Şchiop.
România liberă, Nr. din 15 septembrie 2008

Poetica lui Radu Stanca

„Ca principiu care poetizează, tristeţea ţine de procedeele tehnice ale liricii şi se manifestă obiectivat: în fond, un proces de personificare.“ Un articol de Petru Poantă.
Tribuna, Nr. 140 / 2008

România tânără vorbeşte despre „generaţia turnătorilor”

„De ce ar trebui să ne mire faptul că, în România, o comisie parlamentară condusă de Adrian Păunescu va ancheta activitatea unui Institut condus de H.R. Patapievici? Un eveniment normal în bună tradiţie a celor şase decenii de neîntreruptă dominaţie comunistă a României. Dar tânăra generaţie continuă să fie uimită de tupeul „generaţiei turnătorilor”. Un articol de Vlad Mixich.
HotNews.ro , Nr. din 6 august 2008

Râsul şi moartea

„Este o artă care costă foarte scump - chiar dacă Pintilie vorbeşte de o mână de lucru scandalos de ieftină -, care are nevoie să fie difuzată, care trebuie să fie difuzată în săli de cinema obscure. Iar experienţa proiectării filmului 4 luni, 3 săptămâni si 2 zile de Mungiu, difuzat în vechi săli de cinema, arată teribila situaţie în care se află cineaştii. Doar festivalurile, cu precădere festivalurile internaţionale, le permit reprezentanţilor tinerei generaţii să îşi prezinte creaţia.“ Un articol de Huguet Flechard.
Bucureştiul cultural, Nr. 9 / 22 iulie 2008

Istoria în registru interogativ

„Privilegiind iniţial dimensiunea materială a istoriei, Ion Ţurcanu a ajuns să acorde acelaşi interes laturii spirituale, pentru ca în sinteza ultimă această atitudine să capete un sens cumva programatic.“ Un articol de Alexandru Zub.
Convorbiri literare, Nr. 5 / 2008

Gerhardt Csejka: „Sînt un om pentru care nuanţa este esenţială“

Cel mai prestigios premiu pentru traducere în spaţiul german îi revine în 2008 lui Gerhardt Csejka. Atribuit de Fundaţia pentru Artă NRW (Nordrhein-Westphalen) în colaborare cu Colegiul European al Traducătorilor din Straelen, premiul, în valoare de 25.000 de Euro, îi este decernat traducătorului, criticului literar şi editorului Gerhardt Csejka pentru traducerea în germană a romanului Orbitor de Mircea Cărtărescu şi pentru întreaga sa activitate. Un articol de Rodica Binder şi Laudatio de Jan Koneffke.
Observator cultural, Nr. 169 / 12-18 iunie 2008

Salman Rushdie conflictul naraţiunilor

„Cartea lui Salman Rushdie, Versetele satanice (ed. Polirom, 2007), apare în limba română după ce, timp de două decenii a generat reacţii violente de-a lungul şi de-a latul spaţiului islamic, până la emiterea de fatwa (decret al autorităţi religioase) în 1989 de către ayatolahul Khomeini din Iran, şi stabilirea unei recompense de 2,8 milioane de dolari pentru asasinarea autorului.“ Un articol de Vianu Mureşan.
Tribuna, Nr. 136 / 1-15 mai 2008

Gellu Naum şi „experimentul poetic“

„O nouă carte despre Gellu Naum a publicat în 1907, la Editura Pontica, Alina Ologu, sub titlul Gellu Naum: experimentul poetic. Teză de doctorat la origine, susţinută sub îndrumarea profesorului Marin Mincu, el însuşi susţinător al conceptului de experimentalism, această a treia întreprindere critică mai substanţială asupra operei lui Gellu Naum se remarcă prin atenta articulare a construcţiei de ansamblu, în care dimensiunea teoretică a abordării, instrumentaţia conceptuală, de teorie literară şi poetică, se află în echilibru cu lectura critică propriu-zisă a textelor.“ Un articol de Ion Pop.
Steaua, Nr. 4 / 2008

Noua poezie feminină din România

„Poezia românească actuală aduce adesori în prim-plan (mai ales odată cu anii 80) imaginea corpului abject. Termenul se referă la tot ceea ce contaminează şi corupe, tot ceea ce prisoseşte şi e de respins, tot ceea ce e de proastă calitate, tot ceea ce evocă traume psihice sau ameninţă echilibrul imaginii corpului sau (aşa cum arăta Mike Kelley) la imensa frică, generalizată, de moarte, care priveşte corpul ca pe o maşină ce nimiceşte totul .“ Un articol de Octavian Soviany.
Stare de urgenţă, Nr. 4 / 2008

Regele a murit, trăiască regele!

Irina Ungureanu scrie despre spectacolul regizorului italian Pietro Carriglio cu piesa Regele moare, de Eugene Ionesco, aflată într-un turneu Palermo – Torino – Genova – Roma – Bologna – Milano.
Bucureştiul cultural, Nr. nr. 69 / mai 2008

"Iţi mulţumesc pentru iubire". Gânduri la moartea lui Paul Miron

Gabriel Decuble scrie despre cel care a fost Paul Miron, plecat dintre noi în luna aprilie a acestui an: “Dicţionarele nu ne vor spune însă nimic despre ce a însemnat pentru Paul Miron să-şi păstreze în străinătate, peste decenii, iubirea de patrie…”.
Revista 22, Nr. 18 / 29 aprilie - 5 mai 2008

Nonconformism oficial

Victor Rizescu analizează teoria lui Neagu Juvara, din volumul Thocomerius-Negru Voda. Un voivod de origine cumana la inceputurile Tarii Româneşti, reamintind şi ipoteza lansată cu câteva decenii înainte de sociologul Henri H. Stahl: „ca statele româneşti medievale trebuie intelese ca mostenitoare institutionale ale imperiilor stepei.“
Observator cultural, Nr. 159 / 3-9 aprilie 2008

O istorie a (in)dependenţei faţă de maşini

„Din motive obiective, în luna aprilie a acestui an, am stat într-un loc izolat vreme de două săptămâni fără internet. Chestia asta m-a durut mult mai tare decât afecţiunea pentru care mă aflam acolo. Mi-am dat seama că, pentru generaţia mea, războiul este pierdut. Iar toţi tinerii care vin în urma mea se nasc deja sclavi ai maşinilor.“ Un articol de Marc Ulieriu.
România literară, Nr. 13 / 4 aprilie 2008

De la Unire la integrare

„Cartea publicată acum de istoricul I. Agrigoroaiei ajută pe oricine doreşte adevărul să înţeleagă în ce măsură comuniştii de la Chişinău continuă un discurs politic de tip stalinist, înfiripat după războiul de întregire şi rămas activ până azi. Prefaţatorul ei, G. Palade, a socotit util să-i prevină pe cititori, în cunoştinţă de cauză, asupra aportului ştiinţific al lucrării, aport notabil, întemeiat pe o lungă şi meticuloasă cercetare de fapte, idei, stări de spirit, personaje mai mult sau mai puţin reprezentative.“ Un articol de Alexandru Zub.
Dacia literară, Nr. 2 / 2008

Lui Nae Caranfil

„Chiar, cîte forme de spectacol cuprinde Restul e tăcere? Există trei bucăţi din Hamlet – una recitată cabotin la o înmormîntare, alta prezentată ca o versiune cinematografică mută şi filmată de fapt tot de tine, alta montată pe bune la sfîrşit. Există un fragment de comedie burlescă primitivă.“ Un articol-scrisoare de Andrei Gorzo.
Dilema Veche, Nr. 214 / 20-26 martie 2008

Parodia pseudo-literaturii în ciclul „Ingeniosul bine temperat“

Nicolae Oprea scrie despre ciclul “Ingeniosul bine temperat”, de Mircea Horia-Simionescu, definindu-i stilul cu o caracterizare din propriile pagini: “Împletire de fantastic şi vulgar cotidian, de ironie şi inocenţă, de acid şi de lirism”.
Arges, Nr. 2 / 2008

Discursul religios la televiziune

„În vremea din urmă, se discută abundent în presă despre introducerea religiei printre disciplinele şcolare. Să se introducă, sau să nu se introducă? Să fie cursuri obligatorii sau facultative? Să fie o instrucţie confesională, apologetică, sau una generală, de istorie a religiilor?“ Un articol de Andrei Pleşu.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 912 / 12 martie 2008

Metafizica fotografiei

„Camera digitală a democratizat cu totul fotografia, punând-o la îndemâna oricui se simte interesat. Şi foarte mulţi sunt şi vor fi tot mai interesaţi. De ce oare?“ Un articol de Marius Iosif.
Vatra, Nr. 12 / 2007

Pârvan şi Valérz: afinităţi, analogii

„Ce apropieri se pot motiva, textual, între Pârvan şi Valéry? Mai întîi e vorba de un primat categoric al spiritualului, în sensul definit cvasi concomitent şi de Jacques Maritain, primat din care se degajă atitudini analoage faţă de umanitate.“ Un articol de Alexandru Zub.
Convorbiri literare, Nr. 1 / 2008

“Romanul indirect” al exilului românesc anticomunist şi “rezistenţa prin cultură”

„Surprinzătoare, îndeosebi, se dovedeşte încrîncenarea pătimaşă cu care receptarea critică din ţară pune în directă legătură aşa-zisul prizonierat în istorie – descifrat destul de nedibaci şi aproximativ în raport cu adevărul istoric în cartea frumoasă a lui Ţurcanu şi revelaţiile, nu puţine după opinia unora, aduse de tipărirea Jurnalului portughez.“ Un articol de Nicolae Florescu.
Jurnalul literar, Nr. 11-12 / 2007

Tarele şi tăriile patriei

„Ce putea fi mai legitim şi mai urgent după jumătate de veac de alienare a fiinţei naţionale, de nu rediscutarea românităţii în toate datele ei fundamentale – istorice, etnopsihologice, sociologice, administrative, ale mentalului colectiv, ale geografiei civilizaţionale ş.a.?“ Un aticol de Dan C. Mihăilescu.
Idei în dialog, Nr. 2 / februarie 2008

Fotografi din Romania interbelica

„O cercetare a fondului de fotografie din secolul al XIX-lea conduce la constatarea următoare: lucrări aproape artistice au executat majoritatea fotografilor şi pot fi considerate excepţii; concomitent cu meseriaşii, au activat şi fotografi preocupaţi de căutarea unor noi moduri de exprimare - să-i spunem - artistice.“ Un articol de Emanuel Bădescu.
Ziarul de duminică, Nr. 6 / 15 februarie 2008

Elitism şi individualism exceptionalist în cultura română

„Dacă Noica susţinea că nu interesează decât individualul, iar Pleşu ca individul este sarea absolutului, Patapievici vede în om unitatea de evaluare a umanităţii, dar prin categoria de om înţelege omul al cărui atribut este excelenţa, adică omul de elită, cel care creează, masele fiind doar păstrătoare, dovedindu-se inferioare individului.“ Un articol de Dana Pîrvan-enaru.
Observator cultural, Nr. 151 / 7-13 februarie 2008

Perspectivă istoriografică

„Ceea ce ieri părea o enormitate – să vorbeşti, de exemplu, despre istoria latrinelor -, astăzi ţine de un orizont de aşteptare comun, alimentat de detabuizările vieţii diurne contemporane, care solicită alte şi alte dezvăluiri istoricului. Ba chiar incită la lecturi asidue, în loc să îndepărteze, cum s-ar putea crede.“ Un articol de Ovidiu Pecican.
Verso, Nr. 30 / 16-31 ianuarie 2008

Noul val la Marea Neagră

Aţi văzut filmul românesc? Această întrebare oarecum surprinzătoare a început să se facă auzită pe parcursul Festivalului de Film de la Cannes din 2005. Un articol de A. O. Scott, critic de film la New York Times, în traducerea şi adaptarea Cristinei Spătărelu.
Bucureştiul cultural, Nr. 2 / 29 ianuarie 2008

Două meditaţii noiciene

„Undeva, în Jurnalul de la Păltiniş, într-o însemnare din 25 ianuarie 1981, se vorbeşte de relaţia dintre filosofie şi durere. Liiceanu vrea să-i pună lui Noica o întrebare pe care a găsit-o în Georg Simmel, şi anume: cum se face că în istoria filosofiei e atît de puţin loc pentru suferinţa umană?” Un articol de Ion Dur.
Euphorion, Nr. 11-12 / 2007

"Romanian Cinema: The Golden Age?"

"Intre 29 noiembrie şi 3 decembrie, la Tribeca Cinemas din New York a avut loc a doua ediţie a Festivalului Românesc de Film. Romanian Cinema: The Golden Age? a fost titlul ales de organizatori – Institutul Cultural Român din New York (ICRNY), Transilvania Film Festival (TIFF) şi Tribeca Film Festival. Un articol de George Onofrei.
Suplimentul de cultură, Nr. 157 / 8-14 decembrie 2007

Din mers: despre Andrei Cadere

„Cartea lui Paul Ardenne O arta contextuală (Un Art contextuel, Flammarion 2002) reproduce pe coperta fotografia din mers şi din profil a unui tânăr îmbrăcat în negru, care poartă pe umăr o bară formată din segmente colorate. Fundalul alb-negru al imaginii sugerează generic un oraş. Titlul acestei imagini este Stabilind dezordinea (Établir le désordre), iar numele purtătorului barei este Andrei Cadere.“ Un articol de Sanda Agalidi.
Observator cultural, Nr. 144 / 13-19 decembrie 2007

Să batem cîmpii

„Făcîndu-se, de la o vreme, să am de lucru tot mai des cu traducerile româneşti, vechi de minimum 30 de ani, ale unor piese din repertoriul dramaturgic universal – clasice, în special, dar şi moderne clasicizate –, am descoperit cu groază, confruntînd tălmăcirile cu textul original, că noi citim sau ascultăm de pe scenă ceva cu totul diferit de ceea ce a scris autorul.“ Un articol de Alice Georgescu.
Dilema Veche, Nr. 200 / 6-12 decembrie 2007

Ce vedem în 2008 (I)

Răzvan Brăileanu trece în revistă filmele străine şi româneşti pe care le va putea vedea publicul nostru în 2008.
Bucureştiul cultural, Nr. 12 / Supliment al Revistei 22

„4,3,2” e considerat favorit la Oscar

The Hollywood Reporter menţionează 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile drept unul dintre marii favoriţi la Oscarul pentru film străin în două articole publicate în aceeaşi zi. Primul dintre ele este dedicat exclusiv lui Cristian Mungiu, al cărui succes la Cannes l-a propulsat pe regizorul român în prima linie a cinematografiei mondiale.
Gândul, Nr. www.gandul.ro / 13 noiembrie 2007

Ion Barbu în actualitate

„Fată de liberalismul care presupune întotdeauna, explicit sau doar implicit, renegarea a ceea ce sîntem pentru a facilita o mai promptă integrare, Ion Barbu propune o asumare neutră a ceea ce sîntem, cu tot cu trecutul nostru, fie el si turcit, si mai ales cu o credintă răsăriteană de o discretă dar nu mai putin substantială fervoare.“ Un articol de Ion Papuc.
Convorbiri literare, Nr. 10 / 2007

Paul Bortnovschi

„Admirabilă viziune, complexă şi exemplară asupra vieţii şi profesiunii, asupra poeziei formelor, a obiectelor, a luminii şi întunericului, a geografiei culturale a unui oraş, a iubirii şi generozităţii fără de care nimic nu are anvergură.“ Un articol de Marina Constantinescu.
România literară, Nr. 42 / 26 octombrie 2007

Cu simţurile îngândurate

Cătălin Gheorghe comentează expoziţia Low Budget Monuments, concepută de curatorul Mihnea Mircan şi instalată în Pavilionul României la Bienala de la Veneţia 2007.
Suplimentul de cultură, Nr. 148 / 6-12 octombrie 2007

Despre Isidore Isou, letrism, kladologie şi hypergrafii

Mihaela-Smaranda Gherghescu comentează expoziţia retrospectivă dedicată postum fondatorului mişcării letriste, Isidore Isou, organizată la Institutul Cultural Român, Paris, septembrie-octombrie 2007.
Dilema Veche, Nr. 193 / 18-24 octombrie 2007

Ofensiva limbii „moldoveneşti”

„Dat fiind că Internetul deja face parte din viaţa noastră cotidiană, la sfîrşitul anului universitar le-am sugerat studenţilor mei de la Praga – întrucît în semestrul de vară avusesem un curs opţional Situaţia lingvistică în Republica Moldova – ca în loc de proba finală să caute materiale referitoare la aşa-zisa limbă moldovenească şi să le comenteze.“ Un articol de Eugenia Bojoga.
Contrafort, Nr. 8 / 2007

Un istoric al României interbelice

Ovidiu Pecican prezintă opera de istoric a lui Jean Ancel, emigrat în Israel, specializat în perioada interbelică a României şi în studii de holocaustologie.
Revista 22, Nr. 38 / 18-24 septembrie 2007

Ce-ar mai fi de spus despre filmul lui Cristian Mungiu?

Filmul lui Cristian Mungiu 4 luni, 3 săptămîni, 2 zile este comentat de Valerian Sava, Andrei Creţulescu şi Mihai Fulger, după premiera sa în România.
Observator cultural, Nr. 133 / 20-26 septembrie 2007

Brâncuşi: Muza adormită

„Simultan studiilor consacrate Domnişoarei Pogany, Brâncuşi lucrează şi la o suita de compoziţii ce urmau să inspire Muzele adormite.“ Fragment din volumul in curs de aparitie Brâncuşi – intensitatea materiei de Matei Stircea-Crăciun.
Observator cultural, Nr. 130 / 5 septembrie 2007

Tradiţie istorică vd tradiţie sacră

„Dezbaterile în jurul alegerii noului patriarh al Bisericii Ortodoxe Române au scos la iveală un fapt pe drept cuvînt scandalizant, şi anume prezenţa în Adunarea Naţională Bisericească a unor laici al căror profil moral nu pare a fi cea mai bună recomandare pentru o asemenea poziţie.“ Un articol de Petre Guran.
Dilema Veche, Nr. 187 / 6-12 sept 2007

Mihail Sebastian. Ipoteze

„Criticul Constantin Trandafir, care scoate la Câmpina o serie nouă din Revista nouă, îmi trimite o listă de întrebări curioase privitoare la Mihail Sebastian care ar fi împlinit în decembrie viitor, dacă trăia, o sută de ani.“ Un articol de Eugen Simion.
Cultura, Nr. 87 / 30 august 2007

Tratatul academic Istoria Romanilor. O perceptie straina

Şerban Papacostea comentează o recenzie a unui istoric eleveţian de limbă germană, Daniel Ursprung, intitulată Istoriografie sub semnul încremenirii. Observaţii critice la ceamai cuprinzătoare expunere de ansamblu a istoriei româneşti o largă analiză consacrată tratatului academic de istorie a românilor publicat în deceniul în curs.
Revista 22, Nr. 909 / 7-13 august 2007

„Un anarhist al dracului de deştept“

Mircea Iorgulescu prezintă cîteva cercetări asupra biografiei lui Panait Istrati: “Istrati nu a lucrat niciodată în port şi nici nu a fost vreodată hamal, cum s-a pretins uneori, el a devenit militant sindical pentru că avea talent gazetăresc”.
România literară, Nr. 30 / 3 august 2007

Indimenticabilul Ortiz

„Chiar dacă nu e restituit integral schimbul epistolar – din flux, lipsesc răspunsurile Ninei Façon şi numai indirect pot fi aproximate – sunt limpezi afinităţile, încrederea reciprocă absolută, eficientă, astfel dirijată de profesor, de la nivelul experienţei prodigioase, încât să dea aripi discipolei sale şi s-o ţină în priza aceloraşi teme de reflecţie.“ Un articol de Geo Şerban.
Observator cultural, Nr. 126 / 2-8 august 2007

Mircea Eliade şi Cenzura

„Mircea Eliade a cunoscut pentru prima oară loviturile cenzurii - în sensul interdicţiei publicării unui articol – la vârsta de 20 de ani. Colaborarea la Cuvântul (începând cu toamna anului 1926 şi regularitatea apariţiei celor două foiletoane săptămânale) îi conferea o anumită celebritate, ce va fi consolidată prin cele 12 secvenţe ale Itinerariului spiritual. Era considerat drept şeful generaţiei, în numele căreia îi plăcea să vorbească.“ Un articol de Mircea Handoca.
România literară, Nr. 29 / 27 iulie 2007

Mic dicţionar socio-artistic

„După 1990, vocabularul activ al artelor plastice româneşti s-a îmbogăţit, cu o extremă rapiditate, pe două dintre căile bine cunoscute de către lingvişti: pe de o parte, prin reactivarea unor forme lexicale aparent caduce, iar, pe de altă parte, printr-o adevărată invazie neologistică.“ Un articol de Pavel Şuşară.
România literară, Nr. 29 / 27 iulie 2007

Un pictor francez de origine română

„Revelaţia acestui artist am avut-o la Paris, în ianuarie 1995, vizitându-i o expoziţie personală intitulată Verdures, la Galeria de pictură din Place Beauvau.“ Un articol de Mihai Sorin Rădulescu.
România literară, Nr. 28 / 20 iulie 2007

O încheiere: istoria secretă a literaturii, deocamdată

„Ţinuturile răpite în 1940, Basarabia, Bucovina, nordul Ardealului nu sunt pierdute. Exprimate, cartografiate de mari scriitori, ele rămân şi vor rămâne ale noastre. Istoria literaturii proteja o geografie literară, în care operele literare defineau întinderi haşurate de scriitori. Iar acestea vor fixa pentru totdeauna pe harta României.“ Un articol de Cornel Ungureanu.
Orizont, Nr. 6 / 29 iunie 2007

Criza icoanelor

„Avem dreptul şi datoria de a ne întreba dacă veritabila explozie emoţională nu marchează, într-o manieră paradoxală, nu criza unei religii, ci criza de autoritate a unei tradiţii care altădată se derula firesc, fără a fi pusă la îndoială de vocile modernităţii. “ Un articol de Mirel Bănică.
Dilema Veche, Nr. 178 / 5-11 iulie 2007

Cartea la morman

„A venit vara şi întrebarea presantă a intelectualului aflat înaintea vacanţei începe să-mi dea târcoale: Ce voi citi în următoarele două luni? În jurul meu, mormane de cărţi ce-şi aşteaptă rândul îmi fac cu ochiul, oferindu-se asemenea unor femei frumoase pe care nu ştii cum ai face nici să nu le refuzi, nici să nu le cedezi cu totul.“ Un articol de Mircea Mihăieş.
România literară, Nr. 26 / 6 iulie 2007

Marşul spre Bucureşti şi fuga din atelier

„Textul care urmează a fost scris atunci, în faţa panicii artiştilor plastici din Pangrati, puşi, fără voia lor, în faţa situaţiei de a-i aştepta pe mineri să vină la televiziune şi să facă ceea ce ştiau ei cel mai bine: să bată, să devasteze, să răspîndescă durere, spaimă şi oroare, adică, să mai facă olecuţă de ordine într-o ţară pe care mulţi nu şi-o puteau imagina fără Iliescu la putere.“ Un articol de Pavel Şuşară.
România literară, Nr. 24 / 22 iunie 2007

Religie, politică şi mit

Sâmbăta, 9 iunie, în cadrul Salonului de carte Bookfest, Editura Polirom a lansat volumul lui Andrei Oişteanu - Religie, politica si mit. Texte despre Mircea Eliade şi Ioan Petru Culianu. Prezentam in continuare fragmente din aceasta lansare, la care au vorbit Andrei Cornea, Mihail Neamţu şi autorul.
Dilema Veche, Nr. 902 / 19-25 iunie 2006

Vasile Pârvan: proiectele profesorului, în România Mare

„Este impresionant spaţiul în care a copilărit Pârvan: parcă nimic nu s-a schimbat de atunci şi pînă astăzi. Ceva chinuit, crispat, în alternanţa de dealuri şi sate pitice, parcă temătoare să apară în faţa lumii. Totul pare steril şi sărac, deşi abundenţa folclorului, a etnografiei evocă o densitate spirituală reală, un patos viguros şi tensiuni interioare puternice.“ Un articol de Cornel Ungureanu.
Convorbiri literare, Nr. 5 / mai 2007

Octavian Paler: Un om de răspîntie

„Ca şi Marin Preda în autobiografia sa, Octavian Paler vizează etapele modelării spirituale, legăturile de cauzalitate între trecut şi prezent, dintre datele ereditare ori ale locului, ale matricei căreia îi aparţine şi noua structură (literară) în care s-a integrat; pactul autobiografic înseamnă, în primul rînd, dezvăluirea acestor trasee ale devenirii, curajul de a (se) privi fără complezenţe, respectarea rigorilor sincerităţii şi exprimarea oricît de aspră a conştiinţei scriitorului.“ Un articol de Ioan Holban.
Convorbiri literare, Nr. 5 / mai 2007

Despre tânărul Mircea Eliade

Mircea Muthu scrie despre „traducerile scrisorile, frânturile de jurnal şi studiile restituite editorial mai ales după anii ’90”, care „alcătuiesc, însumate, imaginea – mai amplu articulată – a tânărului Eliade pe dimensiunea orientalismului în plină formare”.
Observator cultural, Nr. 119 / 14-20 iunie 2007

TIFF 6: schimbare de repere pentru filmul românesc

Valerian Sava comentează evenimentele şi semnificaţiile Festivalului Internaţional de Film Transilvania, editia a 6-a.
Observator cultural, Nr. 119 / 14-20 iunie 2007

„Convorbiri Literare”, la 140 de ani, şi vârstele României moderne

„O revistă care apare vreme de decenii e garanţia forţei nu numai culturale a unei ţări, ci şi semnul continuităţii şi energiilor ei constructive.“ Un articol de Mircea A. Diaconu.
Dilema Veche, Nr.

Un exeget al creaţiei populare: Ion H. Ciubotaru

„Acum doi ani, la o vîrstă oarecum rotundă, profesorul Ion H. Ciubotaru a fost evocat de specialişti, cam în fugă, dar cu o deplină preţuire a meritelor sale în domeniul cercetării, culturii populare şi nu mai puţin ca pedagog, creator de şcoală .“ Un articol de Alexandru Zub.
Convorbiri literare, Nr. nr. 4 / 2007

O biografie Mircea Eliade

„Între biografiile dedicate celui care a scris Sacrul şi profanul, cea mai proaspătă, în spaţiul românesc, este a lui Florin Ţurcanu, Mircea Eliade. Prizonierul istoriei (2005) tradusă după ediţia franceză, publicată în Franţa în 2003, la Edition La Découverte; ediţia autohtonă fiind îmbogăţită cu unele informaţii necunoscute la prima ediţie.“ Un articol de Cassian Maria Spiridon.
Convorbiri literare, Nr. 4 / 2007

Festivalul festivalurilor în Capitala Culturală

Veronica Niculescu prezintă programele a două evenimente care se vor desfăşura la Sibiu: Festivalul Internaţional de Teatru si Festivalul International de Film Transilvania (care începe la Cluj şi se termină la Sibiu).
Suplimentul de cultură, Nr. 129 / 26 mai - 1 iunie 2007

Block Bach, o metafizică a cotidianului

Gina Şerbănescu prezintă spectacolul de dans Block Bach, realizat de regizorul Alexandru Dabija la Teatrul Odeon, Bucureşti, în colaborare cu coregraful şi dansatorul român Răzvan Mazilu şi coregraful israelian Amir Kolben.
Observator cultural, Nr. 116 / 24-30 mai 2007

Actualitatea lui Eliade, în dezbatere la Roma

„Pe 22 martie, la Roma a avut loc un colocviu care a pus în discuţie tema actualităţii lui Mircea Eliade. Am avut, astfel, prilejul sa fac o comparaţie între palierele şi modalităţile dezbaterii acestei teme în România şi între cele ale dezbaterii din Italia, pentru că, într-adevăr, la colocviu au fost invitate cele mai importante nume ale eliodologiei italiene la ora actuală.“ Un articol de Monica Joiţa.
Observator cultural, Nr. 116 / 24-30 mai 2007

Palme d’Or si Premiul Un Certain Regard pentru filmele romanesti

„In general, marile festivaluri îşi pregatesc din timp ediţiile cu cifre rotunde, pentru a le da mai multa strălucire. Se spune că e o politică general valabilă de a scădea nivelul (artistic al) festivalului cu 1-2 ediţii precedente, pentru a pune mai mult în valoare ediţia jubiliară, ceea ce uneori se confirmă, alteori nu.“ Un articol de Laurenţiu Bratan.
Revista 22, Nr. 899 / 29 - 4 iunie 2007

Povestea igienei la români

„De unde oare obiceiul gunoiului aruncat în stradă şi al mirosurilor ce apar odată cu zilele toride prin mijloacele de transport în comun? Care este istoria de început a bine cunoscutului lasă-mă să te las sau merge şi aşa? Constantin Bărbulescu şi Vlad Popovici, amândoi antropologi clujeni, au cartografiat modernizarea lumii rurale din România modernă (1850-1920).“ Un articol de Adrian Majuru.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 871 / 16 mai 2007

Migrena seismică a adevărului

„Tânăr, Immanuel Kant a fost impresionat de cutremurul Lisabonei şi de sfârşitul lumii vechi. Toate ştirile colecţionate le-a publicat într-o cărţulie care a contribuit la naşterea seismologiei şi, probabil, a studiului modern al geografiei, intitulată tunător Istoria şi descrierea naturală a celor mai remarcabile incidente ale cutremurului care a zguduit o mare parte a pământului la sfârşitul anului 1755.“ Un articol de Călin-Andrei Mihăilescu.
Steaua, Nr. 3 / martie 2007

(In)actualele lui Adrian Marino

„Adrian Marino - omul, cel al Evocărilor lui Ion Bogdan Lefter, precum şi cel dezvăluit de răvaşele către Constantin M. Popa, este ipostaziat tânăr şi liberal, neopaşoptist autodefinit, energic, într-o perpetuă devenire ideatică, efervescent, ordonat, implicat, observator şi actor lucid, ironic uneori şi întotdeauna prezent.“ Un articol de Constantina Buleu.
Steaua, Nr. 3 / martie 2007

Peter Jacobi şi sculptura în timp

„Sculptor prin formaţie şi printr-un îndelungat exerciţiu, adică un cunoscător profund al materiei brute şi al formei lipsite de ambiguităţi, Peter Jacobi îşi dublează permanent orizontul tridimensionalului cu reveria incontinentă din universul imponderabil al fotografiei.“ Un articol de Pavel Şuşară.
România literară, Nr. 20 / 25 mai 2007

Tentanţia realismului

„Nu există fapte, ci doar interpretări. Această afirmaţie nietzscheniană, care, chiar dacă cu o oarecare rezervă (dat fiind că ar putea suna ca o afirmaţie metafizică), poate fi asumată drept motto de către ontologia hermeneutică, este şi aceea asupra căreia se îndreaptă polemicile acelor care, tot mai des în ultima vreme, cedează în faţa a ceea ce eu propun să o numim tentaţia realismului.“ Un articol de Gianni Vattimo.
Verso, Nr. 14-15 / 15 martie - 15 aprilie 2007

Convorbiri cu Octavian Paler

„Într-o epocă a logoreei şi grafomaniei, cu atâţia analişti improvizaţi şi scriitori închipuiţi, acest intelectual strălucit avea darul de a restitui cuvântului gravitatea pierdută şi axa lui interioară. Aproape fiecare propoziţie scrisă ori rostită de Octavian Paler se întipărea în memorie şi în conştiinţă, făcându-te să gândeşti şi să-ţi pui unele întrebări.“ Un articol de Daniel Cristea-Enache.
România literară, Nr. 19 / 18 mai 2007

Tudor Vianu

„Primele mele amintiri de cărţar vreau să le dedic lui Tudor Vianu, fără concursul căruia, nobil, generos şi discret, nu ar exista – aşa cum sunt, necorespunzătoare planurilor iniţiale, realizării cărora s-au opus şi vremurile şi nepricepuţii răuvoitori – nici ediţia scrierilor lui Tudor Arghezi şi nici ediţia operelor lui Ion Agârbiceanu.“ Un articol de G. Pienescu.
România literară, Nr. 16 / 27 aprilie 2007

Totalitarism si istoriografie

Serban Papacostea analizeaza conditia subalterna a istoriografiei romanesti în cele doua perioade ale regimului comunist din România, una internationalista, cealalta nationalista. Revista 22, nr. 892 / 10-16 aprilie 2007
Revista 22, Nr. 892 / 10-16 aprilie 2007

Intre Viena si Bucuresti

„Cornel Ungureanu este un spiritus rector al criticii banatene. Mai toti cei care si-au început ucenicia în ale literaturii în paginile revistei Orizont începând cu deceniile opt si noua ale secolului trecut au iesit din mantaua lui Ungureanu.“ Un articol de Tudorel Urian. Jurnalul national, 4 aprilie 2007
Revista 22, Nr. Jurnalul national , 4 aprilie 2007

„«Ei» sunt cei cîtiva români exceptionali ajunsi la ora actuala autoritati mondiale inconturnabile în materie de teorie ori istorie literara: «Noi» suntem cei ce se ocupa de acelasi lucru, dar care am ramas în România.“ România literara, nr. 10 si 12 / martie 2007
România literară, Nr. 10 si 12 / martie 2007

Privirea – reprezentare bizantina si cubism

Henry Mavrodin scrie despre privire si imagine, un eseu de antropologie a vederii care analizeaza evolutia imaginii picturale pâna la reforma ei cubista. Idei în dialog, nr. 3 / martie 2007
Idei în dialog, Nr. 3 / martie 2007

Minciuna vine de la Rasarit (VII)

„Relatarile postbelice ale calatorilor români în U.R.S.S. se supun fara abateri normelor propagandei oficiale, si faptul nu e de natura sa surprinda în conditiile unei tari ocupate. Ceea ce poate suscita interes, partitura ramînînd aceeasi, sînt tonalitatile diferite ale vocilor, modul în care una sau alta se conformeaza directivelor si duc ordinul la îndeplinire.“ Partea a saptea a articolului semnat de Stefan Cazimir. România literara, nr. 10 / 16 martie 2007
România literară, Nr. 10 / 16 martie 2007

Imago (movens) Dei: despre film si fenomenologia religiilor

„În 1978, în cadrul unei prelegeri sustinute la Chicago University, Mircea Eliade enunta teza, relativ revolutionara în ambianta ideatica a epocii, ca literatura poate fi nu doar un instrument de cunoastere psihologica si estetica, ci si o forma de expresie cripto-religioasa.“ Un articol de Leo Stan.Adevarul literar si artistic, nr. 862 / 14 martie 2007
Adevărul literar şi artistic, Nr. 862 / 14 martie 2007

Recitindu-l pe Raicu (II)

„Înca o trasatura lovinesciana a lui Lucian Raicu: absenta impulsului carierei, atât de accentuat chiar la câte un autor din preajma noastra ce altminteri se declara cu serenitate – cum altminteri? – lovinescian.“ Partea a doua a articolului lui Gheorghe Grigurcu. România literara, nr. 9 / 9 martie 2007
România literară, Nr. 9 / 9 martie 2007

Imago (movens) Dei: despre film si fenomenologia religiilor

„În 1978, în cadrul unei prelegeri sustinute la Chicago University, Mircea Eliade enunta teza, relativ revolutionara în ambianta ideatica a epocii, ca literatura poate fi nu doar un instrument de cunoastere psihologica si estetica, ci si o forma de expresie cripto-religioasa.“ Un articol de Leo Stan. Arhitext, nr. 1-2 / ianuarie-februarie 2007
Arhitext, Nr. 1-2 / ianuarie-februarie 2007

..... ca brazii

„Intrucât o publicatie de cultura care încheie anul, anotimpul, stagiunea s.a.m.d. fara sa fi facut un bilant, sa fi alcatuit un clasament, sa fi propus un top nu este luata în serios nici macar de propriii ei colaboratori, se supune si Scena acestei mode si încearca, prin articolul de fata si prin cele ce-l încadreaza, sa le ofere cititorilor, fie si cu întârziere, o priveliste sintetica a anului 2006 pe scenele românesti.“ Un articol de Alice Georgescu. Ziarul de duminica, nr. 7 / 23 februarie 2007
Ziarul de duminică, Nr. 7 / 23 februarie 2007

Despre Mircea Eliade în context european

„Spre sfârsitul anului trecut, mai exact în ultimele zile ale lui noiembrie, la Praga a avut loc un Simpozion International intitulat Mircea Eliade în context european. Organizatorii acestuia, românisti de la Facultatea de Litere a Universitatii Caroline, participasera, în primavara 2006, la un concurs lansat de Institutul Cultural Român, în cadrul programului Zilele Mircea Eliade.“ Un articol de Libuše Valentová. România literara, nr. 7 / 23 februarie 2007
România literară, Nr. 7 / 23 februarie 2007

Refuzul rudeniei si entuziasmul nedumeririi

Georg Aescht despre volumele lui Eginald Schlattner: «Cocosul decapitat», «Manusile rosii», «Das klavier im nebel». Bucurestiul cultural, nr. 25 / 13 februarie 2007, supliment al Revistei 22
Bucureştiul cultural, Nr. 25 / 13 februarie 2007

Prin ocheanul întors

In ciuda notorietatii, discretia a fost, la Gheorghe Craciun, o aspiratie de o viata. Nu contraria pe nimeni, nu se baga pe sub pielea altora: parcurgea viata ca un ceremonial al distantei, care presupunea stil, obiectivitate, dar si responsabilitatea de a nu le impune altora povara propriei tale economii, incorsetindu-i. Traia viata calculat, cu exactitate. Un articol de Stefan Borbély. Observator cultural, nr. 101 / 8-14 februarie 2007
Observator cultural, Nr. 101 / 8-14 februarie 2007

O moarte si mai multe învieri

O trecere în revista a evenimentelor culturale recente realizata de Dan C. Mihailescu, cu accent pe atitudinea exprimata de Cristina Modreanu într-un articol din Gîndul, 23 august 2006, despre inconsistenta comentariilor despre viata teatrala din tara. Idei în dialog, nr. 11 / 2006
Idei în dialog, Nr. 11 / 2006

21 de autori români îsi prezinta opera în bistrourile din Luxemburg

„Din februarie, autorii români vor fi vizibili în Luxemburg – Capitala Culturala Europeana în 2007, în cadrul programului Les Belles Roumaines. Centrul Cultural KulturFabrik va organiza lecturi literare si dezbateri cu participarea a 21 de scriitori români. Pe lânga acestia, regizorul Radu Afrim si artistul plastic Dumitru Gorzo vor lucra doua saptamâni în localitatea luxemburgheza.“ Un articol de George Onofrei. Suplimentul de cultura, nr. 113 / 3-9 februarie 2007
Suplimentul de cultură, Nr. 113 / 3-9 februarie 2007

Eliade lusitanul

„Nu foarte multi români au reusit sa se afirme peste granita. Printre ei, Mircea Eliade ocupa un loc remarcabil, datorita atît charismei incontestabile, cît si întinderii, unitatii si diversitatii profesioniste a operei.“ Un articol de Dan Manuca. Convorbiri literare, nr. 12 / 2006
Convorbiri literare, Nr. 12 / 2006

Cronicarul de cursa lunga

„Cartea de foiletoane a lui Daniel Cristea-Enache este atât de densa, încât te incita sa glosezi pe spatii cât mai largi pe marginea ei.“ Bogdan Cretu despre cronicile literare ale lui Daniel Cristea-Enache din volumul «Secvente de literatura româna». Convorbiri literare, nr. 12 / 2006
Convorbiri literare, Nr. 12 / 2006

Un manierist tîrziu

„Daca temperamentul artistic al lui Corneliu Baba era, în esenta, unul de factura baroca, de unde si enorma si neconditionata lui iubire pentru Rembrandt, marcat, în ultima etapa a creatiei sale, de o tot mai puternica tentatie expresionista, Vladimir Zamfirescu îsi identifica reperele, din perspectiva stilistico-formala, cu aproape un veac mai devreme.“ Un articol de Pavel Susara. România literara, nr. 4 / 2 februarie 2007
România literară, Nr. 4 / 2 februarie 2007 , nr. 4 / 2 februarie 2007

Un studiu de pedagogie politica

Ion Manolescu analizeaza dificultatile studentilor de azi în a realiza proportiile, functionarea si efectele sistemului comunist asa cum a functionat el în România si în lume. Idei în dialog, nr. 10 / 2006
Idei în dialog, Nr. 10 / 2006

„Sa ne prabusim creând“

Dan C. Mihailescu scrie despre «Jurnalul portughez» al lui Mircea Eliade, Humanitas, 2006, si «Jurnal. 1939-1945» de Pierre Drieu la Riochelle, ca fiind evenimente editoriale ale verii 2006. Idei în dialog, nr. 10 / 2006
Idei în dialog, Nr. 10 / 2006

Povestind despre literatura de fictiune

„Îmi propun, prin literatura mea, sa cercetez, sa înteleg, sa explorez posibilitatile realitatii, prelungind-o si continuînd-o, extinzîndu-i rezervele de imaginar în directiile sugerate de etica esentialului (împrumutînd aceasta terminologie de la Milan Kundera).“ Un articol de Bogdan Suceava. Timpul, nr. 12 / 2006
Timpul, Nr. 12 / 2006

Note despre muzeografia lui Horia Bernea

Anca Manolescu scrie despre conceptia muzeologica instaurata de Horia Bernea la Muzeul Taranului Român si continuata de actualul director al MTR Vintila Mihailescu. Idei în dialog, nr. 1 / ianuarie 2007
Idei în dialog, Nr. 1 / ianuarie 2007

Când accesoriile devin principii

„In fata necrutatoarelor grafuri, textelor literare, filosofice sau stiintifice, formulelor si schemelor abstracte, melomanul tresare oarecum înspaimîntat ca înaintea unor dogme aride si dure.“ Liviu Danceanu se întreaba: „cînd compunem, ne exaltam precumpanitor simturile ori ratiunea?“ România literara, nr. 3 / 26 ianuarie 2007
România literară, Nr. 3 / 26 ianuarie 2007

Confesiunile Sfîntului Augustin si problema timpului

„Augustin este descoperitorul timpului interior. E interesant de notat ca acest timp este în mare masura si un timp lingvistic, al spunerii: analogia (fie ea imperfecta) cu timpurile verbale e indicata chiar în Confesiuni (XI, 20, 26).“ Dilemateca, nr. 8 / ianuarie 2007
Dilemateca, Nr. 8 / ianuarie 2007

Cât de revolutionara a fost Revolutia româna?

Aparitia în ultimii doi ani a mai multe volume despre Revolutia româna, sfârsitul comunismului si tranzitia care a urmat constituie un bun punct de plecare pentru o discutie mai sistematica asupra schimbarii de regim din România. Un articol de Alina Mungiu-Pippidi. Revista 22, nr. 881 / 23-29 ianuarie 2007
Revista 22, Nr. 881 / 23-29 ianuarie 2007

Biserica, modernitatea si binele comun

Mihail Neamtu scrie, printre altele: „Avem, între toate tarile europene, cei mai multi licentiati, masteranzi si doctori în teologie pe cap de locuitor. Aceasta nu înseamna ca eruditia a inundat cumva rafturile din librariile religioase ori ca editurile sînt potopite cu manuscrise scaldate în nimbul excelentei�?. Idei în dialog, nr. 1 / ianuarie 2007
Idei în dialog, Nr. 1 / ianuarie 2007

(Cum) Se face „branding“ de tara la Londra?

Vorbim din nou, din ce în ce mai tare si mai mult, despre imaginea României peste hotare. In cazul de fata, despre imaginea României în Marea Britanie. Incercam fara succes sa ne ferim de cuvinte mari si uzate sau noi si urâte, cum ar fi promovare sau branding, uneori rebranding. Un articol de Ramona Mitrica. Timpul, nr. 11 / noiembrie 2006
Timpul, Nr. 11 / noiembrie 2006

Usile lui Mircea Eliade

„Iata de ce m-am gândit ca a va vorbi despre Mircea Eliade trebuie sa însemne a va vorbi despre acest spirit, de care el poate nu a fost constient, dar la care a ajuns atunci când a marturisit, într-o scrisoare din 15 octombrie 1948 catre Brutus Coste, fostul ambasador al României la Lisabona, atunci si seful sau direct, ca dupa atâtea intrigi si dezamagiri politice, opteaza, în loc de istorie, pentru metafizica.“ O prelectiune de Sorin Alexandrescu la Societatea culturala Junimea. Convorbiri literare, nr. 11 / 2006
Convorbiri literare, Nr. 11 / 2006

Procesul comunismului: dimensiunea istoriografica

„O noua discutie publica despre comunism si procesul care ar trebui sa-i încheie aventura, cel putin pe continentul nostru, e mereu necesara, cât timp instantele competente ezita a-si spune cuvântul.“ Un articol de Alexandru Zub. Memoria, nr. 57 / 2006
Memoria, Nr. 57 / 2006

Istoriografia si chestiunea Holocaustului: cazul Republicii Moldova (I)

„Alti câtiva istorici basarabeni, care au abordat între timp aspecte legate de soarta evreilor basarabeni în perioada interbelica si în timpul celui de-al doilea razboi mondial, sunt acuzati în egala masura ca justifica, minimalizeaza sau chiar neaga existenta Holocaustului în Basarabia.“ Un articol de Igor Casu. Contrafort, nr. 11-12 / noiembrie-decembrie 2006
Contrafort, Nr. 11-12 / noiembrie-decembrie 2006

Problema dualismului religios in Europa de Sud-Est

Prelegere tinuta de Andrei Oisteanu la Universitatea Ebraica din Ierusalim, în cadrul conferintei internationale cu tema: Moses Gaster - Scholar, Rabbi, and Zionist Leader (Ierusalim, 28-30 noiembrie 2006). Revista 22, nr. 877 / 26 decembrie 2006 – 1 ianuarie 2007
Revista 22, Nr. 877 / 26 decembrie 2006 – 1 ianuarie 2007

Acum o suta de ani în Bucuresti

„Alaturi de observatii de fiecare zi privind degradarea orasului nostru, aici va fi vorba, macar uneori, de cartile care au ceva de spus despre înfatisarea de altadata a Capitalei.“ Un articol de Andrei Pippidi, la rubrica «SOS Bucuresti». Dilema Veche, nr. 152 / 22 decembrie 2006
Dilema Veche, Nr. 152 / 22 decembrie 2006

Anii 90 in artele vizuale (II)

Cosmin Nasui îsi continua analiza situatiei artelor vizuale în România post-comunista. Observator cultural, nr. 95-96 / 21 decembrie 2006-10 ianuarie 2007
Observator cultural, Nr. 95-96 / 21 decembrie 2006-10 ianuarie 2007

Nicolae Labis – jumatate de secol de la plecarea poetului spre eternitate

„Unii tineau mortis sa acrediteze opinia cum ca funesta intimplare s-ar fi datorat unei stari avansate de ebrietate. Afirmatia actualiza acuzatii utilizate si alta data, de cite ori se cereau sanctionate insubordonarile poetului.“ Un articol de Geo Serban. Observator cultural, nr. 94 / 14-20 decembrie 2006
Observator cultural, Nr. 94 / 14-20 decembrie 2006

Inainte si dupa 1 decembrie, în Basarabia teatrala

„Când Ion Grosu, directorul general al Teatrului National „M. Eminescu“ din Chisinau, ma invita, în timpul Festivalului National de Teatru, la evenimentul similar de peste Prut, nu stiam ca voi ajunge acolo ca unic reprezentant al criticii din tara, dar îmi cunosteam foarte bine rezervele.“ Un articol de Doru Mares. Observator cultural, nr. 94 / 14-20 decembrie 2006
Observator cultural, Nr. 94 / 14-20 decembrie 2006

Coloana vertebrala si planta târâtoare

„Ceea ce e prost inteles in modernism e rationalismul sau monadic si triumfalist, autoreflexiv, prin care eul isi adjudeca si impune puteri formative sau distructive absolute, declarate ca atare.“ Un articol de Gheroghe Craciun sub genericul „Viciile lumii moderne“. Observator cultural, nr. 94 / 14 - 20 decembrie 2006
Observator cultural, Nr. 94 / 14 - 20 decembrie 2006

Gramatica franceza (I)

Un amplu comentariu criticului polonez Adam Zagajewski la «Caietele» lui Cioran „în Caiete, dar si în alte scrieri ale lui Cioran avem de-a face cu un autor care-si declara preferinta pentru traditia elegantului scepticism francez. Dar lucrul acesta nu-i chiar atât de simplu. Caietele sunt o carte a carei deosebita valoare provine si din acea jale imensa pentru ceea ce autorul a lepadat.“ Observator cultural, nr. 90 / 16-22 noiembrie 2006
Observator cultural, Nr. 90 / 16-22 noiembrie 2006

Iisus anorexic

Mihai Iovanel comenteaza volumul «A crede ca mai credem. E cu putinta sa fim crestini în afara Bisericii?», de Gianni Vattimo, în traducerea Stefaniei Mincu, volum aparut la Editura Pontica în 2005. Cultura, nr. 43 / 12 octombrie 2006
Cultura, Nr. 43 / 12 octombrie 2006

Cum ne-am petrecut sfîrsitul lumii. La dublu

Doua comentarii, semnate de Alexandra Olivotto si Silviu Mihai despre filmul lui Catalin Mitulescu, din unghiuri pro si contra. România literara, nr. 38 / 22 septembrie 2006
România literară, Nr. 38 / 22 septembrie 2006

Dezechilibru pe trei reazeme

Comunicare prezentata la Congresul International PEN 2006, desfasurat la Berlin sub titlul Writing in the times of „new peacelessness“ de Norman Manea. De fapt un eseu despre istoria recenta a lumii si a autorului însusi. Observator cultural, nr. 82 / 21-27 septembrie 2006
Observator cultural, Nr. 82 / 21-27 septembrie 2006

Fotografii Bucurestilor

Emanuel Badescu continua serialul despre fotografii Bucurestilor cu epoca lui Carol I: 1881-1914: Prabusirea trinitatii Szathmari-Duschek-Reiser s-a resimtit câtiva ani, în sensul ca amatorii de fotografii au apelat la fotografi începatori, indolenti ori nepriceputi. Ziarul de duminica, nr. 30 (312) / 4 august 2006
Ziarul de duminică, Nr. 30 (312) / 4 august 2006

Romanul prin excelenta

Intr-un lung articol, Dumitru Micu reaminteste o carte celebra cândva, «Sfârsit de veac în Bucuresti» de Ion Marin Sadoveanu, un scriitor de asemenea intrat într-un con de umbra. Criticul si profesorul Dumitru Micu încadreaza opera în literatura interbelica, considerând acest roman „Opera prin care Ion Marin Sadoveanu va ramane, cu siguranta.�? Steaua, nr. 7-8 / 2006
Steaua, Nr. 7-8 / 2006

Consideratii tirzii

Ion Vianu despre Freud, pornind de la propria sa lucrare, «Introducere în psihanaliza», publicata acum 31 de ani, despre pulsiunea de viata si pulsiunea de moarte în opera maestrului: “…Freud a spus ca pulsiunea Vietii sta în slujba pulsiunii Mortii (liber interpretat, viata, prin însasi curgerea si “exercitarea�? ei, alearga catre moarte), într-un Supliment “Freud si aventurile psihanalizei�?. Observator cultural, nr. 75 / 3-9 august 2006
Observator cultural, Nr. 75 / 3-9 august 2006

Eliade, între oglinzi paralele

Ioan Stanomir comenteaza volumul «Mircea Eliade, dinspre Portugalia», de Sorin Alexandrescu, aparut în 2006, la Humanitas. Revista 22, nr. 855 / 25-31 iulie 2006
Revista 22, Nr. 855 / 25-31 iulie 2006

Fotografii Bucurestilor (II)

Documentarul lui Emanuel Badescu continua cu "vremea domnitorului Carol" (1866-1881): revine des numele lui Szathmari, dar si cele ale unor Duschek, Andreas D. Reiser, Moritz Benedict Baer, Jean Marie, Otto si Jean Bielig. Participarea României la Expozitia Universala de la Viena din 1873 îi aduce lui Szathmari o mentiune pentru fotografiile garilor din principat. Ziarul de duminica, nr. 310 / 21 iulie 2006
Ziarul de duminică, Nr. 310 / 21 iulie 2006

Ce-am citit si ce-am pierdut

Mircea Vasilescu face o trecere în revista a pietei de carte din acesti ani de tranzitie: evolutii, succese, tendinte etc. Dilemateca, nr. 1 / 2006
Dilemateca, Nr. 1 / 2006

Fotografii Bucurestilor (I)

Emanuel Bradescu trece în revista, într-un foarte exact documentar, evolutia fotografiilor capitalei României, în primii ani ai acestei arte: În dimineata zilei de 19 martie 1843, rarii bucuresteni alfabetizati si care îsi permiteau sa cheltuiasca bani pe gazete au putut citi în "Vestitorul Românesc", "foaia" tipografului-patriot Zaharia Carcalechi, o înstiintare care trebuie sa le fi stârnit curiozitatea. Ziarul de duminica, nr. 309 / 14 iulie 2006
Ziarul de duminică, Nr. 309 / 14 iulie 2006

De ce noi? (l). Stereotipuri: interbelicul si intelectualii sunt de vina

Un eseu de Gabriela Adamesteanu despre acuzatia frecventa ca intelectualii sunt vinovati de atâtea si de atâtea, cu referiri, în aceasta prima parte, la cartile «Banalitatea raului» de Marius Oprea si «Intre Washington si Moscova: România 1945-1965» de Liviu Tirau. Observator cultural, nr. 71 / 6-12 iulie 2006
Observator cultural, Nr. 71 / 6-12 iulie 2006

Barbu Brezianu, patriarhul studiilor brâncuşiene

Ioana Vlasin publica discursul rostit ca laudatio cu prilejul decernarii titlului Doctor Honoris Causa lui Barbu Brezianu de catre Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti. Dilema veche, 126 / 23-29 iunie 2006
Observator cultural, Nr. Dilema veche , 126 / 23-29 iunie 2006

Jurnalul portughez

Fragmente din «Jurnalul portughez» al lui Mircea Eliade, editat în doua volume, la Humanitas, în 2006. Observator cultural, nr. 68 / 15-21 iunie 2006
Observator cultural, Nr. 68 / 15-21 iunie 2006

TIFF 2006 a batut toate recordurile de spectatori

Mihai Fulger si Mihai Ignat comenteaza editia 2006 a Festivalului International de film „Transilvania“, organizat la Cluj, la începutul lunii iunie a.c. Observator cultural, nr. 67 / 8-14 iunie 2006
Observator cultural, Nr. 67 / 8-14 iunie 2006

Bagheta lui Ariel

Mircea Mihaies comenteaza confesiunea lui Andrei Serban intitulata «O biografie», aparuta în 2006, la Editura Polirom. România literara, nr. 22 / 2 iunie 2006
România literară, Nr. 22 / 2 iunie 2006

Extraordinara aventura a unei editii…(I)

Prima parte a unui comentariu amplu, de Ion Vlad, la editia de «Opere» de Liviu Rebreanu, pe care Niculae Gheran a reusit sa o termine de curând. Apostrof, nr. 3 / martie 2006.
Apostrof, Nr. 3 / martie 2006

O secventa din adolescenta lui I. Negoitescu

„Publicarea unor scrieri postume ale lui I. Negoitescu, «Straja Dragonilor» (Biblioteca Apostrof, 1994, Editie îngrijita si prefata de Ion Vartic), si «Ora oglinzilor» (Editura Dacia, 1997, Editie îngrijita, prefata si note de Dan Damaschin) impune reevaluarea relatiei acestuia cu Eugen Lovinescu." Un articol de Petru Poanta. Tribuna, nr. 88 / 1-15 mai 2006
Tribuna, Nr. 88 / 1-15 mai 2006

A doua moarte a lui Eliade nu va avea loc

Comentînd cartea lui Florin Turcanu, «Mircea Eliade – prizonierul istoriei», fizicianul si eseistul Basarab Nicolescu scrie despre cazul politic nascut pe marginea grafiei lui Mircea Eliade. Convorbiri literare, nr. 3 / 2006
Convorbiri literare, Nr. 3 / 2006

Despre liberalismul românesc

Un amplu articol de Codrin Liviu Cutitaru, care analizeaza cartea lui Adrian Marino, "Libertate si cenzura în România. Inceputuri", aparuta la Polirom anul trecut. Altitudini, nr.1 / martie 2006.
Altitudini, Nr. 1 / martie 2006

Dimensiunea culturala a cazului Bivolaru

Gabriel Andreescu scrie despre dificultatile intelectualilor de a simpatiza cu victima în cazul Gregorian Bivolaru, considerând ca – în acest caz – justitia româneasca de azi ar fi preluat rolul procurorilor si securistilor de dinainte de 1989. Altitudini, nr. 1 / martie 2006
Altitudini, Nr. 1 / martie 2006

Calatoriile, între literatura si viata reala

Mircea Anghelescu comenteaza câteva texte românesti clasice, din sec. al XIX-lea , care descriu calatorii în zone îndepartate ale globului, de la Dimitrie Ralet la Ion Catina. Observator cultural, nr. 55. 16-22 martie 2006.
Observator cultural, Nr. 55. 16-22 martie 2006

Arhitectul B. Ioanide (1887–1964)

Mariana Celac reconstituie datele despre biografia si opera arhitectului B. Ioanide (1887-1964), nimeni altul decât personajul din romanul Bietul Ioanide de G. Calinescu, insistând asupra viziunii arhitecturale pusa de acesta în paginile vietii sale fictive. Secolul 21, nr. 4-9 / 2005.
Secolul 21, Nr. 4-9 / 2005

Bucurestiul unui fotograf (IX)

„O imagine încremenita în timp, la fel ca în amintirea mea. M-am nascut în strada Traian, la stânga Foisorului, si vizitam adesea casa din fata tocilarului, absenta în fotografie, unde locuia prietenul meu cel mai bun, Titel Rosenthal.“ Un articol de Sorin Alexandrescu din Ziarul de duminica, nr. 8 (290) / 3 martie 2006.
Ziarul de duminică, Nr. 8 (290) / 3 martie 2006

O utopie: solidaritatea intelectuala la români

Un comentariu de Dan C. Mihailescu despre viata culturala la zi, pornind de la festivitatea de premiere de la “Cuvântul�? si ajungând la Barometrul de consum cultural 2005. Idei în dialog, nr. 2 / februarie 2006.
Idei în dialog, Nr. 2 / februarie 2006

Caricatura unei credinte

Radu Preda comenteaza recentele proteste dezlantuite de publicarea caricaturilor profetului Mahomet în Europa, observând ca toleranta fata de comunitatea musulmana din Europa nu e dublata de acelasi tratament fata de crestinii din tarile musulmane. Adevarul literar si artistic, nr. 807 / 25 februarie 2006
Adevărul literar şi artistic, Nr. 807 / 25 februarie 2006

Dan Mizrahy – 80 de ani

Oltea Serban-Pârâu comenteaza o carte de memorialistică a muzicianului Dan Mizrahy, prilej de reconsidera o cariera artistica exemplara. Adevarul literar si artistic, nr. 807 / 25 februarie 2006
Adevărul literar şi artistic, Nr. 807 / 25 februarie 2006

Intre Occident si Orient, la marginea Europei

Laura Marin despre volumul «Les dilemmes de l’identité aux confins de l’Europe: le cas roumain», de Monica Spiridon, aparut la Editura L’Harmattan, Paris, în 2004. Observator cultural, nr. 49 / 2-8 februarie 2006.
Observator cultural, Nr. 49 / 2-8 februarie 2006

Este utila o alta abordare a istoriei?

Un amplu eseu de Victor Neumann despre studiile si teoriile profesorului Reinhardt Koselleck despre reformarea istoriografiei, pentru a ajunge la „teoria istoriei astazi“ si la „ambiguitatea conceptului de istorie“, din Timpul, nr. 1 / ianuarie 2006.
Timpul, Nr. 1 / ianuarie 2006

Despre carte si scoala

Mihai Maci îsi începe articolul cu o declaratie socanta: „In urma cu un an a fost închisa (pur si simplu) principala librarie a orasului în care locuiesc.“ Un comentariu din Idei în dialog, nr. 1 (16) / ianuarie 2006.
Idei în dialog, Nr. 1 (16) / ianuarie 2006

Istoria lui Alex Stefanescu: fervoarea criticului kamikadze

Un articol de Dan C. Mihailescu despre «Istoria literaturii române contemporane», de Alex. Stefanescu, aparuta recent la Editura Masina de scris, din Idei în dialog, nr. 1 (16) / ianuarie 2006.
Idei în dialog, Nr. 1 (16) / ianuarie 2006

Cultura istorica si modernizare în România secolului XX

Alexandru Zub întreprinde o analiza a miscarilor istorice ale secolului XX în România, în cadrul unei dezbateri care a fost organizata de Goethe Institut. Un articol din Revista 22, nr. 829 / 24-30 ianuarie 2006.
Revista 22, Nr. 829 / 24-30 ianuarie 2006

Istoria fascismului si istoria comparata a intelectualilor

Un comentariu de Florin Turcanu despre implicarea intelectualilor din Centrul Europei în miscarile extremiste din sec. XX, în cadrul unei mese rotunde organizate de Goethe Institut, din Revista 22, nr. 829 / 24-30 ianuarie 2006.
Revista 22, Nr. 829 / 24-30 ianuarie 2006

Muzeul Taranului Român

Radu Ilarion-Munteanu continua analiza structurii MTR. Tribuna, nr. 81 / 16- 31 ianuarie 2006.
Tribuna, Nr. 81 / 16- 31 ianuarie 2006

Indian Woman

Iordan Chimet o evoca pe pictorita si poeta Margareta Sterian: „Tare ma tem ca pentru publicul tânar de astazi numele Margaretei Sterian nu va trezi decât prea putine ecouri...�? Un articol din România literara, nr.1 / 11 - 17 ianuarie 2006.
România literară, Nr. 1 / 11 - 17 ianuarie 2006

Corectitudinea istorica

Sorin Lavric discuta conceptul de corectitudine istorica, acela care „vrea sa îndrepte tacit ideea pe care ne-am facut-o despre trecut". Concluzia: acesta e primul pas spre dizolvarea natiunilor. Un comentariu din Idei în dialog, nr. 12 / 2005.
Idei în dialog, Nr. 12 / 2005

Istoriografie si actualitate

Un articol de Serban Papacostea despre raporturile istoriografiei cu actualitatea, de la cea comunista, a lui Mihail Roller, la noul, recent, tratat de istorie al Academiei Române din Revista 22, nr. 827 / 10-16 ianuarie 2006.
Revista 22, Nr. 827 / 10-16 ianuarie 2006.

Cei doi stâlpi al întelepciunii (I)

Discursul de receptie la Academia Româna al lui Marius Sala, despre Iorgu Iordan si Al. Rosetti. România literara, nr. 5 / 8-14 ianuarie 2006.
România literară, Nr. 5 / 8-14 ianuarie 2006

Iezuitii în societatea româneasca. Note istorico-culturale

Alexandru Zub reconstituie istoria prezentei misiiunilor iezuite în societatea româneasca si importanta culturala a acestor misiuni. Un eseu din Convorbiri literare, nr. 12 / 2005.
Convorbiri literare, Nr. 12 / 2005

Nu e frumos...

La rubrica „nici asa, nici altminteri�?, cu un moto din Caragiale („Asa e ca pâna acum nu stam nici bine, nici rau, adica nici asa, nici altminteri.�?), Andrei Plesu debuteaza cu o afirmatie transanta: „Nu toate valorile pe care ne argumentam viata sînt argumentabile.�? Un articol din Dilema Veche nr. 101/ 23 decembrie 2005.
Dilema Veche, Nr. 101/ 23 decembrie 2005

Din Fanar, în teatrele Parisului

„Numeroase au fost familiile boieresti de obârsie greceasca sau - mai general vorbind - levantina care au facut avere si au acumulat dregatorii în Principate de-a lungul întregului ev mediu si pâna în veacul XX.“ un articol de Mihai Sorin Radulescu, din Ziarul de duminica, nr. 281 / 16 decembrie 2005.
Ziarul de duminică, Nr. 281 / 16 decembrie 2005

Ion Muresan si tensiunea limitelor

Iulian Boldea anlizeaza volumele «Cartea de iarna» si «Poemul care nu poate fi înteles» ale poetului Ion Muresan: „O viziune tragica si o vocatie a esentialitatii“, într-un articol din Tribuna, nr. 79 / 16-31 decembrie 2005
Tribuna, Nr. 79 / 16-31 decembrie 2005

Bucuria de a trai

Un articol de Tudorel Urian pe marginea cartii lui Mihai Sora, «Despre toate si ceva în plus. De vorba cu Leonid Dragomir», aparut la Editura Paralela 45, din România literara, nr. 49 / 14-20 decembrie 2005.
România literară, Nr. 49 / 14 - 20 decembrie 2005

Despre locul psihologiei în gnoza postmoderna

„Înaintea oricarui studiu sociologic, statutul psihologiei în lumea contemporana se contureaza destul de clar – sau, mai exact, este în mod clar confuz." Un studiu de Sebastian E. Bartos, din Idei în dialog, nr. 12 / 2005.
Idei în dialog, Nr. 12 / 2005

În fata legii

Marius Oprea scrie despre anii de puscarie a lui Vasile Voiculescu, eseul fiind un fragment din cartea «Adevarata calatorie a Zahiei. Ultimii ani ai lui Vasile Voiculescu», în curs de apartie la Editura Humanitas. Steaua nr. 10-11 / 2005
Steaua, Nr. 10-11 / 2005

Bucurestiul unui fotograf (IV)

„Un om merge pe strada. Este spre seara, fulguieste, zapada i se pastreaza înca pe pardesiu si palarie.“ Un eseu de Sorin Alexandrescu, din Ziarul de duminica, nr. 49 (280) / 9 decembie 2005.
Ziarul de duminică, Nr. 49 (280) / 9 decembie 2005

Bucurestiul interbelic: orasul si fotografia

Alina Alexandrescu scrie despre expozitia de fotografii din Bucurestiul interbelic organizata de Centrul de Excelenta în Studiul Imaginii din România. Un articol din Dilema Veche, nr. 98 / 2-8 decembrie 2005.
Dilema Veche, Nr. 98 / 2-8 decembrie 2005

Transformari

Teodor Baconsky scrie despre transformarea istoriografiei clasice sub impactul noilor scoli de istorie a mentalitatilor, scoala Analelor, în special. Un comentariu din Dilema Veche, nr. 98 / 2-8 decembrie 2005.
Dilema Veche, Nr. 98 / 2-8 decembrie 2005

Mitul si falsificarea istoriei

„Lucian Boia e întotdeauna constient ca lucreaza în tripla paradigma a istoriei, a ideologiei si a mitologiei“, scrie Delia Ungureanu, într-un articol din Observator cultural, nr. 36 (293) / 3-9 noiembrie 2005.
Observator cultural, Nr. 36 (293) / 3-9 noiembrie 2005

Scandalul de a fi geniu

Un eseu despre Baudelaire si Dali, de Andrei Codrescu, în traducerea Rodicai Grigore, din România literara, nr. 45 / 16-22 noiembrie 2005.
România literară, Nr. 45 / 16-22 noiembrie 2005

Avangarda româneasca si politica

Ion Pop scrie despre preocuparile politice ale reprezentantilor avangardei românesti. Un eseu din Tribuna, nr. 76 / 1-15 noiembrie 2005.
Tribuna, Nr. 76 / 1-15 noiembrie 2005

Bucurestiul unui fotograf (II)

"Din fotografia bulevardului Bratianu, astazi Balcescu, vazuta dinspre întretaierea cu strada Batistei, modernitatea lui Baudelaire ne priveste prin chiar unitatea ei dintre efemer si etern." Un articol de Sorin Alexandrescu, din Ziarul de duminica, nr. 45 (276) / 11 noiembrie 2005.
Ziarul de duminică, Nr. 45 (276) / 11 noiembrie 2005

Un senior al culturii

Ovidiu Pecican scrie despre aniversarea istoricului Alexandru Zub „om de cultura complex, dintr-o specie rara prin partile noastre.“ Un eseu din Tribuna, nr. 76 / 1-15 noiembrie 2005.
Tribuna, Nr. 76 / 1-15 noiembrie 2005

Kafka si Blecher: corvoada marturisirii

„Apropierea numelui lui Kafka de cel al lui Blecher a devenit un loc comun al exegezei operei celui din urma de cum au început scrierile marelui praghez sa circule în traducere...“ Un articol de Doris Mironescu, din Timpul, nr. 11 / noiembrie 2005.
Timpul, Nr. 11 / noiembrie 2005

Bucurestiul unui fotograf (III)

„Ca nimeni altul din epoca, Nicolae Ionescu vede în Bucurestiul interbelic si modernul, si traditia, chiar ruralitatea lui, de târg situat înca la jumatatea drumului dintre sat si metropola.“ Un articol de Sorin Alexandrescu, din Ziarul de duminica, nr. 47 (278) / 25 noiembrie 2005.
Ziarul de duminică, Nr. 47 (278) / 25 noiembrie 2005

Un mare poet: Ioan Flora

„Îl cunosteam de aproape zece ani, din toamna anului 1994, si îl invitasem de mai multe ori în cele câteva serii de emisiuni pe care le facusem pâna atunci la TVR.“ Un articol de Ioana Dragan din Ziarul de duminica, nr. 35 (266) / 2 septembrie 2005.
Ziarul de duminică, Nr. 35 (266) / 2 septembrie 2005

"Literatura tânara", la o noua editie

„Romanul Ceciliei Stefanescu, Legaturi bolnavicioase, a fost destul de aclamat la prima sa aparitie din 2002, bucurindu-se atunci de numeroase comentarii in presa, unele entuziaste.“ Un articol de Doris Mironescu, din Suplimentul de cultura, nr. 41 / 3-9 septembrie 2005.
Suplimentul de cultură, Nr. 41 / 3-9 septembrie 2005

Oameni si critici

Simona Sora comenteaza un sondaj recent printre elevii de liceu pe tema lecturii si a culturii generale. Cei mai multi elevi au dificultati în a defini cuvântul scriitor. Un articol din Dilema Veche, nr. 84 / 26 august-1 septembrie 2005.
Dilema Veche, Nr. 84 / 26 august-1 septembrie 2005

Comentarii tv. F.C. Romania

"Recentul studiu comandat de CNA si realizat de Centrul de Sociologie Urbana si Regionala, în colaborare cu Centrul de Studii Media si Noi Tehnologii de Comunicare din cadrul Universitatii Bucuresti prezinta câteva date extrem de elocvente despre gradul de impact al televiziunilor asupra tinere generatii.“ Un articol de Matei Ferhat, din Observator cultural, nr. 24 (281) / 11-17 august 2005.
Observator cultural, Nr. 24 (281) / 11-17 august 2005

Razboiul timpurilor

„Sîntem la al doilea rînd de poze si tot ce e de înteles se afla sub ochii nostri. Al treilea rînd va arata la fel si, daca nu citim cu atentie, vom primi al patrulea si al cincilea rînd. Pîna ne dumirim. Daca nu, la un moment dat, în cursul corespondentei noastre fotografice cu adversarul, va fi prea tîrziu.“ Un articol de Traian Ungureanu, din Idei în dialog, nr. 8 (11) / august 2005.
Idei în dialog, Nr. 8 (11) / august 2005

La Paris...

„Jurnalul parizian publicat de Teodor Baconsky (Insula cetatii, Bucuresti, Curtea Veche, 2005) lasa impresia unei carti singulare, nu prin formula adoptata – cea a jurnalului fals-intim destinat în realitate publicarii este astazi curenta –, ci prin perso nalitatea pe care paginile o releva." Un articol de Mihai Zamfir, din România literara, nr. 33 / 24-30 august 2005.
România literară, Nr. 33 / 24-30 august 2005

Trecutul conservat – conserve perisabile?

„Ce poate fi mai incitant pentru un cititor dornic de cunostinte decât un titlu interogativ? El indica de la început ca autorul, întelegând sa-si puna scrierea sub semnul întrebarii, nu-si aroga rangul unui atotstiutor, chiar daca subiectul, eventual si volumul cartii ar permite sa pornesti de la supozitia ca aceasta pretinsa nestiinta cuprinde – deocamdata ascunsa în cutele ei – o cantitate respectabila de informatie la obiect.“ Un articol Mariana Sora.
Apostrof, Nr. 7-8 / iulie-august 2005

Întîlniri cu Mircea Eliade

Idei în dialog, Nr. 7 (10) / iulie 2005

Mircea Eliade intre publicistica politica si opera stiintifica

Criza spirituala si neo-pagînismul
Idei în dialog, Nr. Archaeus tom VIII, 2004, fasc. 1-4

Slefuitorul de lentile

Eugen Lungu este un caz unic în
Contrafort, Nr. 3-5 (125-127) / martie-mai 2005

Cnejii banateni la originea nobilimii medievale

Avram Andea BANATUL CNEZIAL PNA LA ÎNSTAPNIREA HABSBURGICA (1718)
Contrafort, Nr. Idei în dialog Numarul 6 (9)Iunie 2005

Premiul „Herder“ pentru Andrei Marga

De la premierea lui Adrian Marino
Observator cultural, Nr. 272 9 iunie 2005 - 15 iunie 2005

In memoriam Adrian Marino

Disparitia lui Adrian Marino lasa, indiscutabil, un mare gol în spatiul criticii
Vatra, Nr. 3-4/2005

Alte comentarii, eseuri...

Festivalul Fotografiei Europene, între 8 şi 31 mai

"Festivalul Fotografiei Europene organizat sub patronajul Ministerului Culturii şi sub auspiciile Federaţiei Internaţionale de Artă este dedicat Zilei Europei şi are menirea de a prezenta şi populariza arta fotografică europeană în România, respectiv arta fotografică din România în Europa." Un articol de Alina Dan.
MEDIAFAX, Nr. din 6 mai 2013

Mircea Cantor: prima ezpoziţie personală în România

"Într-o formulă prescurtată, Mircea Cantor este recomandat de cîştigarea a două premii la Paris, Prix Fondation d’entreprise Ricard, în 2004, şi Prix Marcel Duchamp, în 2011." Un articol de Mihai Plămădeală.
Observator cultural, Nr. 412 / 18-24 aprilie 2013

Bibliografia românească a Europei de sud-est

"Cunoscutul balcanolog român Mircea Muthu a publicat în 2011, la Editura Academiei Române, o amplă şi necesară bibliografie a studiilor sau lucrărilor literare care au ca temă spaţiul balcanic - Europa de sud-est în memoria culturală românească. Bibliografie." Un articol de Mihaela Albu.
Ramuri, Nr. 3 / 2013

32 de filme se întrec în competiţiile celei de-a V-a ediţii Timishort

"Festivalul Internaţional de Film Timishort este singurul eveniment de acest gen din România care pune accent pe filmele de artă şi cele de autor, reunind filme în premieră şi de debut ale tinerilor regizori din întreaga lume."
Cronica română, Nr. din 17 aprilie 2013

"Toată lumea din familia noastră", marele cîştigător la Gala Gopo 2013

La cea de-a şaptea ediţie a Galei Premiilor Gopo, care a avut loc luni, 25 martie 2013 la Opera Naţională Bucureşti, filmul lui Radu Jude, Toată lumea din familia noastră, a obţinut şase trofee, printre care şi premiul pentru cel mai bun film.
Cronica română, Nr. din 26 martie 2013

O nouă ediţie critică Hortensia Papadat-Bengescu (I)

"O cultură care nu e minoră nu se poate dispensa de restituirea, pe cît posibil în integralitate şi cu aparat critic profesionist, a operei scriitorilor clasici." Un articol de Bianca Burţa-Cernat.
Observator cultural, Nr. 405 / 28 februarie-6 martie 2013

Netzer se alătură celorlalţi regizori care au obţinut premii importante

"Filmul lui Călin Peter Netzer Poziţia copilului s-a întors de la Berlinală cu două premii: cel al criticilor (FIPRESCI) şi multrâvnitul Urs de Aur. Acest lucru dovedeşte din nou că cinematografia românească din ultimii ani, de când noul val de regizori a început să se exprime din ce în ce mai apăsat, este una de top." Un articol de Gabriela Lupu.
România liberă, Nr. din 18 februarie 2013

Dicţionarul romanului

Ştefan Borbely scrie despre Dicţionarul cronologic al romanului românesc, vol. al doilea, 1900-2000, Editura Academiei, Bucureşti, 2011.
Apostrof, Nr. 12 / decembrie 2012

Sfaturi pentru lectura unui volum de documente

"Volumul Istoria comunismului din România, coordonat de Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu şi Armand Goşu oferă piese de puzzle esenţiale pentru a înţelege naşterea mitului Ceauşescu."
Revista 22, Nr. 3 / 22-28 ianuarie 2013

Securitatea - arhivă de istorie literară

"Dosarele de detenţie şi dosarele de urmărire informativă analizate de Ioana Diaconescu sunt veritabile dosare de istorie literară, care necesită o lectură de specialist, un comentariu adecvat, o selecţie atentă a detaliului semnificativ." Un articol de Ion Simuţ.
Cultura, Nr. 49 / 27 decembrie 2012

Libertatea "vintage"

Tania Radu scrie despre romanul lui Alexandru Vlad, Ploile amare, Editura Charmides, 2011.
Revista 22, Nr. 51-52 / 18 decembrie 2012-7 ianuarie 2013

Herta Muller pe scena Teatrului German din Timişoara

"Spectacolul timişorean după proza de debut a scriitoarei Herta Muller, Ţinuturile joase, îşi depăşeşte semnificaţia culturală şi artistică, fiind consonant cu atitudinea civică a cunoscutei autoare." Un articol de Doina Papp.
Revista 22, Nr. 51-52 / 18 decembrie 2012-7 ianuarie 2013

Festivalul INDIE al Producătorilor de Film Independent IPIFF7-premii

Marele Premiu PIFF7 a fost acordat de către Uniunea Producătorilor de Film şi Audiovizual din România celei mai bune companii de producţie de film - "LIBRA FILM", lui Tudor Giurgiu şi Oanei Giurgiu.
HotNews, Nr. din 27 decembrie 2012

Biografia unei moralităţi tranzacţionale

Ion Simuţ scrie despre două volume dedicate lui Alexandru Paleologu: Tudorel Urian, Vieţile lui Alexandru Paleologu, Editura Vremea, Bucureşti, 2010; Horia Nestorescu Bălceşti, Alexandru Paleologu mason, Centrul Naţional de Studii Francmasonice, Bucureşti, 2009.
Cultura, Nr. 47 / 13 decembrie 2012

Conjuraţia Eminescu (I-II)

Marius Chivu scrie despre volumul Florinei Ilis, Vieţile paralele, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2012.
Dilema Veche, Nr. 460 şi 461 / decembrie 2012

Aurel Bulacu, incizie pe oglindă

Daniel Nicolescu scrie despre albumul dedicat graficianului Aurel Bulacu, coordonator Aurelia Mocanu, apărut la Editura Institutului Cultural Român în 2012.
Ziarul de duminică, Nr. din 7 decembrie 2012

La închiderea ediţiei

Marius Chivu scrie despre volumul: Sorin Stoica, Dincolo de frontiere. Opere, Editura Casa de Pariuri Literare, 2012.
Dilema Veche, Nr. 458 / 22-28 noiembrie 2012

Eu, "Istoricul" şi Securitatea

George Neagoe scrie despre volumul lui Apostol Stan, De veghe la scrierea istoriei (Securitatea), Editura Curtea Veche Publishing, Bucureşti, 2012.
Cultura, Nr. 44 / 22 noiembrie 2012

Între Orient şi Occident

Mihaela Grancea scrie despre volumul lui Bogdan Murgescu, Ţările Române între Imperiul Otoman şi Europa Creştină, Editura Polirom, Iaşi, 2012.
Cultura, Nr. 44 / 22 noiembrie 2012

Grafica românească 2012

"Grafica '12 denotă revenirea, cu entuziasm, a expozanţilor la tehnicile şi temele tradiţionale, de care anul trecut începuserăm să ne îndoim datorită preponderenţei fotografiei şi a subiectelor aferente ei." Un articol de Adrian-Silvan Ionescu.
Observator cultural, Nr. 392 / 15-21 noiembrie 2012

Andrei Şerban a dansat "pipa păcii" pe scena de la Iaşi, în "Indiile galante"

"În finalul operei baroce Indiile galante, în ovaţiile spectatorilor, regizorul Andrei Şerban, alături de cor, balerini şi solişti, a înconjurat scena pe ritmurile celebrului rondo al lui Rameau." Un articol de Simona Chiţan.
Adevărul, Nr. din 18 noiembrie 2012

Schiţă pentru o autobiografie intelectuală

Cristian Vasile scrie despre volumul: Istoriile mele: Eugen Stancu în dialog cu Lucian Boia, Editura Humanitas, Bucureşti, 2012.
Apostrof, Nr. 9 / 2012

Festivalul de film românesc de la Londra, ediţia a IX-a

Cele mai noi filme româneşti vor fi prezentate publicului londonez în cadrul celei de-a IX-a ediţii a Festivalului de film românesc de la Londra ce se va desfăşura între 22-25 noiembrie 2012.
HotNews.ro , Nr. din 6 octombrie 2012

O viaţă, un destin (I-II)

Constantin Coroiu scrie despre volumul lui Ion Ianoşi, Internaţionala mea. Cronica unei vieţi, Editura Polirom, Iaşi, 2012.
Cultura, Nr. 39 şi 40 / 18 şi 25 octombrie 2012

Mersul pe sîrmă

Alexandru Budac scrie despre volumul lui Doris Mironescu, Viaţa lui M. Blecher. Împotriva biografiei, Editura Timpul, Iaşi, 2011.
Orizont, Nr. 9 / septembrie 2012

Cehov, Shakespeare, Bergman văzuţi de/seen by Andrei Şerban

Albumul bilingv Cehov, Shakespeare, Bergman văzuţi de/seen by Andrei Şerban, semnat de Mihaela Marin, apărut recent la Editura Institutului Cultural Român, se adresează deopotrivă iubitorilor de teatru şi celor ai fotografiei de artă.
HotNews, Nr. din 22 octombrie 2012

Romania International Film Festival, la final

"Filmul Piatra tare, de Georgios Georgopoulos, a fost desemnat cel mai bun lungmetraj din competiţie la cea de-a opta ediţie a Romania International Film Festival (Ro-IFF), organizată la Bucureşti în perioada 27 septembrie-7 octombrie."
MEDIAFAX, Nr. din 7 octombrie 2012

Filmul românesc în turneu prin lume

Magdalena Popa Buluc face o cronică a filmelor româneşti prezente la festivaluri internaţionale.
Cotidianul.ro, Nr. din 3 octombrie2012

Forward to...

Gianina Druţă scrie despre volumul lui Cosmin Perţa, Radu G. Ţeposu, rafinament şi intuiţie, Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2012.
Cultura, Nr. 32 / 30 august 2012

Un potop de parodii

Claudiu Turcuş scrie despre romanul lui Alexandru Muşina, Nepotul lui Dracula, Editura Aula, 2012.
Observator cultural, Nr. 379 / 16-22 august 2012

A doua ediţie a Tîrgului de Film Golden Carpathian, între 23 şi 26 august, în capitală

"În cadrul tîrgului românesc de film, aflat la a doua ediţie, are loc un concurs în care 16 proiecte cinematografice din 20 de ţări vor fi prezentate caselor de producţie participante."
MEDIAFAX, Nr. din 21 august 2012

Ce mai spune arhiva privată a lui Culianu? Maestrul Bianchi şi "Iter in silvis"

Daniela Dumbravă scrie despre volumul: Ioan Petru Culianu, Iter in silvis. I. Eseuri despre gnoză, traducere de Dan Petrescu, Corina Popescu şi Hans Neumann, introducere de Eduard Iricinschi, Editura Polirom, Iaşi, 2012.
Revista 22, Nr. 33 / 14-20 august 2012

Filmul "Toată lumea din familia noastră" în regia lui Radu Jude a cîştigat Trofeul Anonimul 2012

Marele premiu al Festivalului Anonimul 2012 a fost decernat sîmbătă seara, în cadrul Galei de închidere a celei de-a IX-a ediţii a festivalului, peliculei de lungmetraj Toată lumea din familia noastră, în regia lui Radu Jude.
HotNews.ro , Nr. din 12 august 2012

Şah-mat!

Gianina Druţă scrie despre volumul semnat de Şerban Foarţă şi Lia Faur, Eşichier, Editura Brumar, Timişoara, 2012.
Cultura, Nr. 29 / 9 august 2012

Tristesia - Paraphernalia - Memorabilia, tabără de creaţie în arşiţa verii

"Ne vom opri asupra unui interesant simpozion internaţional de creaţie, organizat în iulie 2012, la Gărâna, de către Elisabeth Lili Ochsenfeld, artist şi curator." Un articol de Mihai Plămădeală.
Observator cultural, Nr. 377 / 2-8 august 2012

Competiţie acerbă la Festivalul Anonimul

"Şapte lungmetraje, 30 de scurtmetraje de ficţiune şi 20 de scurtmetraje de animaţie vor intra în competiţia celei de-a noua ediţii a Festivalului Anonimul, care va avea loc în perioada 6-12 august 2012 la Sfîntu Gheorghe, în Delta Dunării."
Cronica română, Nr. din 3 august 2012

"Ceva bun de la viaţă", de Dan Piţa - cel mai bun film la Festivalul de la Avanca (Portugalia)

"Ceva bun de la viaţă, cea mai recentă peliculă regizată de Dan Piţa şi produsă de MediaPro Pictures, a obţinut premiile pentru cel mai bun film şi cel mai bun actor (Corneliu Ulici) la Festivalul de la Avanca, Portugalia."
MEDIAFAX, Nr. din 1 august 2012

"Amintiri bucureştene" şi "Mănuşi roşii" închid portretul-omagiu Radu Gabrea de la Union

Joi, 26 iulie a.c., începând de la ora 18:00, Cinemateca Union (Sala Paul Călinescu, Str. Ion Câmpineanu nr. 21) prezintă ultimele două titluri din portretul-omagiu Radu Gabrea.
HotNews, Nr. din 24 iulie 2012

"Integritatea realului" (I-II)

Cezar Gheorghe scrie despre volumul lui Andrei Gorzo, Lucruri care nu pot fi spuse altfel. Un mod de a gîndi cinemaul, de la Andre Bazin la Cristi Puiu, Editura Humanitas, Bucureşti, 2012.
Observator cultural, Nr. 274 şi 275 / 12-18 şi 19-25 iulie 2012

Cumplita speranţă de viaţă

Claudiu Turcuş scrie despre volumul lui Radu Vancu, Frînghia înflorită, Casa de Editură Max Blecher, Bucureşti, 2012.
Observator cultural, Nr. 373 / 5-11 iulie 2012

Universul lui Szathmari

"Muzeul Național Cotroceni a organizat o retrospectivă de largă respirație, Carol Popp de Szathmari, pictor și fotograf, pentru care au împrumutat lucrări mai multe instituții." Un articol de Adrian-Silvan Ionescu.
Observator cultural, Nr. 372 / 28 iunie-4 iulie 2012

O antibiografie

Cezar Gheorghe scrie despre volumul lui Doris Mironescu, Viaţa lui M. Blecher. Împotriva biografiei, Editura Timpul, Iaşi, 2011.
Observator cultural, Nr. 371 / 21-27 iunie 2012

Resurecţia biografiei

Alex Goldiş scrie despre volumul lui Doris Mironescu, Viaţa lui M. Blecher. Împotriva biografiei, Editura Timpul, Iaşi, 2011.
România literară, Nr. 21 / 25 mai 2012

Victime inegale

Marius Chivu scrie despre volumul lui Liviu Antonesei, Victimele inocente şi colaterale ale unui sîngeros război cu Rusia, Editura Polirom, Iaşi, 2012.
Dilema Veche, Nr. 432 / 24-30 mai 2012

Fără epic (I-II)

Daniel Cristea-Enache scrie despre volumul lui Claudiu Turcuş, Estetica lui Norman Manea, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2012.
Observator cultural, Nr. 366 şi 367 / 17-23 şi 24-30 mai 2012

Eliberarea criticii

Nicolae Bârna scrie despre volumul lui Alex Goldiş, Critica în tranşee. De la realismul socialist la autonomia esteticului, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2011.
Cultura, Nr. 19 / 17 mai 2012

Antologicul Radu Stanca

George Neagoe scrie despre volumul: Radu Stanca, Doti, ediţie îngrijită şi prefaţată de Ioana Lipovanu, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2011.
Cultura, Nr. 16 / 26 aprilie 2012

"Împotriva biografiei"

Bogdan Creţu scrie despre volumul lui Doris Mironescu, Viaţa lui M. Blecher. Împotriva biografiei, Editura Timpul, Iaşi, 2012.
Observator cultural, Nr. 363 / 26 aprilie-2 mai 2012

Eveniment special la TIFF: 40 de ani de la "Nunta de piatră"

"La patru decenii de la apariția filmului, Festivalul Internațional de Film Transilvania (1 - 10 iunie, Cluj-Napoca) îi va reuni pe unii dintre membrii echipei și îi va aduce în fața spectatorilor."
HotNews.ro , Nr. din 26 aprilie 2012

Festivalul Filmului Evreiesc Bucureşti

În perioada 27 aprilie – 3 mai 2012, la Cinema Studio și Muzeul Național al Țăranului Român va avea loc ediția a II-a a Festivalului Filmului Evreiesc București. Această ediție propune publicului o selecție de peste 50 de filme, majoritatea în premieră în România.
Agenţia de carte, Nr. din 25 aprilie 2012

Un limbaj personal

"Sub un titlu picant, Cum se fabrică o emoţie, Alex. Ştefănescu ne oferă o carte ce se doreşte <<un fel de abecedar (dialogat) pentru cei care vor să înveţe limba literaturii>>." Un articol de Gheorghe Grigurcu.
Viaţa Românească, Nr. 3-4 / 2012

Pactul identităţilor

Gianina Druţă scrie despre volumul lui Ion Pop, Interviuri - între biografie şi bibliografie, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2011.
Cultura, Nr. 14 / 12 aprilie 2012

O carte despre un om minunat din Transilvania

"Este cea dintîi evocare monografică a unei remarcabile personalităţi, cu multiple faţete, a culturii germane din Transilvania: Hans Bergel." Un articol de Alexandru Cizek.
Dilema Veche, Nr. 426 / 12-18 aprilie 2012

Adevărul literaturii

Rodica Grigore scrie despre volumul Hertei Muller, Mereu aceeaşi nea şi mereu acelaşi neică, Editura Humanitas, Bucureşti, 2011.
Cultura, Nr. 12 / 29 martie 2012

Un eseism de tip "marginalia"

"Eminent cunoscător al biografiei şi operei cioraniene, Ion Vartic are deopotrivă şi privilegiul de a-l vizita (chiar de două ori) pe autorul Ispitei de a exista în faimoasa mansardă pariziană a acestuia, din Rue de l’Odeon." Un articol de Dan Cristea.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 3 / martie 2012

Prof. Scorsese

"Nominalizat la 11 Oscaruri – cu unul mai mult decît principalul său rival, Artistul, care însă le-a cîştigat pe cele decisive –, Hugo al lui Martin Scorsese nu va mai fi distribuit, pînă la urmă, în cinematografele din România." Un articol de Andrei Gorzo.
Dilema Veche, Nr. 423 / 22-28 martie 2012

"Epocile de aur" ale intelectualilor români

"Cunoscut pentru lucrările sale de reevaluare a istoriei naţionale adusă de comunism în punctul maxim al mistificării şi al science-fiction-ului ideologic, Lucian Boia este unul dintre cei mai cunoscuţi şi, în acelaşi timp, contestaţi istorici contemporani." Un articol de Nicolae Coande.
Viaţa Românească, Nr. 1-2 / 2012

Anatomia demistificării

George Neagoe scrie despre volumul Ioanei Diaconescu, Scriitori în arhiva C.N.S.A.S.: intelectuali urmăriţi informativ, arestaţi, condamnaţi, ucişi în detenţie (1946-1989), Fundaţia Academia Civică, Bucureşti, 2012.
Cultura, Nr. 11 / 22 martie 2012

Ion Pop par lui-meme

"Recentul volum de Interviuri semnat de Ion Pop moștenește densitatea și nuanțările cărților sale de critică literară." Un articol de Claudiu Turcuş.
Observator cultural, Nr. 356 / 1-7 martie 2012

Aceeaşi Herta

"Confesiv, revelator, inteligent şi emoţionant, Mereu aceeaşi nea şi mereu acelaşi neică este un volum esenţial în opera Hertei Müller." Un articol de Marius Chivu.
Dilema Veche, Nr. 420 / 1-7 martie 2012

Un critic altruist

"La puţini critici postbelici întîlnim, precum la Eugen Negrici, intenţia de a elabora un sistem explicit de lectură." Un articol de George Neagoe.
Cultura, Nr. 7 / 23 februarie 2012

Un şantier de istorie socială

"Editarea la Chişinău a monografiei sociologice despre satul basarabean Cornova (Orhei), realizate în 1931 de echipele Gusti-Stahl, e un eveniment care ar fi păcat să treacă neobservat." Un articol de Paul Cernat.
Dilemateca, Nr. 69 / februarie 2012

"Periferic", "Aurora" şi "Loverboy" se bat la Gopo

"Lungmetrajul Periferic, de Bogdan George Apetri, a obţinut cele mai multe nominalizări la gala premiilor Gopo 2012." Un articol de Sebastian S. Eduard.
Jurnalul Naţional, Nr. din 22 februarie 2012

M. Blecher şi reinventarea biografiei

Paul Cernat scrie despre volumul lui Doris Mironescu, Viaţa lui M. Blecher. Împotriva biografiei, Editura Timpul, Iaşi, 2011.
Revista 22, Nr. 7 / 14-20 februarie 2012

Reinventarea romanului documentar

"Există romane care ies din graniţa ficţiunii şi ating cititorii nu prin puterea imaginaţiei, ci prin întrebările şi dezbaterile pe care le provoacă ori prin sentimentele surprinzătoare pe care le declanşează." Un articol de Elisabeta Lăsconi.
Observator cultural, Nr. 353 / 9-15 februarie 2012

Dimineaţa tinerilor critici (I)

Bianca Burţa-Cernat scrie despre volumul lui Alex Goldiş, Critica în tranşee. De la realismul socialist la autonomia esteticului, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2011.
Observator cultural, Nr. 352 / 2-8 februarie 2012

Enciclopedia comunismului

"Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române a scos recent pe piaţă, în coordonarea profesorului Octavian Roske, de la Universitatea din Bucureşti, primul volum (dintr-o serie de trei), intitulat România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea. A-E." Un articol de Ovidiu Şimonca.
Observator cultural, Nr. 351 / 26 ianuarie-1 februarie 2012

Feţele captivităţii

"Dialogurile dintre Norman Manea şi Hannes Stein trezesc interesul permanent, căci, pe un ton relaxat, Norman Manea vorbeşte despre politică, viaţă sau literatură, abordînd subiecte dintre cele mai grele ori sensibile." Un articol de Dana Pîrvan-Jenaru.
Observator cultural, Nr. 351 / 26 ianuarie-1 februarie 2012

Luxul melancoliei

"Moartea unui dansator de tango este cea mai frumoasă carte a lui Stelian Tănase şi o posibilă carte de vizită a prozei sale." Un articol de Paul Cernat.
Observator cultural, Nr. 350 / 19-25 ianuarie 2012

Capcanele istoriei

"Lucian Boia analizează evoluţia şi plasarea intelectualităţii române de-a lungul a două decenii extrem de turbulente din istoria României." Un articol de Codruţ Constantinescu.
Revista 22, Nr. 3 / 17-23 ianuarie 2012

Cum au asurzit comuniştii filmul românesc

Mihai Fulger scrie despre volumul lui Cristian Tudor Popescu, Filmul surd în România mută. Politică şi propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989), Editura Polirom, Iaşi, 2011.
Observator cultural, Nr. 348 / 22 decembrie 2011-11 ianuarie 2012

Monumente sub zodia distrugerii

Cristian Vasile scrie despre volumul bilingv (în română şi engleză) semnat de Anca Benera şi Alina Şerban, Bucureşti. Materie şi istorie: Monumentul public şi distopiile lui, Bucureşti, Institutul Cultural Român, 2011.
Apostrof, Nr. 11 / noiembrie 2011

Înfrîngerea cărturarilor

Claudiu Turcuş scrie despre volumul Martei Petreu, De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească, Editura Polirom, 2011.
Observator cultural, Nr. 346 / 8-14 decembrie 2011

Conţinuturi psihice, naraţiuni interpretative

Călin Teutişan scrie despre volumul lui Corin Braga, Psihobiografii, Editura Polirom, Iaşi, 2011.
Observator cultural, Nr. 345 / 1-7 decembrie 2011

Despre scriitori, umbre şi cărţi

"Dincolo de verdicte, dincolo de nuanţări şi de unghiuri inedite de abordare, noua istorie literară pe care o gândeşte Mihai Zamfir este dominată de o mobilitate comparatistă şi de o interdisciplinaritate ce sfidează încremenirea tradiţionalistă." Un articol de Ioan Stanomir.
Revista 22, Nr. 49 / 29 noiembrie-5 decembrie 2011

Începe stagiunea!

"În foarte multe cazuri, schimbările în conducerea instituţiilor de spectacole generează organizarea sau regîndirea unor evenimente teatrale ample." Un articol de Iulia Popovici.
Observator cultural, Nr. 336 / 29 septembrie-5 octombrie 2011

Cornel Ungureanu: un omagiu şi o evocare

Gheorghe Mocuţa scrie despre volumul lui Cornel Ungureanu, Petre Stoica şi regăsirea Europei Centrale, Editura Palimpsest, Bucureşti, 2010.
Arca, Nr. 7-8-9 / 2011

Regizorii şi minunatele lor cărţi

Iulia Popovici scrie despre volumele: Miruna Runcan, Habarnam în oraşul teatrului. Universul spectacolelor lui Alexandru Dabija, Editura Limes/ Fundaţia Culturală "Camil Petrescu", Cluj/ Bucureşti, 2010 şi Oltiţa Cîntec, Silviu Purcărete sau privirea care înfăţişează, Editura Cheiron/ Fundaţia Culturală "Camil Petrescu", Bucureşti, 2011.
Observator cultural, Nr. 334 / 15-21 septembrie 2011

Cartea lui Vale-Deal

"Liviu Ioan Stoiciu este un optzecist cu o formulă poetică singulară, deşi a început să facă şcoală printre tinerii poeţi." Un articol de Dumitru Chioaru.
Ramuri, Nr. 7 / iulie 2011

Privind înapoi cu mînie. Cazul Adrian Marino

"Apărută la începutul anului trecut, cartea de memorii a lui Adrian Marino, Viaţa unui om singur, şi-a stins ecourile mai repede decât ar fi meritat." Un articol de Bogdan Creţu.
Viaţa Românească, Nr. 5-6 / 2011

Saga Cantemireştilor

Bogdan Creţu scrie despre volumul lui Ştefan Lemny, Cantemireştii. Aventura europeană a unei familii princiare din secolul al XVIII-lea, prefaţă de Emmanuel Le Roy Ladurie, traducere de Magda Jeanrenaud, Editura Polirom, 2010.
Observator cultural, Nr. 323 / 30 iunie-6 iulie 2011

Poezie subţire

Daniel Cristea-Enache scrie despre volumul lui Dan Sociu, Pavor nocturn, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2011.
Observator cultural, Nr. 322 / 23-29 iunie 2011

Tînărul Cioran, mesianicul negativ

Paul Cernat scrie despre volumul Martei Petreu, Cioran sau un trecut deocheat, ediţia a III-a revăzută şi adăugită, Editura Polirom, Iaşi, 2011.
Revista 22, Nr. 25 / 14-20 iunie 2011

Un fel de a fi în literatură

Cornel Ungureanu scrie despre volumul lui Marin Mincu, Polemos. Dialogul cu / în idei, ediţie îngrijită de Bogdan Creţu, Editura Compania, 2011.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 26-27 din 8 iunie 2011

A tăia drumuri

Ovidiu Pecican scrie despre volumul Martei Petreu, Cioran sau un trecut deocheat, ediţia a treia, Editura Polirom, Iaşi, 2011.
Apostrof, Nr. 5 / mai 2011

Negru de arin

"În desenele mai noi ale lui Sorin Ilfoveanu, femeia este subiectul grafic atins de un parfum de graţie." Un articol de Aurelia Mocanu.
Observator cultural, Nr. 316 / 12-18 mai 2011

Ana Blandiana - "Patria mea A4"

Revista Apostrof publică două cronici la volumul Anei Blandiana, Patria mea A4 (Editura Humanitas, 2010), semnate de Irina Petraş şi Iulian Boldea.
Apostrof, Nr. 4 / aprilie 2011

Maestrul şi tatăl meu

Dan Cristea scrie despre volumul lui Ion Vianu, Amor intellectualis, Editura Polirom, 2010.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 20-21 / 4 mai 2011

O autobiografie ruşinoasă

"Sebastian este organic bolnav de <<lene>>, iar din pricina asta impulsul suicidar se dizolvă într-o stare psihosomatică latentă." Un articol de Ion Vartic.
Apostrof, Nr. 3 / martie 2011

Cărţi bune, tiraje mici, circulaţie restrînsă

"Identitate şi alteritate la kurzi în secolele XIX, XX este forma edită a Adrianei Tămăşan." Un articol de Mihaela Grancea.
Cultura, Nr. 12 / 31 martie 2011

Geo Bogza şi alternativa modernităţii

"Poezia lui Geo Bogza nu este numai o altă faţă a modernităţii, ci o alternativă la poezia poeţilor canonic modernizaţi de critica autohtonă." Un articol de Gabriel Nedelea.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 10 / 2 martie 2011

Moromeţii, ultimul capitol (II)

"Rezolvarea literară a lui Sorin Preda este scânteietoare: el află tonul exact spre a fi personal, de a credibiliza şi de a te pune pe gânduri." Un articol de Constantin Stan.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 9 / 23 februarie 2011

Istoria intelectuală a marxismului

"Kolakowski descrie, poate ca nimeni altul, mecanismele unei utopii – marxismul, cea mai mare iluzie a secolului XX, cu urmări atît de nefaste." Un articol de Cristian Vasile.
Apostrof, Nr. 1 / ianuarie 2011

Viaţa şi opiniunile lui Dan Coman. Poet

Mihaela Ursa acrie despre volumul lui Dan Coman, Irezistibil, apărut la Editura Cartea Românească în 2010.
Apostrof, Nr. 1 / ianuarie 2011

Singur, la Cantonul 248

"Nimic mai potrivit pentru poezia lui Liviu Ioan Stoiciu decît vorbele Ecclesiastului: deşertăciunea deşertăciunilor..." Un articol de Ioan Holban.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 5-6 / 2 februarie 2011

Un debut de prestigiu

Carmen Muşat scrie despre volumul Ralucăi Dună, Eu, Autorul. Reprezentări auctoriale în literatură şi pictură. Din Antichitate pînă în Renaştere, Prefaţă de Mircea Martin, Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2010.
Observator cultural, Nr. 302 / 27 ianuarie-2 februarie 2011

O monografie bine documentată

Lucian Nastasă scrie despre volumul lui Carol Iancu, Alexandru Şafran şi Şoahul neterminat în România, Editura Hasefer, 2010.
Observator cultural, Nr. 300 / 13-19 ianuarie 2011

Marele Kamo

Marius Chivu scrie despre volumul Bela Kamocsa, Blues de Timişoara. O autobiografie, Editura Brumar, 2010.
Dilema Veche, Nr. 358 / 23-29 decembrie 2010

Ambiguităţile unei capodopere

"Filmul regizat de Andrei Ujică, Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu, a stîrnit nu doar admiraţie, nu doar dezamăgire, ci şi dezbatere." Un articol de Alexandru Matei.
Observator cultural, Nr. 295 / 2-8 decembrie 2010

Enciclopedia exilului literar românesc: „revizuiri“ şi „noutăţi“ (I)

„Noua ediţie a Enciclopediei exilului literar românesc, realizată de profesorul Florin Manolescu, aduce în plus faţă de precedenta – apărută acum şapte ani – un dublu volum de informaţie.“ Un articol de Paul Cernat.
Observator cultural, Nr. 289 / 21-27 octombrie 2010

In the shit

Andrei Gorzo scrie despre filmul Eva (România, 2010) in regia lui Adrian Popovici.
Dilema Veche, Nr. 349 / 21-27 octombrie 2010

Capcane şi farse din exil

"Vizuina lui Norman Manea – apărută în seria de autor a Ed. Polirom, Iaşi, 2008, 366 p. –, este cel mai recent roman semnat de prodigiosul condeier român transatlantic." Un articol de Ovidiu Pecican.
Bucureştiul cultural, Nr. 100 / 12 octombrie 2010

Pe urmele româneşti ale lui Ionesco

Paul Cernat scrie despre cartea lui Eugen Simion, Tânărul Eugen Ionescu, ediţie nouă, apărută la Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2009.
Bucureştiul cultural, Nr. 99 / 5 octombrie 2010

Într-o zi de decembrie, cineva bătea mingea şi a venit Revoluţia

"Într-o anumită ordine, cartea lui Călin Ciobotari se înscrie în ceea ce s-a numit romanul provinciei; Captiv în epoca de aur se regăseşte lîngă proza tîrgurilor unde se moare a lui Cezar Petrescu şi a locului unde nu s-a întîmplat nimic pe care îl evoca Mihail Sadoveanu." Un articol de Ioan Holban.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 37 / 29 septembrie 2010

Cand iluzia nu (mai) poate convinge...

Rodica Grigore despre Amos Oz, Rime despre viaţă şi moarte. Traducere şi note de Ioana Petridean, Bucureşti, Editura Humanitas, 2009.
Euphorion, Nr. 5-6 / 2010

Sondaje în biografia cărţilor

"Iată doar cîteva motive pentru a saluta volumul retrospectiv al unei eminente specialiste în domeniu, Eva Mârza, intitulat Explorări bibliologice (Sibiu, Editura TechnoMedia, 2008, 352 p.), care înmănunchează rezultatele mai importante ale unei munci asidue de peste trei decenii." Un articol de Ovidiu Pecican.
Observator cultural, Nr. 285 / 23-29 septembrie 2010

Diafanul – privire şi concept

Marilena Vlad scrie despre volumul semnat de Anca Vasiliu - Despre diafan. Imagine, mediu, lumină în filosofia antică şi medievală, Traducere de Irinel Antoniu, Editura Polirom, Iaşi, colecţia „Plural“, 2010.
Observator cultural, Nr. 281 / 26 august - 1 septembrie 2010

Un azil de bătrîni

Daniel Cristea-Enache scrie despre a doua ediţie a romanului Un om norocos de Octavian Paler, prefată de Mircea Iorgulescu, Editura Polirom, Iasi.
Convorbiri literare, Nr. 7 / 2010

9 schiţe pentru infinite feluri de a privi moartea

„Cartea de interviuri a lui David Sylvester cu Francis Bacon (Editura ART) e, fără nici o exagerare, o bijuterie.“ Un articol de Bogdan Alexandru Stanescu.
Bucureştiul cultural, Nr. 96 / 17 august 2010

Despre discipolat

"Am recitit o carte cu adevărat interesantă. Este vorba despre o culegere de prelegeri academice pe tema profesoratului şi discipolatului în istoria culturii, ţinute de celebrul universitar George Steiner, la Harvard." Un articol de Codrin Liviu Cuţitaru.
Dilema Veche, Nr. 339 / 12-18 august 2010

„Complexul” Adrian Marino

Cosmin Borza despre volumul lui Adrian Marino, Viaţa unui om singur, Polirom, Iaşi, 2010.
Vatra, Nr. 5-6 / 2010

„Cazul“ LAZĂR ŞĂINEANU: Alungarea evreului

"Sociolog şi politolog, cercetător, profesor, autor al unor studii esenţiale despre extremismele autohtone de ieri şi de azi, George Voicu s-a retranşat de la o vreme pe poziţii mai discrete, cu o mai mică vizibilitate." Un articol de Ion Bogdan Lefter.
Apostrof, Nr. 7 / 2010

Realitate, ficţiune, experiment românesc

Rodica Grigore scrie despre Cartea lui Manuel de Julio Cortázar, traducere şi note de Lavinia Similaru, Editura Polirom, 2009.
Viaţa Românească, Nr. 5-6 / 2010

Fotografia din Grădina de Iarnă

"Habar n-am dacă Roland Barthes ar fi fost revoltat de publicarea Jurnalului de doliu – aşa cum ne asigura François Wahl (prietenul şi editorul său de la Seuil) anul trecut, la publicarea celor 330 de fişe postume, traduse acum şi în româneşte la Editura Cartier." Un articol de Simona Sora.
Dilema Veche, Nr. 334 / 8 - 14 iulie 2010

"Aici se dansează cu corpul şi cu mintea"

"Centrul Național al Dansului București (CNDB) și-a încheiat stagiunea primăvară-vară 2010. Iată un bilanț (subiectiv) al spectacolelor prezentate de CNDB pînă acum." Un articol de Adriana Gheorghe.
Dilema Veche, Nr. 333 / 1-7 iulie 2010

Marea amărăciune

Paul Cernat scrie despre cartea lui Ioan Groşan, Un om din Est, apărută la Editura Noul Scris Românesc, Tracus Arte, Bucureşti, anul acesta.
Bucureştiul cultural, Nr. 94 / 29 iunie 2010

Un debut de proporţii

Alex Goldiş scrie despre cartea lui Andrei Terian, G. Călinescu. A cincea esenţă, apărută la Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2009.
Bucureştiul cultural, Nr. 94 / 29 iunie 2010

Un destin intre pian si Gulag – Sofia Gurevich-Cosma

“Sofia Cosma, cea ramasa pina astazi in memoria muzicografiei romanesti, s-ar putea spune ca este o pasare Phoenix, istoria ei raminind ingropata timp de decenii de tabuurile lumii comuniste.“ Un articol de Victor Eskenasy.
Suplimentul de cultură, Nr. 278 / 19-25 iunie 2010

Ion Vianu

Daniel Cristea-Enache şi Nedeea Burca semnează două cronici la cărţile lui Ion Vianu, Amor intellectualis. Romanul unei educaţii şi Caietele lui Ozias apărute la Editura Polirom.
Observator cultural, Nr. 271 / 17 - 23 iunie 2010

„Marele eşec” sau contradicţia lui Marino

"Viaţa unui om singur este o carte de succes. Destinată postumităţii, ea a reuşit să facă dintr-un savant claustrat un scriitor a cărui notorietate sporeşte neaşteptat. Ceea ce Adrian Marino, se ştie, refuza cu obstinaţie." Un articol de Constantin de M. Popa.
Ramuri, Nr. 5 / 2010

Vieţile şi feţele lui Alexandru Paleologu

"Al. Paleologu a murit cu maximă demnitate, nu uită să consemneze Tudorel Urian." Un articol de Bogdan Creţu.
Observator cultural, Nr. 267 / 20-26 mai 2010

Cannes 63 – criză şi politică

„Chiar dacă anul acesta nu am obţinut nici un premiu notabil la Cannes, filmul românesc e încă pe val” Un articol de Laurenţiu Brătan.
Revista 22, Nr. 22 / 25 - 31 mai 2010

Viziuni Crepusculare. Suprarealismul, Fotografia şi Parisul

Valery Oişteanu despre expoziţia de la Centrul Internaţional al Fotografiei din New Zork.
Observator cultural, Nr. 265 / 6 - 12 mai 2010

Chişinăul şi „complexul siberian al geografiei la români”

"În capitala basarabeană debutează azi prima ediţie a Zilelor Literaturii Române, la care vor participa scriitori moldoveni şi români, printre care Alexandru Vakulovski, Varujan Vosganian, Gabriela Adameşteanu sau Doina Ruşti." Un articol de Diana Evantia Barca.
Evenimentul zilei, Nr. din 18 mai 2010

A Heap of Broken Images

Romulus Bucur scrie despre cartea lui Dan Iancu, tata doar fotografii, apărută la Editura „agol”, 2009.
Arca, Nr. 1-2-3 / 2010

România îşi face cartier general la Cannes

„Peste 60 de cineaşti, actori, producători şi jurnalişti îşi fac bagajele pentru Coasta de Azur. Vom avea patru filme în festival, propriul stand şi o petrecere pe Croazetă.“ Un articol de Florentina Ciuverca.
Evenimentul zilei, Nr. din 10 mai 2010

Un certificat de autenticitate

Ion Pop scrie despre cartea semnată de Constanţa Buzea, Creştetul gheţarului, apărută la Editura Humanitas, 2009.
Steaua, Nr. 1 - 2 / 2010

Un thriller pe dos de Cristi Puiu

"După nenumărate sesiuni de casting, regizorul Cristi Puiu a decis că, în absenţa unei persoane potrivite pentru a-l interpreta pe Viorel Ghenghea, inginerul metalurg, îl va juca el însuşi." Un articol de Alexandra Olivotto.
Adevărul, Nr. din 3 mai 2010

Somaţia tragicului

"Cu Noaptea Walpurgiei, Mihai Măniuţiu şi Teatrul Naţional Lucian Blaga din Cluj-Napoca scot din cvasianonimat şi dintr-un pretins minorat un dramaturg şi o creaţie dramatică fulgurantă, însă substanţială, reuşind o performanţă de invidiat." Un articol de Ovidiu Pecican.
Apostrof, Nr. 2 / februarie 2010

Fenomenul Manakia. Pionieratul etnofotografiei şi cinematografiei în Balcani

Adrian-Silvan Ionescu scrie despre cartea lui Marian Ţuţui, Fraţii Manakia şi imaginea Balcanilor, apărută la Editura Noi Media Print, Bucureşti, 2009.
Observator cultural, Nr. 260 / 25 - 31 martie 2010

Erudiţia prin eseuri şi cronici de carte (Eugen Lungu, Spaţii şi oglinzi)

Grigore Chiper scrie despre cartea lui Eugen Lungu, Spaţii şi oglinzi, apărută la Editura Prut Internaţional, Chişinău, 2009.

Contrafort, Nr. 1 - 2 / ianuarie - februarie 2010

Despre Mircea Eliade şi contemporanii săi

"Volumul Mircea Eliade şi contemporanii săi are o importantă valoare documentară, aducând numeroase informaţii noi legate de aspectele controversate din biografia scriitorului." Un articol semnat de Gheorghe Glodeanu.
Nord literar, Nr. 1 / ianuarie 2010

Ionesco techno&trashy

"Proiectul ionescian al lui Victor Ioan Frunză revine, astfel, la etapa tatonărilor nu mereu împlinite." Un articol semnat de Iulia Popovici.
Observator cultural, Nr. 258 / 11 - 17 martie 2010

Salon deschis (III şi IV)

Daniel Cristea-Enache scrie despre cartea semnată Gabriela Adamesteanu, Opere. I. Dimineata pierduta, editia a V-a revazuta, apărută la Editura Polirom, Iasi, 2008.
Cultura, Nr. 6 şi 7 / 18 şi 25 februarie 2010

"Invazie" românească la Festivalul de Film de la Mons

„Prezenţa românească la această a 26-a ediţie a Festivalului Filmului de la Mons este numeroasă. Au fost invitaţi actori, regizori, critici, producători.“ Un articol de Maria Sârbu.
Jurnalul Naţional, Nr. din 23 februarie 2010

Istoria ideilor şi lecţia biografiilor

Vlad Dărăban scrie despre cartea lui Mihail Neamţu, Povara libertăţii. Antiteze, paradigme şi biografii moderne, apărută la Editura Polirom, 2009.
Dilema Veche, Nr. 314 / 18-24 februarie 2010

În curtea interioară (I-II)

Daniel Cristea-Enache scrie despre volumul semnat de Gabriela Adameşteanu, Gara de Est. Proză scurtă, în Opere II, cu o prefaţă de Paul Cernat, cronologie de Andreea Drăghicescu, apărut la Editura Polirom, Iaşi, 2008.
Observator cultural, Nr. 254 şi 255 / februarie 2010

Între ficţiune şi autobiografie

Dan Cristea scrie despre două cărţi: Daniel D. Marin, L-am luat deoparte şi i-am spus, Ed. Brumar 2009 şi Domnica Drumea, Not for sale, Ed. Cartea Romaneasca 2009.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 7 / 10 februarie 2010

Un film-reper şi un DVD-eveniment

„Cel mai important film al cinematografiei româneşti postcomuniste, Moartea domnului Lăzărescu de Cristi Puiu, a fost lansat în sfîrşit pe DVD, la peste patru ani şi jumătate de la premiera sa mondială de la Cannes. Din fericire, graţie surprizelor oferite de către realizatori, a meritat să aşteptăm.“ Un articol de Mihai Fulger.
Observator cultural, Nr. 252 / 28 ianuarie - 3 februarie 2010

G. Călinescu şi condiţia criticii autohtone (I) şi (II)

Paul Cernat scrie despre cartea lui Andrei Terian, G. Călinescu. A cincea esenţă, apărută la Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2009.
Observator cultural, Nr. 251 şi 252 din ianuarie - februarie 2010

Născut pentru fericire

Dan Cristea scrie despre cartea lui Nicolae Manolescu, Viata si carti. Amintirile unui cititor de cursa lunga, apărută la Editura Paralela 45, 2009.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 4 / 27 ianuarie 2010

Exil în pamântul coregrafiei contemporane

"Deprimant ca mesaj, dar reconfortant ca vigoare a manifestarii artistice, Exil în pamântul uitarii este un demers interdisciplinar de maturitate." Un articol de Vivia Săndulescu.
Cultura, Nr. 51 / 24 decembrie 2009

Carnet de toamnă

"Premierele şi microstagiunile s-au succedat în ritm ameţitor toamna asta, astfel încât, o clipă, am avut impresia că Festivalul Naţional de Teatru începuse." Un articol de Nicolae Prelipceanu.
Viaţa Românească, Nr. 11 - 12 / 2009

Biografismul bine temperat

„În Acum biografia de-atunci, Denisa Comănescu oferă o lectură selectivă a propriului trecut prin prisma prezentului, un fel de autobiografie poetică, realizată din notaţii fugare şi din imagini semnificative." Un articol de Gabriela Gheorghişor.
Ramuri, Nr. 12 / decembrie 2009

Două revelaţii româneşti la Festivalul de film de la Salonic: „Medalia de onoare“ şi „Caravana cinematografic

„Pelicula lui Călin Netzer şi a lui Titus Muntean dovedesc că noul val al cinematografiei româneşti n-a fost doar o întâmplare.“ Un articol de Anca Grădinariu.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 1001 / 25 noiembrie 2009

De la minimal la basic

Paul Cernat scrie despre cartea lui Dan Sociu, Nevoi speciale aparută la Editura Polirom, Colecţia „Ego.Proză“, Iaşi, 2008,
Observator cultural, Nr. 241 / 5 - 11 noiembrie 2009

Noica şi arheologia cuvântului

Dan Mănucă scrie despre cartea lui Stan V. Cristea, Constantin Noica. Repere biobliografice apăruta la editura RCR Editorial, Bucureşti, 2009.
Convorbiri literare, Nr. 9 / 2009

Stare de negru cu grad de comparaţie

Vasile Dan scrie despre cartea lui Aurel Pantea, Negru pe negru,antologie de poezie cu o prefaţă (Ultimul taliban) de Al. Cistelecan şi o Addenda cuprinzînd 10 poeme inedite, ed. Limes, 2009.
Arca, Nr. 7 - 8 - 9 / 2009

Poetul naţional şi alteritatea germană

Paul Cernat scrie despre Ilina Gregori, şi volumul său Ştim noi cine a fost Eminescu? Fapte, enigme, ipoteze, apărut la Editura Art, Colecţia „Revizitări“, Bucureşti, 2009.
Observator cultural, Nr. 237 / 8-14 octombrie 2009

De bine, de rău

„După cum se vede, Gala Hop a suscitat şi anul acesta o serie de discuţii, la masa rotundă ori în cercuri mai mult sau mai puţin vicioase.“ Un articol de Alice Georgescu.
Dilema Veche, Nr. 293 / 24-30 septembrie 2009

Documente, argumente (II)

„Diferenţa dintre un cercetător veritabil al biobibliografiei eminesciene şi un simplu glosator (în nota mistică sau in cheie ironică) pe marginea acesteia constă în răbdarea analitică şi densitatea argumentativă.“ Un articol de Daniel Cristea-Enache.
Cultura, Nr. 38 / 24 septembrie 2009

Documente, argumente (I)

„Un reflex publicistic al diferitilor comentatori preocupati, într-un fel sau altul, de posteritatea lui Eminescu este acela de a constata si, imediat, a deplânge vacuitatea exegezei eminesciene, dupa momentul I. Negoitescu de acum patru decenii si mai bine.“ Un articol de Daniel Cristea-Enache.
Cultura, Nr. 36 / 10 septembrie 2009

Irina Mavrodin. Cioran sau marele joc

„Irina Mavrodin, traducătoare a lui Cioran în româneste si autoare a unei cărti – Cioran sau Marele Joc (Institutul Cultural Român, 2007) – care asează temelii, fixează repere, propune principii.“ Un articol de Mircea A. Diaconu.
Convorbiri literare, Nr. 7 / 2009

Memorii incomplete

„Memoriile recent publicate ale mitropolitului Bartolomeu dezvăluie un personaj dominat de conflicte interioare, împins de multe ori spre situaţii-limită de un adevărat demon al neastâmpărului“. Un articol de Cristian Vasile.
Revista 22, Nr. 36 / 1-7 septembrie 2009

Genocid

„Cartea soaptelor de Varujan Vosganian e un roman foarte bun, dens, dar si alert, ingenios compozitional si excelent scris.“ O cronica de Daniel Cristea-Enache.
Cultura, Nr. 32 / 13 august 2009

Poezie neagră

„Poezia lui Aurel Pantea – optzecist atipic, indiferent la ocheadele atrăgătoare ale modelor vremii – se hrăneşte, într-o incontestabilă filiaţie expresionistă, din spaima de extincţie şi de neant.“ Un articol de Gabriela Gheorghişor.
Ramuri, Nr. 7-8 / iulie - august 2009

Eseuri despre ce ar fi fost dacă n-ar fi fost

Lajos Notaros despre volumul lui Victor Neumann, Essays on Romanian Intellectual History, apărut la Editura „Universităţii de Vest”, Timişoara, 2008.
Arca, Nr. 4-5-6 / 2009

Pina Bausch şi sfidarea mediocrităţii

„Căutările ei erau un risc asumat, apreciat de public şi hiperbolizat de critici. Lucrul cu membrii companiei sale nu slujea publicului sau dansatorilor, ci oamenilor care asistau la reprezentaţie.“ Un articol de Alexandru Ştefan.
Tribuna, Nr. 166 / 1-15 august 2009

Peregrin prin trecutul personal

„Probabil că se va discuta destul de mult despre natura scrierii lui Gabriel Chifu, adică despre modul cum poate fi încadrată cartea sa într-un gen literar sau altul.“ Un articol de Dan Cristea.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 21 / 24 iunie 2009

Cît valorează un loc la teatru

"Într-un tur de forţă cu care nu te întîlneşti des în România, precum cel de la Krum, Elena Purea a alergat să joace într-un alt spectacol, Animale de hîrtie, în regia lui Gavril Cadariu, la Teatrul Ariel." Un articol de Iulia Popovici.
Observator cultural, Nr. 222 / 25 iunie - 1 iulie 2009

Conservatorul Steinhardt şi lecţia biografiei

Mihail Neamţu scrie despre volumul lui George Ardeleanu, N. Steinhardt şi paradoxurile libertăţii. O perspectivă monografică, apărut la Editura Humanitas, 2009.

Dilemateca, Nr. 37 / iunie 2009

Un Steinhardt complet

„La origine teză de doctorat, N. Steinhardt şi paradoxurile libertăţii de George Ardeleanu (Humanitas, 2009) e, prin volum şi conţinut, produsul evident al unui efort de ani de zile de documentare şi elaborare.“ Un articol de Adrian G. Romilă.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 19 / 17 iunie 2009

O secundă de viaţă

„O secundă de viaţă este o experienţă traumatizantă pentru spectatorul imprudent care se aventurează în sala de cinema. Eu unul m-am ciupit şi mi-am tras palme din cinci în cinci minute ca să rămân până la final; celălalt spectator a rezistat – cu stoicism totuşi – doar ceva mai mult de o oră.“ Un articol de Ioan Pavel Azap.
Tribuna, Nr. 161 / 16-31 mai 2009

Meşterul Vladimir Zamfirescu

„În oricare secol din pictura universală ar fi trăit, Vladimir Zamfirescu ar fi purtat o aură greu de istorisit aici, ca să nu mai vorbim de ascendentul artistic şi moral pe care opera lui l-ar fi avut asupra tuturor.“ Un articol de Iolanda Malamen.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 18 / 10 iunie 2009

Ciuma bufă

„Pe scurt, Sinucigasul e un spectacol facut cu maiestrie. Aceasta nu exclude, insa, solutiile comode, lipsite de nebunia marilor incercari pasibile fie de rateuri, fie de lucirea unei viziuni care sa intoarca secolul pe dos.“ Un articol de Cristina Rusiecki.
Cultura, Nr. 24 / 18 iunie 2009

Angela Tomaselli – Arhitecturi şi Amintiri suprapuse

„Expoziţia Angelei Tomaselli (cu lucrări din ciclurile Arhitecturi şi Amintiri suprapuse), deschisă la Galeria Apollo, este surprinzătoare pentru cei care i-au urmărit creaţia.“ Un articol de Maria-Magdalena Crişan.
Observator cultural, Nr. 220 / 11-17 iunie 2009

Superlative şi imperative la TIFF

„Noua ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (Cluj, 29 mai-7 iunie) a fost, aşa cum ne-am obişnuit deja, şi mai ambiţioasă, şi mai plină de evenimente notabile decît precedentele, în pofida faptului că bugetul alocat pentru al optulea TIFF a fost mult mai mic decît anul trecut.“ Articole de Mihai Fulger şi Mihai Ignat.
Observator cultural, Nr. 220 / 11-17 iunie 2009

A.L.Ş.-isme

Mihai Fulger recenzează volumul de eseuri cinematografice 4 decenii, 3 ani şi 2 luni cu filmul românesc, de Alex. Leo Şerban, Ed. Polirom, 2009.
Cultura, Nr. 221 / 2009

Farmecul trist al povestirii...

„Probabil autorul recentei cărţi de istorii, Niculae Gheran – aduceri-aminte şi memorabile portrete ale unui teritoriu evocat adesea în literatura noastră –, Arta de a fi păgubaş. Târgul moşilor s-a amuzat citind proza lui Dino Buzzati, Creaţia.“ Un articol de Ion Vlad.
Tribuna, Nr. 156 / 1-15 martie 2009

Curajul bunului simţ. Critica unei istorii “critice”

„Dacă solida vocaţie teoretică îi va fi fost recunoscută autorului Iluziilor..., de asemeni i-au fost amendat elanul polemic, insuficienta clarificare – punctuală, demonstrativă – a teoriei.“ Un articol de Ştefan Manasia.
Tribuna, Nr. 156 / 1-15 martie 2009

Doi gemeni înghesuiţi într-o carte

„Cea mai recentă carte a Adelei Greceanu - Mireasa cu şosete roşii rămâne, fără doar şi poate, una foarte greu de etichetat, căci se sustrage cu obstinaţie oricărei tentative de circumscriere în interiorul formulelor consacrate, prezentându-se ca un hibrid care este pe rând naraţiune onirică, oratoriu burlesc, fişă de auto-observaţie şi memorial, poem himerist şi autobiografie.“ Un articol de Octavian Soviany.
Tribuna, Nr. 157 / 16-31 martie 2009

Despre adevăr, istorie şi demnitate

„Politică şi istorie. Cazul comuniştilor români, 1944–1977, volum reeditat de Editura Humanitas în cadrul colecţiei de Istorie contemporană, coordonată de Vladimir Tismăneanu şi Cristian Vasile, poate fi recitit, astăzi, la aproape trei decenii de la scrierea sa, ca un exerciţiu profetic de anatomie al unui regim.“ Un articol de Ioan Stanomir.
Revista 22, Nr. 15 / 7-13 aprilie 2009

Cum se cânta Bossa Nova în România

„Istoria de amor, peste mări şi ţări, dintre Bossa Nova şi muzicienii români rămâne un capitol exemplar pentru afinităţile dintre cele două culturi şi naţiuni.“ Un articol de Virgil Mihaiu.
Steaua, Nr. 3 / martie 2009

Exemplar, despre Steinhardt

„Nec plus ultra, monografia lui George Ardeleanu stă pe acelaşi palier valoric cu tomul lui Florin Ţurcanu despre Mircea Eliade. O carte-eveniment pe care N. Steinhardt o merita şi de care critica noastră literară – ca şi istoria intelectuală – avea nevoie.“ Un articol de Paul Cernat.
Observator cultural, Nr. 209 / 16 martie - 1 aprilie 2009

Saga Ilfoveanu

„Expoziţia prelungeşte cadrul strict, ambianţa culturală a lucrărilor, cu elemente din atmosfera unui cabinet în care preocupările artistului se diversifică, reunind paliere existenţiale diferite.“ Un articol de Maria-Magdalena Crişan.
Observator cultural, Nr. 207 / 12-18 martie 2009

Bun şi amăgitor

„Povestirile din copilărie – Pe catalige, După gîşte şi Tramvaiul care cîntă – sînt toate extraordinare şi nu cred să fie vreun alt scriitor contemporan cu o priză mai bună la vîrsta copilăriei şi la mixajul ei de curiozitate, candoare şi frică. Celelalte poveşti de dragoste este, pînă acum, cea mai bună carte a lui Lucian Dan Teodorovici“ Un articol de Marius Chivu.
Dilema Veche, Nr. 264 / 5-11 martie 2009

Între afirmaţii rezonabile şi blocaje conflictuale

„Nu constituie o noutate nici spectaculoasele autocontraziceri de la un articol la altul. Dan C. Mihăilescu se găseşte uneori în situaţia bizară de a-şi exprima două puncte de vedere contrarii în privinţa aceluiaşi obiect.“ Un articol de Bianca Burţa-Cernat.
Observator cultural, Nr. 205 / 26 februarie - 4 martie 2009

Cui prodest?

„Ultimele stagiuni au adus, la Opera Naţională Bucureşti, cîteva premiere care, în mare parte, au stat sub semnul noutăţii, propunînd titluri care apăreau, astfel, pentru prima oară pe afişul teatrului – Manon Lescaut de Puccini, Simon Boccanegra, Macbeth de Verdi –, ceea ce, evident, este lăudabil.“ Un articol de Anca Florea.
Observator cultural, Nr. 202 / 5-11 februarie 2009

V. Voiculescu şi taina “Rugului aprins”

„Cartea lui Marius Oprea (Adevărata călătorie a lui Zahei) nu este o evocare literară. Bazat pe documente de arhivă şi pe mărturii ale întemniţaţilor din anii comunismului, el face o reconstituire dramatică a suferinţelor acelora care n-au aderat de bună voie la rigorile lagărului socialist.“ Un articol de Constantin Cubleşan.
Astra, Nr. 26 / ianuarie 2009

Un ghid românesc al filmului balcanic

„Apariţia unei cărţi precum Orient Express: filmul românesc şi filmul balcanic de Marian Ţuţui merită salutată ca un autentic eveniment editorial.“ Un articol de Mihai Fulger.
Observator cultural, Nr. 200 / 22-28 ianuarie 2009

Un savant călcat în picioare (I-II)

„Destinul şocant al lingvistului, filologului şi folcloristului Lazăr Şăineanu (1859-1934) a rămas pînă azi necunoscut marelui public intelectual.“ Un articol de Laszlo Alexandru.
Tribuna, Nr. 151 şi 152 / 2008-2009

Cum se scrie o teză de doctorat

„Fără să fie o carte mare (nici n-a fost scrisă cu asemenea pretentii exorbitante), Teză de doctorat consacră un prozator cu multiple posibilităti expresive şi cu o vînă etică foarte puternică, capabilă să tină în frîu infernala masinărie textuală. Si, atentie: revolta lui Caius Dobrescu nu a pierit!” Un articol de Antonio Patraş.
Convorbiri literare, Nr. 12 / decembrie 2008

Umbrele trecutului

„Titlul pe care Vladimir Tismăneanu l-a ales în 1995 pentru prima ediţie a volumului Fantoma lui Gheorghiu-Dej nu este întâmplător şi este cât se poate de potrivit pentru ceea ce a însemnat politica în România comunistă.“ Un articol de Steliu Lambru.
Revista 22, Nr. 2 / 6-12 ianuarie 2009

Studia Hebraica

„Apărut la aniversarea a zece ani de la înfiinţarea, în 1998, a Centrului de Studii Ebraice Goldstein Goren din cadrul Facultatii de Litere a Universităţii din Bucuresti, cel de-al saptelea volum al publicatiei anuale Studia Hebraica (editor dr. Felicia Waldman) nu s-a bucurat inca de o recenzie cuprinzatoare.“ Un articol de Mihai Poliec.
Revista 22, Nr. 2 / 6-12 ianuarie 2009

Identităţile unui exilat

„Înţelegând cu amărăciune – cum spunea Musil – că răul mişcă lumea prozatorul încearcă să-şi explice adversitatea sistemului dictatorial plecând de la, probabil, cel mai delicat detaliu al biografiei sale: evreitatea.“ Un articol de Claudiu Turcuş.
Vatra, Nr. 9 / 2008

O clasică şi substanţială Pledoarie pentru istorie

„La aproape şase decenii de la prima sa apariţie (1949), Pledoaria pentru istorie şi meşteşugul de istoric, scrisă de Marc Bloch nu încetează să rămână relevantă şi plină de actualitate.“ Un articol de Virgiliu Ţârău.
Tribuna, Nr. 149 / 16-30 noiembrie 2008

Întoarcerea istoricului literar

„În Avangarda românească şi complexul periferiei (de Paul Cernat), asistăm la o întoarcere a istoricului literar, alungat, în general, chiar şi din studiile universitarilor.“ Un articol de Evelina Oprea.
Vatra, Nr. 9 / 2008

Un erou comunist faţă cu demitizarea

„Preocupat de biografia oamenilor mărunţi, dar care au beneficiat de mituri personale construite de ideologii Partidului Comunist, Ionuţ Costea expune povestea eroului Lazăr de la Rusca, martir cu acte în regulă pe altarul comunizării României la începutul anilor ’50.“ Un articol de Graţian Cormoş.
Tribuna, Nr. 145 / 16-30 septembrie 2008

Reveriile unui caligraf

„În filigranul fiecăreia dintre cele două cărţi ale lui Filip Florian se întrevede o metaforă structurantă, un motiv muzical în jurul căruia se dezvoltă întreaga partitură narativă.“ Un articol de Bianca Burţa-Cernat.
Observator cultural, Nr. 189 / 30 octombrie - 5 noiembrie 2008

In intimitatea lumii lui Carol I

„Prin comparaţie cu Degete mici, unde perfecţionismul autorului nu reuşea să prevină cu totul unele mici carenţe compoziţionale şi chiar unele mici scăpări, Zilele regelui se înfăţtişează un roman compus ireproşabil.“ Un articol de Paul Cernat.
Bucureştiul cultural, Nr. 15 / 28 octombrie 2008

Parfum de mahala

„Un roman (Sonata pentru acordeon de Radu Aldulescu, Ed. Cartea Românească, 2008) în alb şi negru al periferiei bucureştene în deceniul nouă al secolului XX, o lume dură, golită de orice sentimentalism, înecată într-o permanentă lumină crepusculară, care îşi strigă în gura mare nenorocirile şi puţinele bucurii.“ Un articol de Tudorel Urian.
România literară, Nr. 41 / 17 octombrie 2008

Paparazzi

„Termenul paparazzo e cît se poate de răspîndit în româna actuală, iar etimologia lui este destul de bine cunoscută, pentru că a fost de mai multe ori explicată şi comentată în cărţi şi pe internet: prin antonomază, numele unui personaj din filmul La dolce vita al lui Fellini a devenit denumirea generică a fotografului din presa de scandal, care urmăreşte cu îndîrjire şi ingeniozitate vedete.“ Un articol de Rodica Zafiu.
România literară, Nr. 41 / 17 octombrie 2008

Nenumitul şi experienţa ingenuă

„Cred că atracţia exercitată de Incredibil de tare şi extrem de aproape asupra cititorilor este datorată caracterului vulnerabil al personajului său Oskar.“ Un articol de Cezar Gheorghe, despre cârţile lui Jonathan Safran Foer.
Observator cultural, Nr. 186 / 9-15 octombrie 2008

Răul nemuritor

„Lumea este aşadar o groapă comună, cu resturi menajere şi cadavre ce nu şi-au aflat condiţia.“ Daniel Cristea-Enache despre Ioan Es. Pop, no exit, antologie şi prefaţă de Dan C. Mihailescu, colecţia "Scriitori români", Editura Corint, 2007.
Bucureştiul cultural, Nr. 12 şi 13 / 2008

Confirmări şi confuzii la Festivalul de Film Anonimul

„Ediţia a cincea a Festivalului de Film Independent Anonimul a avut un nou director artistic, pe Ludmila Cvikova în locul lui Alex. Leo Şerban.“ Un articol de Lucian Maier.
Tribuna, Nr. 144 / 2008

O „teorie“ a istoriei literaturii române

Dan Cristea scrie: “Pentru a înţelege istoria literaturii române e nevoie de a păstra în minte această perspectivă marţială. Cartea lui Negrici nu iese din mit, ci se adaugă lui.“
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 29 / 10 septembrie 2008

Între dejism şi ceauşism

Dan C. Mihăilescu despre volumul Laviniei Betea, Partea lor de adevăr, Editura Compania 2008.
Evenimentul zilei, Nr. 5296 / 19 septembrie 2008

Constantin Noica şi Nae Ionescu sau de la indiferenţă la admiraţie

„Decelînd paradoxuri şi contradicţii în construcţia filozofică noiciană, Laura Pamfil îşi propune – şi reuşeşte – să reliefeze legăturile lui Noica cu tradiţia, precum şi originalitatea gîndirii lui.“ Un articol de Florian Roatiş, despre cartea Laurei Pamfil, Noica necunoscut. De la uitarea fiinţei la reamintirea ei, aparuta la Ed. Biblioteca Apostrof şi Casa Cărţii de Ştiinţă, Colecţia „Filosofie românească“, Cluj-Napoca, 2007.
Observator cultural, Nr. 440 / 11-17 septembrie 2008

Literatura franceză în pericol?

„Alexandru Matei se distinge printr-o erudiţie ieşită din comun: mulţimea referinţelor sale te impresionează.“ Un articol de Petru Vaida.
Bucureştiul cultural, Nr. 12 / 9 septembrie 2008

Ilarion Ciobanu moartea unei legende

„Unul dintre cei mai cunoscuţi şi iubiţi actori de film români, Ilarion Ciobanu, născut pe 28 octombrie 1931, la Ciucur, Tighina, în actuala Transnistrie, s-a stins din viaţă în dimineaţa zilei de ieri, 7 septembrie, în urma unui cancer faringian, recidivat după câteva decenii.“ Un articol de Iulia Popovici.
Ziua, Nr. 4331 / 8 septembrie 2008

Existând din cochetărie

„Pentru că nu vreau să diminuez cu nimic meritul cărţii lui Turcan, consider că aceasta e o bună proză descriptivă a lui Cioran, cu lumea gândurilor, cu patimile şi efuziunile lui.“ Un articol de Vianu Mureşan.
Tribuna, Nr. 141 / 2008

Un gotic parţial

„Din ce în ce mai implicat în istoriografia oraşului Cluj-Napoca, Lukács József merită o atenţie specială. A publicat din ce în ce mai îndrăzneţ despre monumentele şi istoria urbei someşene. Printre altele, şi povestea oraşului, în asociere cu acelaşi fotograf şi aceeaşi editură.“ Un articol de Adrian Andrei Rusu.
Tribuna, Nr. 141 / 2008

Un demers pentru o istorie a Gulagului românesc

„Rolul Dicţionarului penitenciarelor este acela de a aşeza, de a decanta, de a administra informaţia acumulată. Acest dicţionar reprezintă un apel pentru păstrarea memoriei închisorilor comuniste. Şi un demers pentru o istorie a Gulagului românesc.“ Un articol de Andrei Muraru.
Suplimentul de cultură, Nr. 190 / 2-8 august 2008

Viaţa şi opiniunile lui Gică Ludu, drd.

„Teză de doctorat consacră un prozator cu multiple posibilităţi expresive şi cu o vînă etică foarte puternică, capabilă să ţină în frîu infernala maşinărie textuală. Şi, atenţie: revolta lui Caius Dobrescu nu a pierit!“ Un articol de Antonio Patraş.
Observator cultural, Nr. 175 / 24-30 iulie 2008

Secrete pentru iniţiaţi

„Nu ader, desigur, la toate ideile şi construcţiile expuse de Cornel Ungureanu în istoria sa. Explicaţia biografică joacă, în opinia mea, un rol mult prea mare. Rămân un critic al esteticului, ceea ce nu înseamnă că nu mă intereseză politica. Cu toate acestea, nu pot să nu remarc că Istoria „secretă“ a literaturii române constuituie un exemplu de trăinicie şi cărturărism.“ Un articol de Dan Cristea.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 25-26 / iulie 2008

Între poli

„Silviu Purcărete este unul dintre puţinii mari ai regiei româneşti care par să accepte cu egală seninătate, că în faimosul poem If (Dacă) al lui Kipling (cel cu Cartea junglei), atât elogiile cât şi reproşurile.“ Un articol de Alice Georgescu.
Ziarul de duminică, Nr. 26 / 4 iulie 2008

Aproape nuduri: Mircea Baciu

„A fost primul grafician al Echinoxului şi cel care a generat până în 1990 identitatea vizuală a editurii Dacia. A fost, nu numai prin situarea sa la confluenţa artelor grafice cu literatura, unul dintre cei mai influenţi artişti pe care i-a avut Clujul, risipind o voioasă energie şi în edificarea actualei Universităţi de Artă şi Design. S-a retras din viaţă cu o lungă reverenţă, acordându-ne timpul necesar pentru a ne obişnui cu lipsa fermecătoarei sale prezente.“ Un articol de Călin Stegerean.
Ziarul de duminică, Nr. 23 / 13 iunie 2008

Românii şi documentarul

„Încă din luna decembrie 1989, temerarii operatori şi cineaştii documentarişti au ieşit în stradă cu aparatele, dorind, cu orice risc, să marcheze evenimentele al căror deznodământ nu era încă cert.“ Un articol de Letiţia Câmpan.
Steaua, Nr. 5-6 / 2008

Restul e tăcere

„Înainte de orice, trebuie subliniat că în acest film Nae Caranfil are curajul – şi teribilul orgoliu – de a nu inova nimic, de a nu epata printr-o formulă narativă complicată sau doar ingenioasă. Nu, regizorul-scenarist nu face altceva decât să ne spună pur şi simplu o poveste, la modul clasic, chiar tezist, însă o face impecabil, oferindu-ne şi oferindu-şi prima capodoperă a filmografiei sale.“ Un articol de Ioan-Pavel Azap.
Tribuna, Nr. 136 / 1-15 mai 2008

Poetul în forul roman

Iulian Boldea despre volumul de poeme al lui Adrian Popescu, Dimineaţa în forul roman, apărut la editura Limes, anul trecut:”Mirajul sacralităţii e unul dintre toposurile esenţiale ale poeziei lui Adrian Popescu, topos tratat în peniţă calofilă şi melancolică…”
Apostrof, Nr. 4 / 2008

De la istorii la microistorii şi mituri

„In medias res (Studii de istorie culturală), Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2007, volum coordonat de Andi Mihalache şi Adrian Cioflâncă este o lucrare ale cărei dimensiuni impresionante trădează o trăsătură esenţială şi poate tocmai cea care-o recomandă drept un veritabil puzzle cultural provocând la ingenuitate şi receptivitate: diversitatea.“ Un articol de Olga Ştefan.
Steaua, Nr. 5-6 / 2008

Pauza s-a terminat

„Comentariul de faţă încheie (cu mărturisit regret) mini-seria dedicată unei succesiuni de spectacole care au configurat, în peisajul nostru teatral, un autentic eveniment - Festivalul Internaţional Shakespeare. Folosită prea des - şi cu entuziasm deplasat -, vorba aceasta rasunatoare isi capata pe deplin conţinutul în împrejurări care, tocmai din cauza inflaţiei induse, riscă să fie trecute cam repede cu vederea; sau chiar total ignorate.“ Un articol de Alice Georgescu.
Ziarul de duminică, Nr. 21 / 30 mai 2008

Caranfil şi istoria

„Realitatea la care se raportează Restul e tăcere e bine sedimentată în limbaj, Cine-o să-mi cumpere mie un elefant de două ore?, decoruri, costume, machiaj, arta actorului. Densităţi dramaturgice ancorează imaginile permiţând multe niveluri de analiză. Dar personajul principal în acest film este spectacolul cinematografic.“ Un articol de Iolanda Bob.
Cuvântul, Nr. 4 / 2008

Actualitatea unei parabole

Cassian Maria Spiridon prezintă interpretările asupra parabolei biblice a fiului risipitor, aşa cum sînt antologate aceste interpretări în Cartea fiului risipitor, publicată în primă ediţie în 1998, de teologul Ioan I. Ică jr.
Convorbiri literare, Nr. 3 / 2008

Un original nedreptăţit: Napoleon al III-lea

Florin Ţurcanu scrie despre volumul lui Lucian Boia Napoleon al III-lea cel neiubit, apărut la Humanitas, în 2008: „Napoleon III le mal-aimé este produsul unei atitudini intelectuale neobişnuite în spaţiul românesc. Autorul ei este unul dintre foarte puţinii istorici români care abordează fără complexe teme de istorie universală, care îşi formulează întrebările şi îşi construieşte cel mai adesea obiectele de studiu în afara problematicii şi cadrelor tradiţionale ale istoriografiei româneşti.“
Revista 22, Nr. 19 / 6-12 mai 2008

Remember protocronism

Dan Cristea comentează cartea Alexandrei Tomiţă, O istorie ‘glorioasă’. Dosarul protocronismului românesc, apărută la Cartea Românească, anul trecut: „Dacă nu a influenţat destine de-a dreptul, protocronismul a provocat silă şi lehamite (la ce bun?) faţă de scris şi lectură, faţă de abordarea unor subiecte şi autori.“
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 16 / 7 mai 2008

Un rapsod al Canonului

Paul Cernat comentează volumul Simptomele actualităţii literare, de Ion Simuţ, publicat de “Biblioteca Revistei Familia”, în 2007.
Observator cultural, Nr. 162-163 / 24 aprilie - 7 mai 2008

O noua sinteză de istorie a Mării Negre

Ovidiu Cristea despre volumul semnat de Şerban Papacostea şi Virgil Ciocîltan, Marea Neagră, răspântie a drumurilor intercontinentale (1204-1453): „o lucrare ce constituie, deopotrivă, o foarte bună sinteză şi o introducere într-un subiect transformat de Gheorghe I. Brătianu, dintr-o temă marginală, într-o problemă de istorie universală.“
Revista 22, Nr. 17 / 22-28 aprilie 2008

Din nou despre poemele video

„Ca metalimbaj, poemul video poate fi folosit pentru a împinge graniţele spre limită, deopotrivă în discursul poetic, în codul imaginii şi în experienţa sunetului. Bineînţeles, acest lucru este destul de greu de pus în practică şi necesită întâlnirea dintre mai multe medii de creaţie.“ Un articol de Lucia Simona Dinescu.
Observator cultural, Nr. 161 / 17-23 aprilie 2008

La cumpărături în piaţa de idei, cu Sorin Antohi

„Cel mai impresionant, la Sorin Antohi, nu este insa bagajul de cunostinte si mecanismul de activare a lui, ci, desigur, echilibrul ethic al scrierilor sale in ciuda gravitatii temelor abordate si in ciuda reactivitatii viscerale a populatiei intelectuale de la noi la potentialul lor energetic.“ Un articol de Alexandru Matei.
Revista 22, Nr. 14 / 1-7 aprilie 2008

Un drum prin melancolie

„Un titlu mai potrivit al culegerii ar fi putut fi cel de Interviuri din partea secundă a vieţii, pentru că, de fapt, florilegiul surprinde numai răspunsurile autorului Lăncii lui Ahile din 1972 încoace. La vremea respectivă, Mircea Zaciu (28.08.1928 – 21.03.2000) avea deja nu doar o reputaţie literară consolidată şi o poziţie academică solidă, ci atinsese şi vârsta deplinei maturităţi.“ Un articol de Ovidiu Pecican.
Apostrof, Nr. 3 / 2008

O biografie Brâncuşi

„În 2007 s-au împlinit 50 de ani de la moartea lui Constantin Brâncuşi. Comemorarea a fost discretă şi fără impact în conştiinţa publică. Atît cît există, cultul său este mai degrabă formal şi se referă cu precădere la notorietatea sa, cum observă Alexandru Buican, cel mai recent biograf în cartea Brâncuşi. O biografie, apărută anul trecut la Editura Artemis.“ Un articol de Petru Poantă.
Tribuna, Nr. 132 / 1-15 martie 2008

Reeditarea unui debut de excepţie

„Răzvan Rădulescu ştie să povestească; şi, mai cu seamă, ştie ce să povestească, ştie ce merită povestit. Subiectele sale, luate din lumea noastră obişnuită, aparent lipsită de orice splendoare, cresc pe un altoi fantast/ fantezist, dezvoltându-se imprevizibil la graniţa dintre realitate şi închipuire.“ Un articol de Bianca Burţa-Cernat.
Observator cultural, Nr. 158 / 27 martie - 2 aprilie 2008

Cotele apelor avangardei

„Neşansa cărţilor care aparţin bibliografiei obligatorii constă, de obicei, în faptul că au parte de o lectură cinică, ce separă, chirurgical, informa]ia de viziune. Iată, ca o răzbunare aşteptată, excepţia!“ Un articol de Cosmin Ciotloş, despre volumul lui Ion Pop, Introducere în avagarda literară românească, apărută la Ed. Institutului Cultural Român, în 2007.
România literară, Nr. 12 / 28 martie 2008

Ultimul Paler

„Se vede un fir testamentar, cu tonalitatile specifice, în ultimele cărţi ale lui Octavian Paler: de la Deşertul pentru totdeauna (2001) la Autoportret într-o oglindă spartă (2004) şi de la Convorbirile apărute curând după dispariţia scriitorului la recentele Calomnii mitologice.“ Un articol de Daniel Cristea-Enache.
Ziarul de duminică, Nr. 12 / 28 martie 2008

Oraşul, iubirea, dansul

„Pe 9 martie, la Teatrul Naţional de Operetă Ion Dacian din Bucureşti, a avut loc premiera spectacolului Urban Kiss, în regia şi coregrafia lui Răzvan Mazilu. Spectacolul este un act artistic relevant pentru noua orientare estetică a Teatrului Naţional de Operetă, trasată de directorul Răzvan Dincă, prin aducerea producţiilor mai aproape de cerinţele spectatorului contemporan, nu în sens consumerist, ci din perspectiva unor nevoi estetice şi axiologice.“ Un articol de Gina Şerbănescu.
Dilema Veche, Nr. 214 / 20-26 martie 2008

Resurecţia normalităţii

„Mircea Platon, strălucit eseist al generaţiei afirmate după căderea comunismului, ne invită la rezistenţă şi luciditate în faţa invaziei ideologiei de stânga, uzurpatoare a tradiţiei, prin inspirate şi inteligente pagini adunate în volumul Cine ne scrie istoria?, publicat în anul care a trecut la Editura Timpul din Iaşi.“ Un articol de Cassian Maria Spriridon.
Convorbiri literare, Nr. 2 / 2008

Toposul poetic numit Bucureşti

„Prin chiar titlul pe care îl poartă, antologia 27. Poezie de Bucureşti se fereşte să compromită în vreun fel intranzitivitatea verbului poetic modern, sugerând subtil-metaforic că autorul poemelor din cuprinsul ei ar putea fi oraşul însuşi, care s-ar scrie pe sine, autocreându-se prin vocile poeţilor săi.“ Un articol de Dan Cristea.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 7 / 5 martie 2008

"Chipurile" lui Blaga

„Rezultatul întâlnirii dintre poezia lui Blaga şi critica lui V. Fanache părea destul de previzibil. Puţin prezent în critica de întâmpinare, universitarul clujean a dat în schimb câteva meticuloase studii monografice. Unele fundamentale.“ Un articol de Andrei Terian.
Ziarul de duminică, Nr. 9 / 7 martie 2008

“Numai în Anglia mai găseşti actori ca-n România”

„Minimalismul e un trend care are încă un viitor aici, tinerii cineaşti autohtoni se feresc de climaxuri si de melodrama, iar actorii pe care îi avem fac toţi banii. Acestea sunt câteva din opiniile criticilor de film străini exprimate la prima masă rotundă internaţională găzduită de Asociaţia Criticilor de Film din România.“ Un articol de Alexandra Olivotto.
Cotidianul (www.cotidianul.ro), Nr. din 2 martie 2008

Marilena Preda Sanc. Construcţii-spaţii

„Marilena Preda Sanc se află acum în momentul deplinei maturităţi. M-am obişnuit să asociez personalitatea ei cu o anume expresie a avangardei, cu un suflu proaspăt regăsit în zona expresivităţii, un discurs ce s-a dezvoltat echilibrat, atât în zona expresiei tradiţionale a limbajului plastic, cât şi a experimentului, a noilor medii de expresie plastică.“ Un articol de Maria-Magdalena Crişan.
Observator cultural, Nr. 152 / 14-20 februarie 2008

Despre poezie şi (lipsa ei de) gratuitate

„Când a scris Femeia neagră a unui culcuş de hoţi (apărută la Bucureşti, Editura Vinea, 2007), se pare că Andrei Codrescu n-avea habar ce face. Aşa, cel puţin, ni se povesteşte că trebuie văzut produsul (de ce această carte nu e carte pur şi simplu, ci produs, vă voi spune imediat).“ Un articol de Mihaela Ursa.
Steaua, Nr. 1 / 2008

Tradiţia unei reviste vorbite

„Volumul Prima pagină sau între ’60 şi ’65, conţinând editoriale radiofonice, mai toate interesante, scrise cu nerv, adaugă un titlu nou bibliografiei lui Liviu Grăsoiu. El este un spirit sintetic, ce deţine secretul de a comunica atractiv, neplicticos, lucruri de multe ori cunoscute, însă importante pentru informarea marelui public.“ Un articol de Al. Săndulescu.
România literară, Nr. 5 / 8 februarie 2008

Un roman despre rai

„Valeriu Cristea e aici un mare prozator, grav, atent la detaliu, susceptibil ca melcul în cochilia sa, un proustian obsedat de moarte, pe care o urmăreşte, in decursul anilor, cum îşi face mendrele în familia lui şi a soţiei.“ Un articol de Adina Diniţoiu.
Observator cultural, Nr. 151 / 7-13 februarie 2008

Oraşul Aici-Acolo

„La prima vedere, neasteptata şi fascinanta carte de memorii a lui Leon Volovici De la Iasi la Ierusalim şi înapoi pare să se inscrie în acel gen al literaturii memorialistice provocată de întrebările unui interlocutor mai mult sau mai puţin inocent.“ Un articol de Măriuca Stanciu.
Revista 22, Nr. 6 / 5-11 februarie 2008

Trei expoziţii dintr-un Bucureşti caleidoscopic

„Pe 22 ianuarie 2008 a avut loc la Hanul lui Manuc vernisajul expozitiei Vom muri şi vom fi liberi care a reunit lucrări fotografice ale lui Dragoş Lumpan, Eugen Ciocan şi Dan Mohanu, realizate într-un interval de douăzeci şi trei de ani. Este vorba despre o expoziţie tematică ce relaţionează fotografii ale picturii murale din interiorul Mănăstirii Văcăreşti, dărâmate în 1986 din ordinul lui Ceauşescu Nicolae, cu imagini de pe parcursul demolării şi cu aspecte ale vieţii monahale din anii postcomunismului.“ Un articol de Mihai Plămădeală.
Observator cultural, Nr. 150 / 31 ianuarie - 6 februarie 2008

«Starea fără titlu» a artelor vizuale româneşti

„S-a deschis prima expoziţie cu caracter retrospectiv a Liei şi a lui Dan Perjovschi la Nasher Museum, pe lîngă renumita Universitate americană Duke (august 2007 – ianuarie 2008). Consideraţi doi artişti semnificativi ai artei experimentale din Estul Europei, formaţi în anii 1980 şi ajungînd la maturitate în deceniul următor, Lia şi Dan Perjovschi sînt aduşi în faţa publicului american.“ Un articol de Ileana Pintilie.
Dilema Veche, Nr. 207 / 31 ianuarie - 6 februarie 2008

Gustul pierderii

„Luminare este unul dintre cele mai interesante romane din ultimii ani. O coborare in istoria personală, cu impuls curăţitor, dar nu justiţiar. O descărcare de disperare controlată, un pact cu viaţa: împăcarea contra acceptării eşecului. Literar vorbind, tema e una dintre retetele ambiţioase ale succesului.“ Un articol de Tania Radu.
Revista 22, Nr. 3 / 15-21 ianuarie 2008

Dansul pasiunilor într-un Macondo transilvan

„Romanul nu are un mesaj, are mai multe deschideri. Naratorul se află cumva în afară, nu comentează comportamentul personajelor, nu caută semnificaţii, nici nu moralizează. Avantajul prozei postmoderne constă în faptul că nu poate servi niciunei ideologii.“ Un articol de Grigore Chiper, despre Radu Ţuculescu şi romanul Povetirile mameibătrâne.
Contrafort, Nr. 11-12 / 2007

Jurnalul coşmaresc al unui visător incurabil

„Ceea ce a făcut cu putinţă Galeria Posibilă - spaţiu privat destinat proiectelor vizuale, plastice şi multimedia, deschise, situat la parterul imobilului din strada Popa Petre nr. 6 - prin gestul dezvăluitor, rememorator al lui Radu Dumitriu, şi cel curatorial şi editorial al lui Matei Câlţia (şi al echipei lui de colaboratori şi susţinători entuziaşti) nu înseamnă decât rotunjirea dintr-o perspectivă acutizat contemporană a imaginii unui personaj emblematic al perioadei aşa-zise optzeciste: pictorul, prietenul şi incurabilul visător, care a fost Ion Dumitriu.“ Un articol de Corneliu Antim.
Ziarul de duminică, Nr. 50 / 21 decembrie 2007

Oişteanu despre Eliade şi Culianu

„În volumul compozit Religie, politică şi mit. Texte despre Mircea Eliade şi Ioan Petru Culianu (Ed. Polirom, Iaşi, 2007), Andrei Oişteanu rememorează întreaga cronologie a relaţiei sale cu cei doi autori menţionaţi în subtitlu, de la primele întâlniri epistolare cu profesorul de istoria religiilor de la Chicago până la memoria postumă a lui Culianu.“ Un articol de Ştefan Borbély.
Apostrof, Nr. 11 / 2007

Aleşii Domnului

„În ultima vreme, pe scenele româneşti au apărut numeroase spectacole inspirate, ca tematică, din Vechiul Testament, precum şi destule spectacole întemeiate pe texte - dramatice ori în proză - ale unor autori evrei; unii, originari din Israel, alţii, trăitori în diaspora.“ Un articol de Alice Georgescu.
Ziarul de duminică, Nr. 50 / 21 decembrie 2007

Lumea Marei

"S-ar zice că prin contribuţia de faţă Slavici începe un nou drum în receptarea contemporaneităţii, Banatul îşi afirmă încă o dată forţa identitară proprie, iar Daniel Vighi dă o carte-manifest, în care ceea ce scrie e lipit intim de felul cum scrie." Un articol de Ovidiu Pecican.
Steaua, Nr. 12 / decenbrie 2007

Ion Dumitriu - Diapozitive 1975-1978

„In fotografiile sale, Ion Dumitriu este mai mult decât pictorul suprafeţelor bine conturate, al compoziţiilor concentrate, al realităţii împinse până la limită. În Groapa de gunoi Giuleşti-Sîrbi, ca şi în Parcul copilului Ilie Blejan, Giuleşti-Sîrbi, Ion Dumitriu este celalalt, interlocutorul.“ Un articol despre cartea Groapa de gunoi, editata de Galeria Posibilă în anul 2007.
Observator cultural, Nr. 143 / 6-12 decembrie 2007

România, în concertul teatral european de la Torino

„Am ajuns la Torino seara, când oraşul era scăldat în lumini feerice, pregătit pentru sărbătorile de iarnă. Culori şi lumini diferite, semnate de artişti contemporani, precum Vântul solar de Luigi Nervo, aproape de teatrul Reggio, Paradisul florilor de gheţă de Nicolo di Maria în Piazza Carolina, Planetarium de Carmello Giammelo în Piazza San Carlo ori Covorul zburător de Daniel Buren în Piazza Palazzo.“ Un articol de Magdalena Popa Buluc.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 5407 / 28 noiembrie 2007

Debutul critic al unui fizionomist

„Angelo Mitchievici este autorul celui mai nou studiu despre Mateiu Caragiale. Cunoscut mai ales ca poet şi co-autor (alături de Ion Manolescu, Paul Cernat şi Ioan Stanomir) al deja celebrelor O lume dispărută şi Explorări în comunismul românesc, autorul are de înfruntat mari aşteptări cu volumul de debut în istoria literară, cu atât mai mult cu cât subiectul monografiei sale este unul dintre autorii despre care – oricâte volume ar număra bibliografia obligatorie - nu s-a scris încă proporţional (strict cantitativ) cu importanţa lui crescândă.“ Un articol de Mihaela Ursa.
Steaua, Nr. 9 / 2007

Ţepeneag în tramvai

„Cartea nu este despre Nicolae Manolescu, cu toate acele împusături prieteneşti, acele săgeţi extrem de bine ţintite, care vizau Lista lui Manolescu, apărută în perioada în care Dumitru Ţepeneag îşi scria foiletoanele.“ Un articol de Ovidiu Şimonca.
Observator cultural, Nr. 138 / 25-31 octombrie 2007

Fotografia în arta contemporană

„Fotografia a însemnat o provocare pentru artele vizuale încă de la apariţie, dar nimeni nu ar fi bănuit atunci nici difuziunea ei ulterioară şi cu atât mai puţin modul autoritar în care a ajuns să le domine azi.“ Un articol de Ioana Vlasiu.
Ziarul de duminică, Nr. 38 / 28 septembrie 2007

Final de etapa: Cartarescu vs Cartarescu

Angelo Mitchievici scrie despre volumul III al romanului Orbitor, de Mircea Cărtărescu: “ratează finalul tocmai din dorinţa resimţită cu necesitate programatică de a închina întreaga operă, de a spune Totul”.
Observator cultural, Nr. 132 / 13-19 sept embrie 2007

Aporiile trupului

„Discursivitatea e însuşirea de căpătâi a poemelor lui Dan Coman din volumul Ghinga (Ed. Vinea, 2005). Versurile sale au, dincolo de o anume retractilitate a imaginarului, o arhitectură sinuoasă, indiscutabile mărci ale oralităţii şi însemne ale narativităţii.“ Un articol de Iulian Boldea.
Apostrof, Nr. 8 / august 2007

Metalic blues sau Dado-ism

„Cel mai recent şi consistent exemplu de absolvenţă meritorie de la fosta Academie particulară de arte plastice Luceafărul este atelierul febril al Ancăi Irinciuc.“ Un articol de Aurelia Mocanu.
Ziarul de duminică, Nr. 36 / 14 septembrie 2007

Puzzle marca „Anonimul“

„Pe scurt: ediţia a patra a Festivalului Internaţional de Film Independent „Anonimul“ (atenţie: determinantul independentnu se referă la film / cinema, cum aţi fi tentaţi să credeţi, ci la festival). Sfântu Gheorghe (Delta Dunării), 13-19 august a.c.“ Un articol de Mihai Fulger.
Cultura, Nr. 87 / 30 august 2007

Mircea Cărtărescu, Orbitor. aripa dreaptă

„Orbitor, proiectul literar românesc cel mai plin de ambiţie, dar ambiţie autoeducată şi direct proporţională cu resursele, se încheie - după mai bine de 10 ani (Aripa stângă apărea în 1996) - cu pagina 572 a Aripii drepte, în care, hotărâte, in bold şi majuscule, cum doar la sfârşitul cărţilor de demult mai poţi să vezi, sunt scrise cuvintele: Sfârşitul volumului al treilea. Mai mult, Sfârşitul cărtii.“ Un articol de Lidia Bodea.
Revista 22, Nr. 909 / 7-13 august 2007

Gangsteri şi pungaşi de rând

Bogdan Murgescu recenzează volumul De la Răutu şi Roller la Muşat şi Ardeleanu, o istorie memorialistică a istoriografiei comuniste româneşti, de Florin Constantiniu, apărut la Editura Enciclopedică, anul acesta.
Dilemateca, Nr. 15 / august 2007

Viorel Grigore: Jocul

„Absolvent în 1998 al Universităţii de Arte, secţia Pictură, la clasa regretatului profesor Florin Mitroi, artistul Viorel Grigore a pendulat de-a lungul ultimilor ani între pictură, gravură şi fotografie. Demersul său artistic a fost marcat într-o primă fază (pe care o abandonează relativ repede) de o oscilaţie interesantă între realism şi expresionism.“ Un articol de Corina Teacă.
Ziarul de duminică, Nr. 30 / 3 august 2007

Epistolar portughez

„Eseist, romancier, ziarist, Mihai Zamfir e unul din intelectualii de seamă pe care-i avem în prezent, producînd pagini de-o delicată exactitate, pe un fond de moralism resignat, montaignean, şi de avînt spiritual care-i transcende circumspecţia, pe care le urmărim cu încîntare.“ Un articol de Gheorghe Grigurcu.
România literară, Nr. 28 si 29 / iulie 2007

Copilăria unui disident

„Cum se naşte şi cum se formează un disident? – iată o curiozitate ce poate rămâne intactă, iată un subiect ce poate particulariza literatura unui scriitor, aşa cum îi particularizează şi biografia.“ Un articol de Ion Simuţ.
România literară, Nr. 27 / 13 iulie 2007

Senzaţii de hârtie

„Înainte de a fi un remarcabil publicist, Mircea Mihăieş era un foarte promiţător eseist şi critic literar. De veghe în oglindă, volumul său de debut, din 1989, reeditat într-o versiune revăzută după mai bine de cincisprezece ani, arată că poate exista, totuşi, o compatibilitate între cele două tipuri de scriitură.“ Un articol de Daniel Cristea-Enache.
România literară, Nr. 27 / 13 iulie 2007

Ofensiva operetei

„Departe de a se cantona în acel con de umbră al desuetului cu care opereta ca gen este deseori asociată, Teatrul Naţional de Operetă a lansat pe parcursul ultimei stagiuni o autentică ofensivă de îmbunătăţire a imaginii.“ Un articol de Oltea Şerban-Pârâu.
Ziarul de duminică, Nr. ZD27 / 13 iulie 2007

Arta exerciţiului inovativ

„In Cuhnia Palatului de la Mogoşoaia, vestigiu architectural medieval ce parcă aşteaptă mereu podoabe ambientale, care să-l revigoreze şi să-i sporească frumuseţea, artista decoratoare Daniela Frumuşeanu a imaginat unul dintre cele mai închegate şi spectaculoase proiecte expoziţionale din întreaga ei carieră.“ Un articol de Corneliu Antim.
Ziarul de duminică, Nr. 27 / 13 iulie 2007

Între două...

„Dacă, până acum, anotimpurile festivaliere consacrate erau, în România, primăvara şi toamna, de la o vreme reuniunile de profil au început, pe de o parte, să se prelungească binişor după închiderea stagiunii şi, pe de altă parte, să nu mai aştepte ploile reci pentru a-şi aduna invitaţii: sezonul mustului şi al pastramei pare la fel de bun şi pentru degustarea produsului scenic.“ Un articol de Alice Georgescu.
Ziarul de duminică, Nr. 27 / 13 iulie 2007

Fericirea fără speranţă

„Cea mai frumoasă istorie a fericirii este o panoramă a fericirii privite prin prisma a trei puncte de vedere: filozofia, religia şi ştiinţele politice, fiecare cititor rezonînd cu acel unghi de care se simte mai legat în virtutea afinităţilor sale.“ Un articol de Sorin Lavric.
România literară, Nr. 25 / 29 iunie 2007

Între expertiză şi angajare critică

„Membru marcant, în anii ’80, al grupului ieşean din jurul revistei Dialog, Mihai Dinu Gheorghiu a trecut de la critica literară şi socio-literară la sociologia elitelor cultural-politice postbelice din Europa de Est, de la critica lui G. Ibrăileanu la critica sociologică a şcolii lui Pierre Bourdieu, via H.H. Stahl.“ Un articol de Paul Cernat.
Observator cultural, Nr. 122 / 5-11 iulie 2007

Viaţă de câine

„La prima vedere, Radu Aldulescu, prin realismul său dur şi limbajul greu şi colţuros ca un pietroi, este un precursor al auto-ficţionarilor de azi, pentru care nu mai există, practic, nici un tabu. Această linie continuă s-ar înscrie, de altfel, în logica succesiunii fără ruptură dintre generaţia ’90 şi cea care i-a urmat.“ Un articol de Daniel Cristea-Enache, la rubrica sa Cartea Românească.
România literară, Nr. 24 si 25 / iunie 2007

Puterea de a gândi cu trupul

Oltiţa Cântec comentează spectacolul O vară fierbinte pe Iza, co-producţie Teatrul Naţional Lucian Blaga, Cluj, Teatrul Tony Bulandra, Târgovişte, scenariul şi regia Mihai Măniuţiu.
Observator cultural, Nr. 119 / 14-20 iunie 2007

Marilena, Marilena...

„Dacă actorii români îşi fac tot mai simţită prezenţa în filmele unor regizori mari, a venit timpul ca regizorii români să-şi revendice un loc distinct, prestigios, acel loc de unde te poţi face ascultat.“ Un articol de Angelo Mitchievici.
România literară, Nr. 21 / 1 iunie 2007

O lume închegată din fărâme

„Păşind în holul Teatrului Odeon din Bucureşti pentru a urmări recenta premieră de dans contemporan Block Bach eşti întâmpinat de o baie de imagini care îmbracă pereţii, mici pătrate sau dreptunghiuri pictate cu ulei pe pânză, segmente de realitate care, grupate diferit, recompun fiecare câte o imagine mai mare, mai amplă, a aceleiaşi realităţi.“ Un articol de Liana Tugearu.
România literară, Nr. 20 / 25 mai 2007

Facerea lumii

„Cu două solide eseuri monografice despre poeţi din avangarda valorică a literaturii române (Nichita Stănescu. Orizontul imaginar, 1993; Lucian Blaga. Geneza lumilor imaginare, 1998) şi cu un dens volum de literatură comparată (10 studii de arhetipologie, 1999), Corin Braga a devenit unul din numele cele mai importante afirmate în eseistica noastră de după 1989.“ Un articol de Andrei Terian.
Ziarul de duminică, Nr. 20 / 25 mai 2007

Biograful, istoric sau literat?

„Publicându-şi doctoratul în limba română sub titlul «Mircea Eliade, prizonierul istoriei», după o avanpremieră asigurată de prestigioasa revistă 22, care a comentat, la vremea apariţiei în franceză, în 2003, elogios volumul, Florin Ţurcanu venea pe un teren deja pregătit în vederea unei receptări favorabile.“ Un articol de Ovidiu Pecican. Steaua, nr. 1-2 / 2007
Steaua, Nr. 1-2 / 2007

O monografie A.E. Baconsky

„La aproape trei decenii de la dispariţia sa tragică, în cutremurul din martie 1977, lui A.E. Baconsky i se consacră, în sfârşit, un amplu şi serios studiu monografic, semnat de Crina Bud, de la Universitatea din Baia Mare, şi publicat recent la Editura Paralela 45 sub titlul «Rolurile şi rolul lui A.E. Baconsky în literatura română».“ Un articol de Ion Pop. Steaua, nr. 1-2 / ianuarie-februarie 2007
Steaua, Nr. 1-2 / ianuarie-februarie 2007

Jurnal total cu Ionesco

Simona Sora recenzeaza volumul lui Matei Calinescu, «Eugene Ionesco: teme identitare si existentiale», aparut în colectia “Românii din Paris�?, la Editura Junimea, în 2006. Dilema veche, nr. 164 / 30 martie - 5 aprilie 2007
Dilema Veche, Nr. 164 / 30 martie - 5 aprilie 2007

Costache Negruzzi, precursorul

„Scrisa cu inteligenta, iradiind o discreta simpatie la adresa eroului ei, monografia Constantin Negruzzi de Gabriel Dimisianu readuce în atentie figura unuia dintre parintii fondatori ai literaturii române moderne, caruia istoriile noastre literare nu i-au consacrat înca locul pe care îl merita.“ Un articol de Tudorel Urian. România literara, nr. 11 / 23 martie 2007
România literară, Nr. 11 / 23 martie 2007

Fara dans nu se poate

„Este vorba despre o reteta a succesului de care cultura noastra are mare nevoie. De un tip de discurs al carui continut este real. Energia Dansului în viziunea lui Razvan Mazilu este de fapt motivatia noastra a tuturor de a alege calea frumosului, a firescului.“ Un articol de Oltea Serban-Pârâu. Adevarul literar si artistic, nr. 863 / 21 martie 2007
Adevărul literar şi artistic, Nr. 863 / 21 martie 2007

Receptarea literaturilor straine în periodicele românesti

„Contactele numeroase si variate pe care literatura româna le-a întretinut, de-a lungul timpului, cu literatura universala au constituit adesea obiectul unor laborioase cercetari si exegeze, însa, în mod frecvent, acestea s-au concentrat fie la un singur moment, fie la un anumit aspect sau scriitor din diferite literaturi nationale.“ Un articol de Teodor Vârgolici. Adevarul literar si artistic, nr. 863 / 21 martie 2007
Adevărul literar şi artistic, Nr. 863 / 21 martie 2007

Masca de fier de pe chipul unei biografii

„Initiativa Editurii Nemira de a publica, sub forma de carte, documente extrase din arhivele fostei Securitati, însotite de studii introductive, este mai mult decat laudabila. Adevarul unor documente nu poate fi suspectat, el se impune, rece si fara drept de apel. O astfel de carte-dosar este «Nicu Steinhardt în dosarele Securitatii», aparuta in colectia Biblioteca de istorie, cu o prefata de Toader Paleologu si un studiu introductiv de Clara Cosmineanu.“ Un articol de Serenela Ghiteanu. Revista 22, nr. 889 / 20-26 martie 2007
Revista 22, Nr. 889 / 20-26 martie 2007

Cu miza pe curiozitatea publicului

„Vehementa breslei muzicienilor în cvasitotalitatea ei – de la interpreti la critici – a fost parca mai mare ca oricând în a clama pe diferite voci nepotrivita conceptie regizorala grefata pe un subiect tabu, dupa multi, fie ei melomani sau muzicieni.“ Un articol de Oltea Serban-Pârâu. Adevarul literar si artistic, nr. 862 / 14 martie 2007
Adevărul literar şi artistic, Nr. 862 / 14 martie 2007

O perspectiva asupra nomenclaturii

„Întelegerea formelor de dominatie care au caracterizat sistemul dictatorial anterior si a complicitatilor sociale care au facut posibila aceasta dominatie este parte din procesul de clarificare a propriului trecut national.“ Un articol de Raluca Grosescu. Idei în dialog, nr. 2 / februarie 2007
Idei în dialog, Nr. 2 / februarie 2007

Ingeri zadarnici

„Geta Bratescu si Ion Grigorescu sunt (probabil singurii doi) artisti a caror pozitie pe scena locala a artei contemporane n-ar contesta-o nimeni. De la stânga la dreapta, de la neo-avangardisti la ultra-ortodoxisti, de la esteti la glumeti si precupeti, cei doi artisti sunt aclamati, aici si aiurea, drept figuri legendare, veritabile repere ale dimensiunii românesti a artei actuale.“ Un articol de Erwin Kessler. Revista 22, nr. 10 / 6-12 martie 2007
Revista 22, Nr. 10 / 6-12 martie 2007

Restituire istoriografica

„Daca pentru publicul larg, notiunea de stiinte auxiliare – sau speciale - ale istoriei nu este prea cunoscuta, pentru cei din breasla istoricilor, ele au statutul - consacrat - de fundament metodologic al profesiunii, de ansamblu al instrumentelor concrete de cercetare a documentelor, a marturiilor istorice în general.“ Un articol de Mihai Sorin Radulescu. România literara, nr. 8 / 2 martie 2007
România literară, Nr. 8 / 2 martie 2007

Razboaie neutre si singuratati picante

Cristina Rusiecki despre doua spectacole de la Teatrul National „Marin Sorescu�? din Craiova: «Zig si More» de Marine Auriol si «Doi pinguini», pe un text de Mircea Daneliuc. Adevarul literar si artistic, nr. 860 / 28 februarie 2007
Adevărul literar şi artistic, Nr. 860 / 28 februarie 2007

Atitudini antitotalitare

Stefan Borbely recenzeaza volumul «Orbul vremii. Forme ale culturii antitotalitare în România 1945-1971», de Monica Ghet, aparut la Editura Tribuna, Cluj, în 2006. Observator cultural, nr. 102 / 15-21 februarie 2007
Observator cultural, Nr. 102 / 15-21 februarie 2007

Din povestea unui an nepereche

Adrian Cioroianu despre volumul «Ungaria, 1956: revolta mintilor si sfîrsitul mitului comunist»: „Noroc (iarasi!) cu Vladimir Tismaneanu care, în echipa cu Doina Jela, a alcatuit un binevenit si consistent volum dedicat acestui an nepereche din istoria est-europeana a regimurilor de tip leninist.“ Dilemateca, nr. 9 / februarie 2007
Dilemateca, Nr. 9 / februarie 2007

Istorici la Marea Neagra

Ovidiu Pecican recenzeaza volumele lui Serban Papacostea «La Mer Noire, carrefour des grandes routes intercontinentales 1204-1453» si «Izvoare noi cu privire la istoria Marii Negre», aparute la Editura Institutul Cultural Român în 2006, respectiv 2005. Cuvântul, nr. 1 / ianuarie 2007
Cuvântul, Nr. 1 / ianuarie 2007

Angela Tomaselli – calatorii imaginare

„Plastica Angelei Tomaselli o putem citi, acum, dupa aproape patruzeci de ani de creatie, ca pe un jurnal, ca pe o reactie la evenimente, fie de ordin personal, fie cele provocate de impactul cu existenta de zi cu zi.“ Un articol de Maria-Magdalena Crisan. Observator cultural, nr. 100 / 1-7 februarie 2007
Observator cultural, Nr. 100 / 1-7 februarie 2007

In tacere, ca înteleptii Indiei!

„Prin cartea sa, «Iter in Indiam. Imagini si miraje indiene în drumul culturii române spre Occident», Liviu Bordas aduce un argument esential în recunoasterea studiilor viatice ca domeniu distinct de cercetare.“ Un articol de Carmen Andras. Observator cultural, nr. 100 / 1-7 februarie 2007
Observator cultural, Nr. 100 / 1-7 februarie 2007

„Neocartarescianismul“ dezamagitor sau Marele Român absent

„O serie întreaga de romane postmoderniste, totale, eshatologice, milenariste si catastrofice, apocaliptice sau conspirationiste, au jalonat, tot mai sensibil si staruitor, literatura ultimelor decenii ale secolului trecut.“ Un articol de Nicolae Barna. Cultura, nr. 4 / 1 februarie 2007
Cultura, Nr. 4 / 1 februarie 2007

Descarcare de carti

„Din ce în ce ai multe carti vechi, care nu mai intra sub incidenta legii drepturilor de autor, încep sa fie scanate si depozitate pe Internet.“ Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa Pacatele limbii, din România literara, nr. 3 / 26 ianuarie 2007
România literară, Nr. 3 / 26 ianuarie 2007

Piata neagra a erotismului imund

„Fara sa aiba anvergura spectacolelor obisnuite ale lui Tompa Gabor, montarea «Cvartetului» socheaza prin caderea programata din eterul voluptatii erotice în desfasurarea strict sexuala, imunda a dragostei.“ Un articol de Cristina Rusiecki. Adevarul literar si artistic, nr. 853 / 10 ianuaruie 2007
Adevărul literar şi artistic, Nr. 853 / 10 ianuaruie 2007

Piese grele

Alice Georgescu despre piesele Hamletmaschine, în regia lui Dragos Galgotiu si Cvartet, în regia lui Tompa Gabor. Ziarul de duminica, nr. 2 / 19 ianuarie 2007
Ziarul de duminică, Nr. 2 / 19 ianuarie 2007

Dinspre dualismul identitar, catre o poetica a contradictiei

„Cartea pare o lectura a operei lui Eugene Ionesco din perspectiva biografiei sale. Interpretarea nu se rezuma însa la corelarea dintre anumite evenimente din viata scriitorului româno-francez si unele aspecte, trasaturi esentiale ale poeticii ionesciene.“ Un articol de Serban Axinte. Timpul, nr. 12 / decembrie 2006
Timpul, Nr. 12 / decembrie 2006

Prima porunca a lui Allah

„Daca pastram sensul curent al actului lecturii fara a-l mai lega de obligatia de a citi numai surele Coranului sau numai versetele Bibliei, atunci cititul, înteles ca principala obligatie a unui credincios, ar trebui reînviat astazi cu statut de lege laica coercitiva.“ Un articol de Sorin Lavric. România literara, nr. 51-52 / 21 decembrie 2006
România literară, Nr. 51-52 / 21 decembrie 2006

Muzeul Florean, un bilant la sfârsitul lui 2006

„Am mai vorbit si cu alte prilejuri despre întîlnirile rare, dar cu atît mai pretioase, dintre omul de afaceri si omul de arta, sau chiar dintre cel dintîi si arta însasi. O asemenea întîlnire, unica pîna acum prin profunzimea, prin durata si prin amplitudinea ei, este cea de la Baia Mare care îi are ca protagonisti pe omul de afaceri Victor Florean si pe artistul plastic Mircea Bochis.“ Un articol de Pavel Susara. România literara, nr. 51-52 / 21 decembrie 2006
România literară, Nr. 51-52 / 21 decembrie 2006

Silvia Radu si Vasile Gorduz

Pavel Susara despre un cuplu de plasticieni: Silvia Radu si Vasile Gorduz. România literara, nr. 49 / 7 decembrie 2006
România literară, Nr. 49 / 7 decembrie 2006

O aventura in irealitatea imediata

Igor Mocanu vorbeste despre cea mai recenta antologie de avangarda româneasca, «La Réhabilitation du reve», publicata de curând la Editura EST, cu un studiu critic, cu note si selectie a textelor de Ion Pop. Observator cultural, nr. 93 / 7-13 decembrie 2006
Observator cultural, Nr. 93 / 7-13 decembrie 2006

Doi oameni din Est

Un articol de Alex Stefanescu despre volumul lui Daniel Cristea-Enache, «Un om din Est», studiu monografic despre I.D. Sârbu, cu o prefata de Dumitru Micu, aparut la Editura Curtea Veche, anul acesta. România literara, nr. 48 / 1 decembrie 2006
România literară, Nr. 48 / 1 decembrie 2006

Teroarea semnificatiei

„Desi Mircea Eliade neaga ca ar fi scris romanul «Noaptea de Sânziene» pentru a ilustra o anumita conceptie simbolica, naratiunea mitica tocmai asta este – o ilustrare a unei conceptii simbolice.“ Un articol de Ion Simut. România literara, nr. 47 / 24 noiembrie 2006
România literară, Nr. 47 / 24 noiembrie 2006

1945 – 1965, ruptura si continuitate

La Galeria Pogany, Teatrul National, s-a deschis o ampla expozitie de pictura care priveste perioada 1945 – 1965, un moment al artei românesti mult mai complex si mai diversificat decît dau de înteles contextul istoric si agresiunea ideologica. Un articol de Pavel Susara. România literara, nr. 45 / 17 noiembrie 2006
România literară, Nr. 45 / 17 noiembrie 2006

Sfârsit de mileniu

„La fel ca timpurile în care traim, notatiile din acest ultim jurnal sunt facute cu sufletul la gura. Majoritatea sunt scurte, scrupuloase, nervoase, factuale.“ Tudorel Urian despre «Jurnal, 1998-2000», de Monica Lovinescu, aparut în 2006 la Ed. Humanitas. România literara, nr. 46 / 17 noiembrie 2006
România literară, Nr. 46 / 17 noiembrie 2006

Chestiune de gust

Un articol de Cosmin Ciotlos despre cele doua volume ale lui Mihai Gramatopol, «Gustul eternitatii», Editura Transilvania Expres, 2006. România literara, nr. 44 / 3 noiembrie 2006
România literară, Nr. 44 / 3 noiembrie 2006

Un nou dictionar

„Aurel Sasu, lexicograf de cursa lunga, care uneste în personalitatea sa eruditia, talentul si tenacitatea, vadite în colaborarea cu regretatii Mircea Zaciu si Marian Papahagi la coordonarea a trei lexicoane, a publicat recent o alta lucrare esentiala, «Dictionarul biografic al literaturii române» (Ed. Paralela 45, 2006).“ Un articol de Iordan Datcu. România literara, nr. 44 / 3 noiembrie 2006
România literară, Nr. 44 / 3 noiembrie 2006

Dorinta lui Noica

Sorin Lavric comenteaza monografia «Constantin Noica», de Ion Ianosi, aparuta la Editura Academiei Române, în 2006: "nu atât putinatatea biografiei atrage aici atentia (...) cât mai curând o problema de fond (...): cum sa întelegi opera lui Noica facând abstractie de viata pe care a avut-o?". România literara, 27 octombrie 2006
România literară, Nr. 43 / 27 octombrie 2006

Viata si opiniile lui Eugene Ionesco

Andrei Terian recenzeaza monografia lui Matei Calinescu «Eugene Ionesco: teme identitare si existentiale», aparut la Editura Junimea, în 2006: "Densa si captivanta, deschisa catre singularitatile biografice, dar si catre misterul fascinant al existentei..." Cultura, nr. 44 / 19 octombrie 2006
Cultura, Nr. 44 / 19 octombrie 2006

Destinul dramatic al lui Ion Petrovici

„Este zguduitor sa constatam astazi ca informatorii si turnatorii la Securitate erau apropiati lui Ion Petrovici, faceau parte din cercul sau de asa-zisi prieteni, aveau acces la viata sa particulara, intima.“ Un articol de Teodor Vârgolici despre volumul «Ion Petrovici în vizorul Securitatii», alcatuita de I. Necula si aparuta la Editura Saeculum I. Adevarul literar si artistic, nr. 839 / 4 octombire 2006
Adevărul literar şi artistic, Nr. 839 / 4 octombire 2006

Brezianu si Brâncusi

Pavel Susara despre Brâncusi în România: „În pofida faptului ca opera majora a lui Brâncusi, Coloana fara sfîrsit, a fost sever agresata, ca infractori derizorii si colportori fara scrupule au aruncat în serie, pe piata româneasca si nu numai, tot felul de falsuri Brâncusi, unul mai caraghios decît altul, ca exegeza delireaza si amatorismul hermeneutic a ajuns la limita ridicolului, Barbu Brezianu si-a pastrat masura, echilibrul si întelepciunea.“ România literara, nr. 36 / 8 septembrie 2006
România literară, Nr. 36 / 8 septembrie 2006

Urgenta culturii

Dana Pîrvan-Jenaru comenteaza editia a IV-a a volumului «Zbor în bataia sagetii», de Horia-Roman Patapievici, Ed. Humanitas, 2006. România literara, nr. 35 / 1 septembrie 2006
România literară, Nr. 35 / 1 septembrie 2006

Mea culpa în "Cazul Eliade"

O recenzie semnata Catalin Avramescu la cele doua volume din «Jurnalul portughez si alte scrieri», de Mircea Eliade, aparute la Editura Humanitas, 2006. Revista 22, nr. 855 / 25-31 iulie 2006
Revista 22, Nr. 855 / 25-31 iulie 2006

Citindu-l pe Eliade

Un articol semnat de Christian Craciun la volumul lui Sorin Alexandrescu, «Mircea Eliade dinspre Portugalia», aparut recent la Humanitas. Citat din cartea lui S. Alexandrescu: "Da, «Jurnalul portughez» este adevarata opera a lui Eliade în Portugalia." Adevarul literar si artistic, nr. 828 / 22 iulie 2006
Adevărul literar şi artistic, Nr. 828 / 22 iulie 2006

Silvia Radu sau a treia cale

Pavel Susara comenteaza recenta expozitie de sculptura si pictura a artistei Silvia Radu, deschisa recent la Galeria Pogany, de la Teatrul National din Bucuresti: "Silvia Radu realizeaza una dintre cele mai interesante si mai profunde experiente ale statuarului românesc." România literara, nr. 28 / 14 iulie 2006
România literară, Nr. 28, 14 iulie 2006

Tandem franco-român

Liana Tugearu despre „doua spectacole de dans, sau precumpanitor de dans, Visa Game si L’Oubli/ Uitarea, desfasurate la sfârsitul lunii mai la Bucuresti, în cadrul proiectului Tandem, care, în ansamblul lui, a încorporat cupluri franco-române din domeniile muzicii, dansului, artelor vizuale, teatrului si literaturii. România literara, nr. 24 / 16 iunie 2006
România literară, Nr. 24 / 16 iunie 2006

Baieteii din Aleea Baiut

Un articol de Paul Cernat despre cartea fratilor Filip Florian si Matei Florian, «Baiuteii», aparuta recent la Ed. Polirom, o carte despre generatia nascuta si crescuta "la bloc", în timpul regimului Ceausescu. Suplimentul Bucurestiul Cultural nr. 8, în Revista 22, nr. 849 / 13-19 iunie 2006
Revista 22, Nr. 849 / 13-19 iunie 2006

Intre Epos si Ethos

O ampla incursiune a lui Pavel Susara în lumea disipolilor lui Corneliu Baba, pentru a ajunge în cele din urma la exceptionala expozitie pe care a deschis-o la Muzeul de Arta din Cluj, marele pictor Vladimir Zamfirescu. România literara, nr. 23 / 9 iunie 2006
România literară, Nr. 23 / 9 iunie 2006

Lexicul

Un articol al Rodicai Zafiu, la rubrica sa „Cronica limbii“, comentariu la volumul aparut anul trecut la Humanitas Educational, «Limba româna contemporana. Lexicul« de Angela Bidu-Vrânceanu si Narcisa Forascu. România literara, nr. 23 / 9 iunie 2006
România literară, Nr. 23 / 9 iunie 2006

Festivalul International de la Sibiu ne descopera „Teatrul-santier“

Oana Stoica comenteaza cîteva spectacole prezentate la editia din 2006 a Festivalului International de Teatru de la Sibiu. Suplimentul de cultura, nr. 79 / 3-9 iunie 2006
Suplimentul de cultură, Nr. 79 / 3-9 iunie 2006

Realismul socialist si „revigorarea“ limbajului

Pavel Susara face o rapida trecere în revist a artistilor români care s-au „angajat’“ alaturi de programul relist socialist, subliniind în final reluarea traditiei interbelice prin intermediul unor artisti precum Al. Tipoia, Aurel Cojan, George Tomaziu, Eugen Ispir, Ion Pacea, Alin Gheorghiu. România literara, nr. 21 / 26 mai 2006
România literară, Nr. 21 / 26 mai 2006

O noua aparitie, Andrei Marga

Vasile Musca recenzeaza volumul «Filosofia lui Habernas» de Andrei Marga, aparut la Editura Polirom, în 2006. Apostrof, nr. 4 / 2006
Apostrof, Nr. 4 / 2006

Expozitii bucurestene: Maria Pillat-Brates, Judit si Mihai Balko, Angela Tomaselli

Maria-Magdalena Crisan comenteaza câteva dintre cele mai semnificative expozitii bucurestene din ultimul timp, ale unor artisti din diverse generatii si stiluri artistice. Observator cultural, nr. 57 / 30 martie - 4 aprilie 2006.
Observator cultural, Nr. 57 / 30 martie - 4 aprilie 2006

Povestile de peste umar

Cosmin Ciotlos despre cartea lui Alexandru Vona, «Sa mai fiu o data îndragostit», o carte gândita si alcatuita de Marta Petreu, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2005. Romania literara, nr. 14 / 7 aprilie 2006.
România literară, Nr. 14 / 7 aprilie 2006

Charisma

Rodica Zafiu analizeaza modul în care a ajuns sa fie folosit acest termen, cu referinta la oamenii la moda, politicieni, vedete de toata mâna etc., în raport cu sensul sau originar. România literara, nr. 13 / 31 martie 2006.
România literară, Nr. 13 / 31 martie 2006

Doi cineasti români: Florin Piersic jr. si Radu Mihaileanu

„Avem parte de revelatii în serie la acest început de stagiune, asumat compact de noua generatie de cineasti. Era si cazul, dupa catastrofalul sezon 2004-2005 al vechii garzi.“ Un articol de Valerian Sava, din Observator cultural, nr. 34 (291) / 20 - 26 octombrie 2005.
Observator cultural, Nr. 34 (291) / 20 - 26 octombrie 2005

Marino, postum

Un articol de Stefan Borbély despre cartea lui Adrian Marino, "Libertate si cenzura în România. Inceputuri", aparuta în 2005 la Polirom. Apostrof, nr. 2 / februarie 2006.
Apostrof, Nr. 2 / februarie 2006

O lectura completa a lui Mateiu I. Caragiale

„Barbu Cioculescu nu are dreptate atunci când sustine ca în istoria literaturii române exista o singura dinastie literara: I.L. Caragiale – Mateiu I. Caragiale. În realitate mai exista cel putin una si anume aceea reprezentata de el însusi si de tatal sau, Serban Cioculescu.“ Un articol de Alex. Stefanescu din România literara, nr. 11 / 17 martie 2006
România literară, Nr. 11 / 17 martie 2006

Dictionarul-tezaur al literaturii române

Ion Simut comenteaza «Dictionarul general al literaturii române», editat de Academia Româna, în 2005, cu concluzia urmatoare: „DGLR e cel mai bun dictionar de literatura româna de pîna acum.“ România literara, nr. 9 / 3 martie, 2006
România literară, Nr. 9 / 3 martie, 2006

Masa fata cu postmodernitatea

Tudorel Urian despre cartea lui Nichita Danilov, «Masa si Extraterestrul», aparuta la Editura Polirom, Iasi, în 2005. România literara, nr. 9 / 3 martie 2006.
România literară, Nr. 9 / 3 martie 2006

Fictiunea scumpa, realitatea gratuita

Gabriel Cosoveanu comenteaza romanul lui Ioan T. Morar, «Lindenfeld», aparut anul trecut la Polirom. Ramuri, nr. 1-2 / ianuarie-februarie 2006
Ramuri, Nr. 1-2 / ianuarie-februarie 2006

Despre filosofia culturii vizuale

Stefan Borbely comenteaza cartea lui Doru Pop, «Ochiul si corpul», aparuta în colectia „Mundus Imaginalis�? de la Editura Dacia. Apostrof, nr. 1 / ianuarie 2006
Apostrof, Nr. 1 / ianuarie 2006

Mircea Eliade si „caderea în lume“

Ovidiu Simonca recenzeaza cartea lui Florin Turcanu «Mircea Eliade. Prizonierul istoriei», traducere de Monica Anghel si Dragos Dodu, prefata de Zoe Petre, aparuta la Editura Humanitas, 2005; din Observator cultural, nr. 48 (305) / 26 ianuarie - 1 februarie 2006.
Observator cultural, Nr. 48 (305) / 26 ianuarie - 1 februarie 2006

La capat de an. Concluzii partiale

Dan C. Mihailescu arunca o privire (retrospectiva) asupra vietii literare românesti în 2005. Un articol din Idei în dialog, nr. 12 / 2005.
Idei în dialog, Nr. 12 / 2005

A trai pentru Rebreanu

„Editia critica de «Opere Liviu Rebreanu», în îngrijirea lui Niculae Gheran, a ajuns la final, cu volumul 23, cuprinzând caietele cu însemnari din anii 1907-1918 si o serie de completari ale editorului la volumele aparute anterior, adaosuri în sectoarele de proza, dramaturgie, publicistica, interviuri, corespondenta – pagini complementare datorate unor descoperiri mai recente.“ Un articol de Ion Simut, din România literara, nr. 50 / 21-27 decembrie 2005.
România literară, Nr. 50 / 21-27 decembrie 2005

Bibliografia istorica a României

Gelu Neamtu recenzeaza volumul 10 din colectia Bibliographia Historica Romaniae, începuta cu 35 de ani în urma. Volumul cuprinde, selectiv, titlurile cartilor, studiilor si articolelor publicate între 1999 si 2004. Un articol din Tribuna, nr. 79 / 16-31 decembrie 2005.
Tribuna, Nr. 79 / 16-31 decembrie 2005

O istorie a comunismului românesc

O cronica de Cristian Vasile la cartea lui Vladimir Tismaneanu, «Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului românesc", din Apostrof, nr. 10 / octombrie 2005.
Apostrof, Nr. 10 / octombrie 2005

Festivalul Filmului Britanic 2005

O analiza semnata Laurentiu Bratan la editia a X-a acestei manifestari organizate anual în România de British Council., din Revista 22, nr. 820 / 22-28 noiembrie 2005.
Revista 22, Nr. 820 / 22-28 noiembrie 2005

Merge si asa?

Un articol de Marius Chivu despre «Dictionarul General al Literaturii Române», scos de Academia Româna. „Concluzia dupa primele trei volume ar fi o întrebare (optional) retorica: chiar merge si asa?“. Un articol din România literara, nr. 44 / 9-15 noiembrie 2005.
România literară, Nr. 44 / 9-15 noiembrie 2005

Minciuni la persoana întâi

„«Autofiction & autres mythomanies littéraires» e o carte descriptiva, asezata, în sensul ca nu revolutioneaza literatura de gen, nu aduce lamuriri si limpeziri ale conceptului de autofictiune.“ Un articol de Florina Pîrjol, din Observator cultural, nr. 36 (293) / 3-9 noiembrie 2005.
Observator cultural, Nr. 36 (293) / 3-9 noiembrie 2005

Mission accomplie

O cronica la noul volum din «Jurnalul» Monicai Lovinescu, care cuprinde anii 1996-1997: „In umbra unei mari constiinte se ascunde unul dintre marii nostri critici literari“, conchide Tania Radu. Un articol din Revista 22, nr. 817 / 1-7 noiembrie 2005.
Revista 22, Nr. 817 / 1-7 noiembrie 2005

Criticul la casa lui

Dan. C. Mihailescu despre criticul Daniel Cristea-Enache si volumul sau de debut, «Sertarul Scriitorului Român», din Ziarul de duminica, nr. 43 / 28 octombrie 2005.
Ziarul de duminică, Nr. 43 / 28 octombrie 2005

Îngerii domnului Plesu

Sorin Dumitrescu scrie o recenzie despre cartea lui Andrei Plesu intitulata Despre îngeri în Idei în dialog, nr. 9 (12) / Septembrie 2005.
Idei în dialog, Nr. 9 (12) / Septembrie 2005

Un film. Regia Ioan T. Morar

O recenzie semnata de Cristian Patrasconiu la romanul Lindenfeld, de Ioan T. Morar, din Timpul, nr. 9 / septembrie 2005.
Timpul, Nr. 9 / septembrie 2005

Filmul romanesc ca produs de export

Filmul romanesc ca produs de export „Cate dintre productiile cinematografice autohtone au devenit sau ar putea deveni succese internationale? Exista filme romanesti cu un ridicat potential pentru export? Si, daca da, cum le putem identifica?" Un articol de Mihai Fulger, din Cuvântul, nr. 8 (338) / august 2005.
Cuvântul, Nr. 8 (338) / august 2005

Un poet în serviciul gazetariei

Volumul VI de Opere Ion Vinea, aparut în îngrijirea si cu finantarea personala a Elenei Zaharia-Filipas, este al treilea de publicistica (primul cuprinsese poezia, iar urmatoarele doua, proza). Un articol de Ion Simut, din România literara, nr. 34 / 31 august - 6 septembrie 2005.
România literară, Nr. 34 / 31 august - 6 septembrie 2005

Dimineata de care nu te mai saturi si scenele timpului

Procedeul “punerii în abis”,
Vatra, Nr. 5-6 / mai-iunie 2005

O noua (mini)reforma ortografica

România literară, Nr. 29 / 27 iulie - 2 august 2005

Mass-media

România literară, Nr. 28 / 20-26 iulie 2005

Imposibila evadare din istorie

Desi despre Mircea Eliade s-a scris
Contrafort, Nr. 3-5 (125-127) / martie-mai 2005

Jurnalul lui Mircea Cartarescu – 1997-2003 – Un Big Brother literar

Mircea Cartarescu se plinge deseori in jurnal de lumea literara romaneasca
Suplimentul de cultură, Nr. 31/25 iunie - 1 iulie 2005

Intre mistagogie si retractare

„Volumul de fata poarta titlul acestei încheieri: Teologie si retractare.
Vatra, Nr. 30 /18-24 iunie 2005

Alte cronici, recenzii...

Călin Netzer despre "Poziţia copilului": E un fel de catharsis, un fel de uşurare psihologică

"Lucruri care au fost acumulate de-a lungul anilor sunt revărsate acum într-un act artistic şi îmi doresc să aibă un efect pozitiv pe termen lung." Un interviu cu regizorul Călin Netzer.
AGERPRES, Nr. din 2 martie 2013

O carte în dezbatere: "De ce este România altfel?"

"Radu Călin Cristea, Horia Pătraşcu, Ovidiu Pecican şi Ovidiu Şimonca dezbat volumul lui Lucian Boia, care conţine, în final, întrebarea: mai sînt românii o naţiune?"
Observator cultural, Nr. 399 / 17-23 ianuarie 2013

Carte în dezbatere: "Internaţionala mea. Cronica unei vieţi" de Ion Ianoşi

"Internaţionala mea aruncă lumină asupra parcursului biografic al intelectualului evreu de stînga, explică atracţia comunismului într-un context social şi cultural inegalitar şi dominat de fascism, nu ascunde recunoaşterea propriilor erori." (Cristian Cercel) Două articole despre volumul de memorii al lui Ion Ianoşi semnate de Cristian Cercel şi Lavinia Bârlogeanu.
Observator cultural, Nr. 393 / 22-28 noiembrie 2012

"Românii sunt un popor foarte complexat"

"Demersul meu reprezintă o constatare de istoric. Pînă la urmă, prezentul este opera trecutului." Lucian Boia despre cel mai recent volum al său, De ce este România altfel?, într-un interviu realizat de Cezar Paul-Bădescu.
Adevărul, Nr. din 26 noiembrie 2012

Filozofia filmului

"În istoria filozofiei nu există mulţi gînditori care să fi identificat potenţialul de <<gîndire>> al cinemaului." (Cezar Gheorghe) O dezbatere despre film din punctul de vedere al ontologiei sale, fiind analizate două cărţi ale lui Gilles Deleuze. Articole semnate de Cezar Gheorghe şi Claudiu Turcuş.
Observator cultural, Nr. 390 şi 391 / 1-7 şi 8-14 septembrie 2012

"Avem de-a face cu o ediţie cu o selecţie foarte bună"

Directorul Astra Film Festival, Dumitru Budrala, explică punctele forte ale evenimentului de la Sibiu din acest an, într-un interviu realizat de Alexandra Olivotto.
Evenimentul zilei, Nr. din 18 octombrie 2012

"Fantasticul este realitatea văzută cu ochii unui copil"

"Un om care nu are rînduieli şi reguli este un om la îndemîna celorlalţi. Este un om neputincios." Un interviu cu Ştefan Câlţia realizat de Magdalena Popa Buluc.
Cotidianul.ro, Nr. din 22 august 2012

Metamorfozele peisajului

Între 20-21 iunie 2012, Centrul de Excelență în Studiul Imaginii din cadrul Universității din București a fost gazda colocviului Les paysages et les Arts. Articole semnate de Cezar Gheorghe, Sorin Alexandrescu, Andreea Răsuceanu.
Observator cultural, Nr. 372 / 28 iunie-4 iulie 2012

Claudiu Turcuş: "Criticul nu depinde decît de calibrul său intelectual, de puterea de muncă"

"Tendinţele protocroniste, mitizările, autismul critic nu pot fi abolite decât printr-o contextualizare onestă măcar la nivel regional." Un interviu cu Claudiu Turcuş realizat de Stelian Ţurlea.
Ziarul de duminică, Nr. din 29 iunie 2012

Identitatea românească trebuie păstrată şi cultivată în complexitatea ei

"Multă lume, vorbesc de instituţii, persoane din conducerea acestor instituţii, ne-au întîmpinat ca pe o adevărată sărbătoare." Un interviu cu Petre Guran, directorul Institutului Cultural Român din Chişinău, realizat de Vasile Botnaru.
Europa liberă org., Nr. din 24 iunie 2012

"Dintotdeauna am fost mai aproape de <<căruţa cu paiaţe>>"

"Musical-ul The Full Monty este, poate, spectacolul cu cel mai mare succes în stagiunea 2011-2012, la Teatrul Naţional din Timişoara." Un interviu cu regizorul şi coregraful Răzvan Mazilu, realizat de Gina Şerbănescu.
Dilema Veche, Nr. 436 / 21-27 iunie 2012

Cristi Puiu: "Am depăşit stereotipurile despre România: Ceauşescu, Comăneci"

"Cristi Puiu, o figură emblematică a noului val al cinematografiei române, a încercat să explice, într-un interviu acordat duminică AFP, de ce s-au mobilizat artiştii autohtoni în apărarea Institutului Cultural Român."
AGERPRES, Nr. din 17 iunie 2012

Mario Cospito: "Trebuie să vă puneţi speranţa în tînăra generaţie"

"După aproape patru ani de mandat, E.S. Mario Cospito, Ambasadorul Italiei la Bucureşti, ne vorbeşte despre cultură, despre relaţii diplomatico-strategice, despre prietenie adevărată şi optimism." Un interviu realizat de Stela Nadoleanu.
BE WHERE!, Nr. din 4 iunie 2012

Recunoaşterea internaţională nu te ajută cu nimic la realizarea altui film bun

"O să căutăm alte căi de a ajunge la public, acolo unde nu sunt cinematografe, dar, cu timpul, mă resemnez tot mai tare cu ideea că, în final, asta e situaţia: nu mai există public pentru cinema în România." Un interviu cu Cristian Mungiu realizat de Răzvan Brăileanu.
Revista 22, Nr. 23 / 5-11 iunie 2012

"Există covor roşu, nu şi morgă"

"Filmul românesc şi TIFF-ul s-au sprijinit şi alimentat reciproc." Un interviu cu Mihai Chirilov, directorul artistic al festivalului, realizat de Ana Maria Sandu.
Dilema Veche, Nr. 433 / 31 mai-6 iunie 2012

Lucian Boia: "Istoria ne-a învăţat să fim neserioşi"

"Profesorul Lucian Boia crede că românii de azi nu iau lucrurile în serios şi nu au simţ civic pentru că au fost constrânşi, de-a lungul timpului, să caute soluţii personale pentru a supravieţui." Un interviu cu Lucian Boia realizat de George Rădulescu.
Adevărul, Nr. din 15 martie 2012

Dragoş Buhagiar, scenograf: "România e un circ trist, dar fără poezie"

"Văzută prin ochii scenografului Dragoş Buhagiar, scena de astăzi a lumii noastre şi-a pierdut farmecul pe care-l avea în vremea lui Caragiale." Un interviu cu Dragoş Buhagiar realizat de Monica Andronescu.
Weekend Adevărul, Nr. din 24 februarie 2012

"Actuala reglementare a moştenirii culturale este cu totul nedreaptă"

"Ceea ce te marchează în primii ani ai vieţii te urmăreşte în continuare pînă la bătrîneţe." Un interviu cu Solomon Marcus realizat de Marian Drăghici.
Viaţa Românească, Nr. 1-2 / 2012

Carte în dezbatere: "Fotografie de grup cu scriitoare uitate" de Bianca Burţa-Cernat

Claudiu Turcuş şi Iulia Dondorici scriu despre volumul Biancăi Burţa-Cernat, Fotografie de grup cu scriitoare uitate. Proză feminină interbelică, Editura Cartea Românească, Colecţia "Critică şi istorie literară", Bucureşti, 2011.
Observator cultural, Nr. 350 / 19-25 ianuarie 2012

Liviu Ciulei: forţa directă a teatrului

"Propun cititorilor revistei 22 fragmente din lungul interviu de acum 43 de ani, rugîndu-i să fie atenţi la felul cum un titanic creator nu se lasă stăpînit de certitudini, nici măcar la apogeul carierei sale, stăpînit de tracul şi de conştiinciozitatea unui veşnic debutant." (Romulus Rusan)
Revista 22, Nr. 45 / 1-7 noiembrie 2011

"În copilărie visam să fiu o pasăre"

"Mi-am dat seama că felul în care funcţionez este ca urcatul unei scări: un picior, apoi celălalt. Un pas pentru a mă structura, celălalt, imediat după, fiind cel al nebuniei creatoare. Şi tot aşa. De fapt a urca o scară înseamnă a împinge limite. " Un interviu cu Gigi Căciuleanu realizat de Ana-Maria Onisei.
Adevărul de weekend, Nr. din 27 august 2011

Cum vom revrăji lumea online

"Chiar dacă nu le mai găsesc rostul, ediţiile online ale ziarelor sînt aproape profitabile." Un interviu cu Constantin Vică realizat de Mircea Vasilescu.
Dilema Veche, Nr. 390 / 4-10 august 2011

Lungul drum al lui "Crulic" de la Dorohoi la Locarno

"Documentarul de animaţie Crulic spune povestea tragică a românului din Dorohoi, Daniel Claudiu Crulic, care a murit într-o închisoare din Polonia în urma a 90 de zile de greva foamei." Un interviu cu regizorul Anca Damian realizat de Gabriela Lupu.
România liberă, Nr. din 9 august 2011

Tudor Caranfil, "vînător profesionist de capodopere"

"În septembrie, cunoscutul critic de film va împlini 80 de ani. Neobosit, străbate lumea şi se uită la filme noi, le analizează, le apreciază sau nu." Un interviu cu Tudor Caranfil realizat de Manuela Golea.
România liberă, Nr. din 27 iulie 2011

Scenografia românească la Praga

"România a participat la toate ediţiile de pînă acum ale Cvadrienalei de Scenografie şi Arhitectură Teatrală de la Praga, prezenţa de anul acesta avînd loc sub coordonarea comisarului naţional prof. univ. dr. scenograf Ştefania Cenean şi în organizarea exclusivă a Institutului Cultural Român de la Praga." Un interviu cu Ştefania Cenean realizat de Irina Ionescu.
Observator cultural, Nr. 324 / 7-13 iulie 2011

"De la începuturile mele ca cineast, m-a interesat legătura individului cu istoria"

"După părerea mea, o mare ocazie ratată de România, după Marea Unire din 1918, a fost aceea a devenirii unui stat multicultural." Un interviu cu regizorul Radu Gabrea realizat de Angelo Mitchievici.
Revista 22, Nr. 25 / 14-21 iunie 2011

TIFF - ediţia a X-a

"Vă mai amintiţi prima ediţie a TIFF? În 2002 s-au acordat patru premii. Pînă la ce-a de-a zecea ediţie, categoriile s-au înmulţit, sunt acordate peste douăzeci de premii." Teodora Duţu a realizat cîteva interviuri despre acest festival cu regizorii Corneliu Porumboiu, Cristi Puiu, Constantin Popescu.
România liberă, Nr. din 9 iunie 2011

Odată aprinsă, flacăra naţionalismului e greu de stins

"Eu nu cred că, după ministeriatul lui Ion Caramitru, a fost un ministru care să se fi implicat mai mult decât mine în chestiunile de patrimoniu." Interviu cu ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor, realizat de Rodica Palade.
Revista 22, Nr. 18 / 26 aprilie-2 mai 2011

Comunismul a distrus firescul

"Nu mă aştept ca noi să fim marea cultură. Dar să fim. Nu tot timpul să fie ca un geamăt, un început." Un interviu cu Ştefan Câlţia realizat de Diana Rotaru.
Jurnalul Naţional, Nr. din 7 martie 2011

Anturaju' artei

"Trebuie să faci ceva pentru ca românii să înţeleagă mai multe despre ei înşişi, despre condiţia lor." Un interviu cu artistul Călin Dan realizat de Daria Ghiu.
Dilema Veche, Nr. 367 / 24 februarie-2 martie 2011

"Cinema-ul nu este, pînă la urmă, decît un alt gen literar"

"Conflictul de opinii din peisajul cultural românesc actual este de fapt unul dintre generaţii." Un interviu cu regizorul Andrei Ujică realizat de Luiza Vasiliu.
Dilema Veche, Nr. 360 / 6-12 ianuarie 2011

"Pentru mine, profesia de actor este cel mai bun medicament"

"Eu nu iubesc improvizaţia. Nu ştiu ce e aia improvizaţie. Ori am de jucat o situaţie, ori n-o joc. Să mă prefac că fac nu ştiu ce, nu-mi place." Interviu cu Victor Rebengiuc realizat de Iulia Blaga.

Suplimentul de cultură, Nr. 292 / 2010

"Cultura este o pavăză în calea parvenitismului mărunt"

Scriitor și psihiatru, Ion Vianu a emigrat din România în 1977, denunțând abuzurile din sistem. Este autorul unor volume memorialistice precum: Amintiri în dialog, scris împreună cu Matei Călinescu, Exerciţiu de sinceritate, Amor intellectualis. – un bildungsroman. Pentru ultimul a primit recent premiul „Cartea anului“, acordat de revista

România literară.

Observator cultural, Nr. 295, din 3 decembire 2010

„Mama a ţinut să lămurim relaţia noastră“

"Aflat pentru prima dată în ipostaza de regizor cu filmul Felicia, înainte de toate, Răzvan Rădulescu oglindeşte efectele deficitului de comunicare în familie." Interviu cu Răzvan Rădulescu realizat de Ana-Maria Onisei.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 1033 / 7 iulie 2010

"Niciodată într-adevăr disperat"

Un interviu cu scriitorul Péter Esterházy, care a primit Marele premiu la Festivalul Zile şi Nopţi de Literatură de la Neptun, în 2009. Fragment din volumul La început eram încă un om normal, de Iolanda Malamen.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 25-26 / 2 iunie 2010

Artistul Mihai Mihalcea a murit! Trăiască Farid Fairuz!

Cu câteva luni în urmă, mediul artistic afla că Farid Fairuz, un coregraf ivit de nicăieri, lucrează la Bucureşti, la invitaţia lui Mihai Mihalcea. Farid Fairuz este un personaj inventat de coregraful Mihai Mihalcea, care de acum încolo îşi va semna spectacolele cu acest nume. Un interviu realizat de Dana G. Ionescu.
Adevărul literar şi artistic, Nr. din 25 mai 2010

Capitalismul nostru original

"Am vrut de la început să fac un fel de portret al capitalismului românesc prin cei mai bogaţi şi puternici actori ai lui, şi nu prin cei mai amărâţi, cum se face de obicei." Un Interviu cu Alexandru Solomon realizat de Răzvan Brăileanu.
Revista 22, Nr. 20 / 11 - 17 mai 2010

„Mi-am dorit toată viaţa să concep poveşti"

„În traducerea mea ficţiunea e opusă, într-o anumită măsură, biograficului. Şi, în cazul ăsta, îţi spun că nu e o carte biografică.“ Un interviu cu Lucian Dan Teodorovici, realizat de Robert Balan.
România liberă, Nr. din 13 mai 2010

Cred în viitorul culturii româneşti!

"Sunt fidel firii mele, care nu e nici vindicativă, nici recriminatorie. Asta nu înseamnă că nu-mi place să afirm curajos adevărul şi că n-am izbucniri justiţiare..." Un interviu cu C. D. Zeletin realizat de Sorin Lavric.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 19 / 28 aprilie 2010

„Să scrutăm cu calm fenomenul literar românesc“

"Singurele locuri din carte unde am fost taios in opinii au fost cele dedicate obsesiilor noastre nobiliare si poleirii trecutului literar indepartat." Eugen Negrici în dialog cu Daniel Cristea-Enache.
Cultura, Nr. 17 / 6 mai 2010

Liber la fluierat

Interviu cu Florin Şerban, regizorul filmului Eu când vreau să fluier, fluier premiat cu Ursul de Argint la Berlin, realizat de Răzvan Brăileanu.
Revista 22, Nr. 18 / 27 aprilie - 3 mai 2010

„Artistul de mâine va trebui să-i reprezinte mai mult pe ceilalţi“

"După 25 de ani în care am făcut presă de informaţie şi investigaţie, scriind doar despre alţii, m-am întrebat cine mai sunt eu?" Un interviu cu Ion Zubaşcu realizat de Andra Rotaru.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 17 / 14 aprilie 2010

O carte în dezbatere: Viaţa unui om singur

Despre cartea lui Adrian Marino, Viaţa unui om singur, dezbat Marius Ghilezan, Daniel Cristea-Enache, Ovidiu Pecican, Antonio Patraş, Şerban Axinte, Bogdan-Alexandru Stănescu, Cezar Gheorghe, Adina Diniţoiu, Paul Cernat şi Ovidiu Şimonca .
Observator cultural, Nr. 261 / 1 - 14 aprilie 2010

Scriu pentru cititorul care sunt!

"S-a născut la 29 iunie 1954 la Bucureşti şi a debutat în 1993 la Editura Albatros, cu romanul Sonata pentru acordeon, pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România." Interviu realizat de Andra Rotaru cu Radu Aldulescu.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 15 -16 / 31 martie 2010

„Fotografia este o luptă cu temerile tale”

A lansat, la sfîrşitul anului trecut, Punctum, o revistă de fotografie sub forma unei cărţi-album, care nu vorbeşte despre tehnică şi aparatură fotografică, ci despre pasiunea lui Cosmin Bumbuţ pentru fotografie. Un interviu cu fotograful Cosmin Bumbuţ, realizat de Nadine Vlădescu.
Dilema Veche, Nr. 313 / 11-17 februarie 2010

Politică, societate, istorie, memorie – la trecut şi la viitor

„La 20 de ani de la revoluţiile din 1989, Ana Blandiana şi Romulus Rusan au avut răbdarea să răspundă curiozităţii noastre privind relaţia dificilă a societăţii româneşti cu propria istorie recentă.“ Un interviu realizat de UN Cristian şi Adrian Spîrchez.
Observator cultural, Nr. 252 / 28 ianuarie - 3 februarie 2010

Mai multe romane într-un roman: Vizuina - de Norman Manea

Dana Pîrvan-Jenaru, Şerban Axinte şi Ioana Gruia scriu despre cartea lui Norman Manea, Vizuina, apărută la Editura Polirom, Iaşi, 2009.

Observator cultural, Nr. 251 / 21 - 27 ianuarie 2010

„Pentru Steinhardt, libertatea era o obsesie”

“Prin opera lui Steinhardt am avut revelaţia unui om cu adevărat liber”, spune George Ardeleanu, intervievat de Alina Purcaru.
Suplimentul de cultură, Nr. 243 / 3-9 octombrie 2009

„Generaţia ’80 e doar un mit de uz didactic”

"Cred că am un destin invers decât al majorităţii creatorilor din generaţia ’80, cu totul atipic, din toate punctele de vedere: deşi trăiam în Maramureş, pe Valea Izei, ajunsesem cunoscut în ţară ca profesor şi cântăreţ." Un interiu cu Ion Zubascu, realizat de Dumitru Augustin Doman.
Arges, Nr. 8 / 2009

Ce nu ştim încă despre Holocaust şi Gulag

Scriu Adrian Cioroianu, Tymothy Snyder, Victor Neumann şi un interviu cu Andrei Oişteanu.
Dilema Veche, Nr. 288 / 20-26 august 2009

„TIFF-ul a devenit o instituţie”

„După încheierea evenimentului de la Cluj, manifestările generate de Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), ajuns anul acesta la a opta ediţie, au continuat la Sibiu şi Bucureşti pe parcursul unei luni întregi. Regizorul Tudor Giurgiu este directorul festivalului.“ Un interviu realizat de Gina Şerbănescu.
Dilema Veche, Nr. 285 / 30 iulie - 5 august 2009

„Când eu eram studentă, Truffaut cucerea Cannes-ul“

Criticul de film Magda Mihăilescu povesteşte geneza cărţii ei, „François Truffaut, bărbatul care iubea filmele“ - portretul unui artist care a înnoit radical limbajul cinematografic. Un itnerviu realizat de Romulus Caplescu.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 983 / 22 iulie 2009

„Unica propagandă a TIFF-ului e de a întoarce publicul în sala de cinema“

La scurt timp dupa încheierea editiei a opta Transilvania International Film Festival, Mihai Chirilov vorbeste despre alegerile sale din postura de director artistic al festivalului si despre implicarea sa în cadrul ICRNY. Un interviu realizat de Andreea Drogeanu.
Cultura, Nr. 26 / 2 iulie 2009

„Aceşti oameni tineri nu mai fac cîrdăşie cu nimicul“

„Pe mine mă interesează tinerii regizori. M-au interesat totdeauna şi tinerii regizori din teatru, şi plasticienii tineri, şi compozitorii tineri.“ Interviu cu Alexa Visarion, realizat de Valerian Sava.
Observator cultural, Nr. 220 / 11-17 iunie 2009

„Şi România, şi Suedia au contribuit la adâncirea vulnerabilităţii mele“

Elena Vlădăreanu stă de vorbă cu Gabriela Melinescu, scriitoare de origine română care trăieşte în Suedia.
Suplimentul de cultură, Nr. 225 / 25 aprilie - 1 mai 2009

„Nu ştiu dacă sunt un regizor talentat“

„Radu Jude, regizor, realizator al filmului Lampa cu căciulă, scurtmetraj care a participat la peste 70 de festivaluri internaţionale de film, devenit, astfel, cel mai premiat scurtmetraj românesc al tuturor timpurilor.“ Un interviu realizat de Roxana Ioana Ancuţa.
Jurnalul Naţional, Nr. din 6 mai 2009

Istoria critică a literaturii române

Eşecul lui Nicolae Manolescu - Bogdan Creţu; Istoria critica şi capriciile memoriei canonice - Paul Cernat
Cuvântul, Nr. 4 / aprilie 2009

„Îmi asum toate fragilităţile filmului «Weekend cu mama»“

Stere Gulea a spus că pelicula Weekend cu mama, care rulează deja în cinematografele româneşti, a fost un bun antrenament pentru următorul proiect, Sunt o babă comunistă. La 64 de ani, regizorul peliculei Moromeţii a revenit la film după o pauză lungă de 12 ani, timp în care s-a ocupat de politică şi de televiziune. Un interviu cu Stere Gulea, realizat de Nicoleta Zaharia.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 967 / 1 aprilie 2009

Istoria critică a literaturii române, în dezbatere la Facultatea de Litere

Cartea lui Nicolae Manolescu a fost din nou supusă dezbaterii vineri, 13 martie, în cadrul unei mese rotunde desfăşurate sub auspiciile Centrului Interdisciplinar de Studii Culturale Europene şi Româneşti „Tudor Vianu“. La dezbatere au participat: Mircea Martin, Livius Ciocârlie, Iulian Costache, Carmen Muşat, Caius Dobrescu, Paul Cernat, Nicolae Manolescu.
Observator cultural, Nr. 208 / 19-25 martie 2009

„Femeia e ca o expediţie aventuroasă şi plină de riscuri”

„La 27 martie 2009, va fi lansat în cinematografe filmul lui Mircea Daneliuc Marilena, o ecranizare a unei povestiri scrise chiar de regizor, cu Cecilia Bârbora în rolul titular.“ Un interviu cu Mircea Daneliuc, realizat de Cezar Paul-Bădescu.
Adevărul literar şi artistic, Nr. din 25 martie 2009

„Primul film l-am făcut cu mama şi cu tata”

Adrian Sitaru a renunţat la muzica rock şi la părul lung pentru a trece în spatele camerei. Nu îi pare rău, deoarece ca regizor de film nu se plictiseşte deloc. Un interviu realizat de Nicoleta Zaharia.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 961 / 18 februarie 2009

„În România artistul se situează... nicăieri“

Un interviu cu Sorin Ilfoveanu, „tatăl“ unei familii de artişti care expun la galeria Artmark împreună; şi cu fiul său, Nicu Ilfoveanu, despre cartea pictorului, o apariţie recentă, lansată cu prilejul vernisajului expoziţiei din str. Logofăt Luca Stroici. Interviu realizat de Iolanda Malamen.
Ziua, Nr. 4465 / 18 februarie 2009

Cum să (nu) privim pictura

„Cu ochii larg închişi“ - Silvia Dumitrache; Despre detaliu, împotriva canonului - Laura Mesina; Despre artă, altfel - Andreea Răsuceanu.
Observator cultural, Nr. 203 / 12-17 februarie 2009

Nicolae Manolescu - Istoria critică a literaturii române

Istoria critică şi critica Istoriei (I) - Gabriel Dimisianu; Istoria literaturii „ca interglosare infinită“ - Bucur Demetrian; Arca lui Manolescu. Perechi de lighioane nepereche - Horia Gârbea; Inconturnabilul critic - Constantin M. Popa; Canonul lui Manolescu - Ioan Lascu; Sub zodia esteticului. O nouă istorie a literaturii române - Gabriela Gheorghişor; Istoria literară aşteptată - Gabriel Coşoveanu; Nu o casă, ci un palat! - Florea Miu; O istorie literară care nu eludează istoria - Luminiţa Corneanu.
Ramuri, Nr. 1-2 / 2009

„Cînd vorbesc de «concesii», mă refer la colaborări active, la promovarea cu intenţie a cultului personalităţi

„După 1965, cînd am reuşit, în fine, să ies din sistem, m-am dedicat exclusiv învăţămîntului şi cercetării, alegîndu-mi teme îndepărtate de actualitate şi expurgîndu-mi limbajul de orice aluzii la prezentul scandalos.“ Un interviu cu Paul Cornea, realizat de un Cristian.
Observator cultural, Nr. 201 / 29 ianuarie - 4 februarie 2009

Antropologul fără însuşiri

Claude Karnoouh este antropolog şi filosof francez. S-a născut în 1940 la Paris unde a urmat studii de fizică şi chimie la Sorbona şi ulterior studii de antropologie socială şi filosofie la Universitatea Paris X Nanterre. Un interviu realizat de Gabriel Troc.
Cultura, Nr. 50 / 2008

Ideologii şi cultură politică

Victor Rizescu, Adrian Jinga, Bogdan Popa, Constantin Dobrilă pun în dezbatere un fapt de cultură politică românească, descris astfel de Victor Rizescu: „Dezbaterea ideologică românească s-a tradus întotdeauna printr-o confruntare a interpretărilor istorice”.
Cuvântul, Nr. 377 / noiembrie 2008

„Genul de producţie din Vest mi-e foarte incomod. E ca la fabrică, pragmatic“

Cineastul Iosif Demian răspunde întrebărilor Iuliei Blaga despre cariera sa profesională şi despre documentarul pe care îl va realiza în România, la Roşia Montana.
Suplimentul de cultură, Nr. 207 / 29 noiembrie - 5 decembie 2008

Eminescu: apune mitul, renaşte scriitorul

Noi exerciţii exegetice eminescologice - Ovidiu Pecican, Eminescu între mască şi realitate - Silvia Dumitrache, Partea poetului. Prin text, dincolo de text - Antonio Patraş, Eminescu – o identitate în mişcare - Dana Pîrvan-Jenaru, Cine nu are acasă un Eminescu să-l cumpere (şi să-l citească)! - Bianca Burţa-Cernat, Viaţa şi opera – cele două feţe ale monedei - Carmen Muşat.
Observator cultural, Nr. 186 / 9-15 octombrie 2008

O carte în dezbatere

Despre cartea lui Eugen Negrici, Iuziile literaturii române, scriu: Adina Diniţoiu, Dana Pîrvan-Jenaru, Antonio Patraş, Cezar Gheorghe, Bianca Burţa-Cernat, Şerban Axinte, Paul Cernat şi Carmen Muşat.
Observator cultural, Nr. 183 / 18-24 septembrie 2008

De la Cannes, spre Oscarul european

„Regizorul Radu Muntean lansează Boogie în sălile de cinema. A avut prima proiecţie la Cannes, în secţiunea Quinzaine des Realisateurs. Acum concurează cu alte 19 pelicule la Premiile Academiei Europene de Film.“ Un interviu cu Radu Muntean, realizat de Maria Sârbu.
Jurnalul Naţional, Nr. din 5 septembrie 2008

Cercul Literar de la Sibiu

Ion Simuţ, Nicolae Oprea, Aurel Pantea şi Ilie Guţan scriu despre importanţa Cercului Literar de la Sibiu în istoria noastră culturală.
Euphorion, Nr. 5-6 / 2008

Scara lui Iacob

„Mărturia mea ar fi că trăim o epocă de transformare (deşi toate epocile au fost într-un fel sau altul în criză), epoca noastră particularizându-se prin faptul că avem la dispoziţie mijloace (materiale) de-a ne distruge (şi pe care înainte nu le aveam).“ Basarab Nicolescu într-un interviu realizat de Luigi Bambulea, despre dialogul dintre ştiinţă şi religie şi despre cultura română actuală.
Verso, Nr. 40-41 / iulie 2008

„Trecutul este unicul mort cu miros seducător“

„Născut în 1937, Henry Mavrodin a absolvit Academia de Artă Nicolae Grigorescu, la clasa maestrului Corneliu Baba, în 1963. Lucrările sale se regăsesc în Moderna Museet din Stockholm (Suedia), precum şi în colecţii particulare. Profesor de desen şi pictură la Universitatea de Arte din Bucureşti între 1991 şi 2001, Henry Mavrodin a fost între 1996 şi 2001 decan al Facultăţii de Istoria şi Teoria Artei.“ Un interviu cu Henry Mavrodin, realizat de Mircea Cârstea.
Observator cultural, Nr. 437 / 21 august 2008

„Cred că biografia lui Eliade trebuie să se confrunte cu o perspectivă în primul rînd istoriografică“

„După cum spuneam, ultima mea carte despre Eliade va fi în curînd publicată în limba română. Este în pregătire o ediţie franceză, care va ieşi şi aceasta în versiune revăzută şi actualizată.“ Interviu cu profesorul Natale Spineto, Universitatea din Padova, realizat de Gabriel Stănescu.
Timpul, Nr. 6-7 / 2008

„Am încercat să nu-i judec pe partizani”

Cineastul Constantin Popescu, care a regizat scurtmetrajul Porc, din seria despre comunism a lui Mungiu, vorbeşte despre cel mai aşteptat debut din Noul Val, Portret al luptătorului la tinereţe. Mâine, filmul său, Faţa galbenă care râde, rulează la Locarno. Un interviu cu Constantin Popescu, realizat de Florentina Ciuverca.
Evenimentul zilei, Nr. din 13 august 2008

„4, 3, 2“ cade pe umerii criticii

Criticul de film american A. O. Scott, de la New York Times, a povestit pentru Cotidianul întâlnirea cu regizorii români şi cum poate percepe un străin filmele româneşti. Un interviu realizat de Andra Matzal.
Cotidianul (www.cotidianul.ro), Nr. din 4 august 2008

O promisiune care se împlineşte: Institutul de Istorie a Religiilor

„În toate ţările civilizate din lume există institute, catedre care se ocupă de ştiinţa religiilor, în diverse forme. La noi există o netă întârziere în privinţa asta.“ Un interviu cu Andrei Pleşu, realizat de Armand Goşu.
Revista 22, Nr. 30 / 22-28 iulie 2008

„Suntem un imperiu lingvistic: un stat federal compus din câteva provincii arhaice...“

„Pentru cititorii HotNews, Marcel Iureş a povestit despre cea mai mare criză a vieţii sale, dar şi despre implicarea în politică. Am cunoscut un Marcel Iureş de o modestie elegantă, care poate fi însă şi foarte revoltat…“ Un interviu realizat de Vlad Mixich.
HotNews, Nr. din 28 iulie 2008

Turismul cultural

„În România, turism cultural înseamnă multă teorie (de idei, proiecte, strategii, hîrtii, slavă Domnului, nu ducem lipsă!), dar puţină practică. Ca turist care încă mai vede în România o ţară cu locuri de care te poţi îndrăgosti, de nenumărate ori am suferit din cauza indiferenţei care planează peste locurile datorită cărora, altminteri, nu contenim să ne umflăm în pene.“ Semnează: Ioana Bot, Dana Bălan, Marius Chivu, Andrei Ciurcanu, Roxana Lupu, Ruxandra Tudor, Rupert Wolfe Murray.
Dilema Veche, Nr. 231 / 17-23 iulie 2008

O carte în dezbatere

Ion Vianu, reputat psihiatru şi eseist, autor, împreună cu Matei Călinescu, al tulburătorului volum de confesiuni Amintiri în dialog, revine în atenţia publicului cu un nou roman, insolit în peisajul cultural autohton. Necredinciosul deschide un drum nou în literatura romånă contemporană, nu doar prin tematică – Don Juan, tema dublului, Iuda –, ci şi prin stil – alert, fluent, în care accentul cade pe poveste –, fiind totodată o provocare adresată deopotrivă cititorilor şi criticilor. Dintre cei din urmă, răspund astăzi Paul Cernat, Ilina Gregori, Dana Pîrvan-Jenaru.
Observator cultural, Nr. 179 / 10-16 iulie 2008

Vechiul nostru cinema

• Filmul românesc este pe val • Pînă nu trece („ce e val, ca valul trece...“), un număr dilematic dedicat filmului ro ’89 • În care scriu mai toţi cei care au rubrici de film, cronicari adică • Şi cei mai reprezentativi regizori din noua generaţie • Şi cel mai ocupat scenarist • Plus directorul celui mai important festival de film din Ro • Semnează: Cristina Corciovescu, Iulia Blaga, Valerian Sava, Angelo Mitchievici, Anca Grădinaru, Mihai Chirilov.
Dilema Veche, Nr. 229 / 3-9 iulie 2008

Completări la o (posibilă) dezbatere: religia în şcoală

“Asistăm la o dezbatere confuză pe marginea statutului religiei în şcoli, în care argumentele favorabile invocate sînt neatent creionate, iar cele împotrivă sînt neconvingătoare…”, spune Radu Carp.
Revista 22, Nr. 954 / 17-23 iunie 2008

Dublă nominalizare pentru baba comunistă

Scriitorul Dan Lungu a fost dublu nominalizat la unele dintre cele mai prestigioase distincţii literare din Franţa: Premiile “Jean Monnet”, fiind primul autor român care candidează la ele. O face cu volumul Sunt o babă comunistă!, ajuns Je suis une vieille coco! în Hexagon. Un interviu realizat de Alina Purcaru.
Cotidianul (www.cotidianul.ro), Nr. din 16 iunie 2008

Se distrug un secol şi o identitate europeană

Cu ocazia alegerilor locale, Fundaţia Ileana a organizat o masă rotundă, găzduită de UNA Galeria, la 12 mai 2008, la care au fost invitaţi şi reprezentanţi ai principalelor partide politice. Au vorbit invitaţii: prof. univ. Dinu C. Giurescu, prof. univ. Andrei Pippidi, drd. Luminiţa Batali, prof. univ. arh. dr. Peter Derer, lector Marina Theodorescu, Ludovic Orban – Ministrul Transporturilor, lector univ. dr. Dragoş Dincă, secretar de stat dr. Theodora Bertzi, Gheorghe Udrişte, director general PMB, arh. Monica Mărgineanu-Cîrstoiu, prof. univ. dr. Constantin Prut, prof. univ. dr. Ruxandra Demetrescu, rector UNARTE, prof. univ. dr. Corina Popa, prof. univ. dr. Dan Mohanu, prof. univ. dr. Alexandra Titu.
Observator cultural, Nr. 168 / 5-11 iunie 2008

„Încercăm să rămânem cu picioarele pe pământ”

A dat mâna cu Benicio del Toro şi a fost felicitat de cineaşti din toată lumea. Marian Crişan a adus României, pentru al doilea an consecutiv, un Palme d’Or la Cannes. Este regizorul preferat al rapperilor din Bucureşti, creator de videoclipuri pentru Paraziţii (Mesaj pentru Europa), B.U.G. Mafia (Pantelimonu` petrece) şi Puya. Un interviu cu Mircea Crişan, realizat de Dan Boicea, Nicoleta Zaharia.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 924 / 4 iunie 2008

„Consider că aparţin şi literaturii române, şi literaturii germane“

Dintre aşa-numiţii scriitori români de limbă germană foarte puţini sînt cu adevărat cunoscuţi şi discutaţi în România, în timp ce, în spaţiul de limbă germană (Germania, Elveţia), unii dintre ei au un succes de critică şi de public care nu poate fi trecut cu vederea. Carmen-Francesca Banciu se numără printre aceştia din urmă. Un interviu realizat de Iulia Dondorici.
Observator cultural, Nr. 166 / 22-28 mai 2008

„Suntem în pragul unei dictaturi a imaginii şi a economicului“

Ambasador al Anului European al Dialogului Intercultural, cineastul Radu Mihăileanu va începe, pe 23 mai, filmările la Concertul, o producţie care a obţinut cea mai mare finanţare acordată de CNC în ultima sesiune. Regizorul vorbeşte, pentru Cotidianul, despre destinul lui şi al filmelor sale, dar şi despre misterul unei arte care îl tulbură şi azi. Un interviu realizat de Magdalena Popa Buluc.
Ziua, Nr. din 18 mai 2008

„Cinematograful românesc trebuie să se diversifice“

„Cinematograful românesc, în evidenta ascensiune pe plan internaţional şi, mai nou, şi pe piaţa internă, trebuie să înceapă să se diversifice. Filmele de gen sunt absolut necesare. Numai cu ele se creează o industrie cinematografică stabilă şi de succes.“ Regizorul Radu Gabrea răspunde întrebărilor lui Răzvan Brăileanu despre starea actuală a cinematografiei noastre.
Bucureştiul cultural, Nr. 69 / 13 mai 2008

"Cât aţi vrea să mai stăm pe val?"

Cu al treilea sau lungmetraj, Radu Muntean participă pentru prima oara la Festivalul de la Cannes, în secţiunea Quinzaine des Réalisateurs. Boogie – o poveste contemporană cu trentagenari – îi are in distributie pe Dragos Bucur, Anamaria Marinca, Mimi Brănescu şi Adrian Vancica. Regizorul-scenarist are deja subiectul următorului film: ultimele două săptămâni din viaţa unui cuplu. Un interviu cu Radu Muntean, realizat de Iulia Blaga.
România liberă, Nr. din 14 mai 2008

Literatura română (ca) în filme

Dan Iancu, George Volceanov, Ion Lazu, Horia Gârbea, Alexandru Vlad, Bogdan Suceavă, Dan Perşa, Viorel Ştefănescu, Dan-Silviu Boerescu, Călin Stănculescu, Ion Murgeanu, Doina Ruşti, Lucia Verona, Ştefan Dimitriu şi alţii comentează prezenţa şi absenţa literaturii române în proiectele regizorilor de film.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 14-15 / 23 aprilie 2008

„Selecţia la Cannes gâdilă orgoliul“

Regizorul Radu Muntean (36 de ani) e cap de afiş al prezenţei româneşti la Festivalul de la Cannes (14-25 mai), cu filmul Boogie, selectat în secţiunea paralelă Quinzaine des Réalisateurs. Boogie, un film despre dificila vârstă 30 şi ceva, vine pe Croazetă la moment festiv, când secţiunea care i-a descoperit pe Lucian Pintilie, Nae Caranfil, Cristi Puiu, Cristian Mungiu şi Corneliu Porumboiu aniversează 40 de ani de existenţă. Un interviu realizat de Florentina Ciuverca.
Evenimentul zilei, Nr. 5154 / 29 aprilie 2008

„Există rele şi mai mari decât titlurile academice“

„Norman Manea este cel mai tradus scriitor român din străinătate, iar cele peste 50 de volume, dintre care cel mai cunoscut este Întoarcerea huliganului, au fost publicate în 20 de limbi. Deşi, oficial, se întoarce în România după 11 ani, Manea a mai venit în România în 2004, şi a mers neştiut de nimeni la mormântul mamei sale din Bucovina.“ Un interviu cu Norman Manea, realizat de Simona Chiţan.
Evenimentul zilei, Nr. din 21 aprilie 2008

Cocoşul decapitat, patru perspective critice

„Cocoşul decapitat este probabil prima transpunere cinematografică a unei perioade fundamentale din istoria comunităţii săseşti, cu reverberaţii profunde, până în contemporaneitate. Publicăm patru cronici la filmul regizat de Radu Gabrea, care încearcă să prezinte plusurile şi minusurile acestei noi premiere româneşti.“ Semnează: Cristian Cercel, Mihai Fulger, Angelo Mitchievici, Valerian Sava.
Observator cultural, Nr. 159 / 3-9 aprilie 2008

„Nu este vorba de nici un val al cinematografiei“

După ce a scris scenariile pentru mai toate filmele ... Răzvan Rădulescu, cel care a semnat scenariul mai multor filme premiate la noi şi în străinătate (Marfa şi banii, Moartea domnului Lăzărescu, Niki Ardelean, colonel în rezervă, Hârtia va fi albastră ş.a.), predă acum la una dintre cele mai apreciate facultăţi de mass-media şi film din Europa, Universitatea din Karlsruhe. El consideră că în povestea cu valul cinematografiei româneşti se amestecă şi talent, şi impostură, şi calcul, şi abilitate managerială. Un interviu cu Răzvan Rădulescu, realizat de Cezar Paul Bădescu.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 914 / 26 martie 2008

„Nu mai cred în tehnică, doar în poveste“

Adrian Sitaru s-a impus anul trecut ca unul dintre cei mai promiţători tineri regizori români. Filmul său Valuri a obţinut numeroase distincţii la importante festivaluri internaţionale (Locarno, Sarajevo, Milano, Namur etc.), precum şi Premiul Gopo pentru cel mai bun scurtmetraj autohton. Un interviu realizat de Mihai Fulger.
Observator cultural, Nr. 157 / 20-26 martie 2008

„Nu am concepţii de «dinozaur»”

Premiera românească a săptămânii, Cocoşul decapitat, o adaptare după un roman de Eginald Schlattner, e una dintre cele două pelicule pe care Radu Gabrea (71 de ani) le lansează anul acesta. L-a ajuns din urmă Călătoria lui Grüber, o istorie reală din timpul pogromului de la Iaşi, din 1941. Într-un interviu acordat EVZ, cineastul explică de ce se numără printre puţinii regizori din vechea generaţie agreaţi de noul val şi dezvăluie că următorul său film va fi unul autobiografic, despre anchetarea şi arestarea sa de către Siguranţă, după episodul Ungaria 1956. Un interviu realizat de Florentina Ciuverca.
Evenimentul zilei, Nr. din 25 martie 2008

„Încă nu mă consider un actor mare“

„E destin că am ajuns actor! Eu mă pregăteam, la sugestia bunicilor şi a mamei, să fac o şcoală electrotehnică. Făceam teatru ca hobby. Nici nu mă gândeam că va fi o profesie, jucam la Ateneul Popular din cartierul Vitan. Şi instructorul mi-a zis: Dumneata ar trebui să dai examen la teatru!. Şi am incercat. Am intrat printre ultimii, am fost repartizat la clasa doamnei Aura Buzescu.“ Un interviu cu Victor Rebengiuc, realizat de Ovidiu Şimonca.
Observator cultural, Nr. 154 / 28 februarie - 5 martie 2008

„Aş fi povestit comunismul prin comedie“

„Nu ştiu dacă există o sintagmă asemanătoare visului american în franceză, dar, dacă ar exista, i s-ar potrivi perfect compatriotului nostru Radu Mihăileanu. A fugit din România in 1980, pentru că nu putea trăi fără să spună ce gândeşte.“ Un interviu cu Radu Mihăileanu, realizat de Margarita Geica.
Ziua, Nr. 4175 / 5 martie 2008

Un institut tânăr ramificat pe cinci continente

„Institutul Cervantes a fost înfiinţat in anul 1991 cu scopul de a promova limba şi cultura spaniolă în lume şi, la numai doi ani după aceea, în 1993, şi-a deschis porţile şi cel din Bucureşti. Acest fapt nu este surprinzător, fiindcă în România există un mare interes pentru limba şi cultura noastră şi catedre de spaniolă în multe universităţi.“ Un interviu cu Joaquín Garrigós, directorul Institutului Cervantes din Bucuresti, realizat de Gabriela Adameşteanu.
Bucureştiul cultural, Nr. 4 / 26 februarie 2008

„La noi, succesul la public miroase urât“

"Restul e tăcere, cel mai scump film românesc realizat după 1989, va avea premiera în Bucureşti pe 7 martie, după care va fi lansat şi în Timişoara şi Iaşi. Am intrat în culisele producţiei acestui film împreună cu regizorul şi scenaristul lui, Nae Caranfil.“ Un interviu cu Nae Caranfil, realizat de Cezar Paul Bădescu.
Nae Caranfil:
Adevărul literar şi artistic, Nr. 5487 / 5 martie 2008

„Premiile nu te fac un cineast mai bun decât eşti“

„Radu Jude a realizat îin ultimii doi ani trei filme foarte apreciate: Lampa cu căciula (scurtmetrajul românesc cu cel mai bogat palmares internaţional), Dimineaţa (nominalizat la Premiul Gopo pentru cel mai bun scurtmetraj din 2007) şi Alexandra (lansat luna aceasta, la prestigiosul festival de la Clermont-Ferrand).“ Un interviu cu Radu Jude, realizat de Mihai Fulger.
Observator cultural, Nr. 152 / 14-20 februarie 2008

Drumul spre literatură

„Péter Nádas a vizitat prima oara Bucureştiul împreună cu traducătoarea lui şi a lui Peter Esterhazy, Anamaria Pop, cu ocazia premierei, la Teatrul de Comedie, la 16 decembrie 2008, a piesei sale Înmormantarea, în regia lui László Bocsárdi. Discuţia noastră a avut loc după întâlnirea lui Péter Nádas cu redacţia Observatorului Cultural şi a pornit de la splendidul articol Crima din Ajunul Crăciunului a lui Péter Nádas, publicat în Observator Cultural, 20 decembrie 2008.“ Un interviu realizat de Gabriela Adameşteanu.
Bucureştiul cultural, Nr. 2 / 29 ianuarie 2008

Ce poate povesti o „istorie secretă“ a literaturii

Având un titlu foarte provocator, Istoria secretă a literaturii române a profesorului Cornel Ungureanu, de la Universitatea de Vest din Timisoara, propune o perspectivă proaspată şi mai puţin obişnuită asupra culturii române. Un interviu realizat de Cristian Pătrăşconiu.
Cotidianul (www.cotidianul.ro), Nr. din 6 Februarie 2008

Pledoarie pentru "fasta neomogenitate" a unei comunităţi

„Pe masură ce devenea mai clar ce s-a întâmplat la Roma, reacţiile româneşti deveneau tot mai penibile. Cea a ministrului de Externe, care nu era un oarecare politician, ci un intelectual cooptat în guvern, m-a uluit. Ne aflăm din nou în vechea noastră fundatură elitară unde domneşte vechiul şi mereu noul rictus mahalagesc de superioritate şi dispreţ faţă de popor, gloata tâmpă, necultivată, murdară, stupidă, grosolană.“ Un interviu cu Norman Manea, realizat de Rodica Palade.
Revista 22, Nr. 3 / 15-21 ianuarie 2008

„Avem nevoie de un spaţiu pe masură“

Magda Cârneci, director al ICR Paris, în dialog cu Gabriela Adameşteanu: “În ce priveşte poziţionarea noastră internaţională, cred că suntem în punctul în care putem să începem să renunţăm la defetismul şi antominimizarea naţională, moştenită şi continuată după 1989”.
Bucureştiul cultural, Nr. 64 / 8 ianuarie 2008

„Câştigi întotdeauna rupând nişte poduri în spatele tău“

Helmuth Stürmer a fost scenograful Teatrului de Stat din Sibiu până în 1977, când s-a stabilit în Germania. Colaborarea cu regizori ca Vlad Mugur, Andrei Şerban, Lucian Pintilie, Silviu Purcărete şi Tompa Gabor l-a readus în România. Toamna aceasta, a semnat în tandem cu Silviu Purcărate două premiere: Faust după Goethe la Teatrul Naţional Radu Stanca din Sibiu şi Giannni Schicchi e Puccini la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj Napoca. Un interviu realizat de Oana Cristea Grigorescu.
Ziarul de duminică, Nr. 50 / 21 decembrie 2007

Pelicula “4, 3, 2” are şanse de nominalizare la Oscar

Regizorul Cristian Mungiu, care anul acesta a obţinut, cu 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile, prestigioase premii, printre care atât de râvnitul Palme d’Or la Cannes, a declarat într-un interviu acordat agenţiei Mediafax că există şanse reale ca filmul său să fie nominalizat la Oscar. Un interviu realizat de Marina Constantinoiu.
Jurnalul Naţional, Nr. (www.jurnalul.ro) / 27 decembrie 2007

«Pregătesc un film despre masacrul românesc de la Odessa»

Florin Iepan este unul dintre primii producători români independenţi specializaţi în filme documentare şi programe TV şi autorul filmului documentar Născuţi la comandă. Decreţeii. La sfîrşitul lunii octombrie, la Institutul Cultural Român, a fost proiectat în avanpremieră filmul Bela Lugosi, The Fallen Vampire / Bela Lugosi, vampirul căzut, un film documentar dedicat actorului Bela Lugosi, cel care a creat la Hollywood, în anii ’30, personajul contelui Dracula. Un interviu realizat de Roxana Călinescu.
Dilema Veche, Nr. 202 / 20-26 decembrie 2007

„Numărul de premii este irelevant”

Cristi Mungiu, regizorul premiat anul acesta cu Palme D’Or la Festivalul de la Cannes, consideră că succesele tinerei generaţii de cineaşti români pot contribui în mare măsură la redresarea cinematografiei noastre. “Trebuie să facem ceva acum. Eu a doua oară nu mai încerc”, spune hotărât regizorul. Un interviu realizat de Ramona Drăghici.
Jurnalul Naţional, Nr. (www.jurnalul. ro) / 12 decembrie 200

„Nu cred în progresul literaturii“

La ce bun poezia în aceste timpuri ale unei culturi „culturale“? Intreaga operă teoretică a lui Michel Deguy – de la filozofie la studii critice sau dialoguri – este o încercare de a răspunde la această întrebare. Un interviu realizat de Luiza Palanciuc.
Observator cultural, Nr. 142 / 29 noiembrie - 5 decembrie 2007

„Literatura mi s-a părut o chestiune frivolă”

de Cezar Paul Badescu
Adevărul literar şi artistic, Nr. 5407 / 28 noiembrie 2007

„Noi, scenografii, construim nişte vise de hârtie“

Operele lui Helmut Sturmer reunesc mărturiile unei existenţe dedicate scenografiei de teatru şi operă, timp de 40 de ani. Deşi este unul dintre cei mai premiaţi scenografi, se dovedeşte un lider artistic de o modestie rară. Helmut Sturmer răspunde întrebărilor redacţiei suplimentului de miercuri, al ziarului Adevărul.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 5395 / 14 noiembrie 2007

„Văd la oameni din generaţia mea aceeaşi dorinţă de a-şi asuma istoria“

„Sâmbăata, 17 noiembrie, pe o ploaie sâcâitoare, l-am însoţit pe Edward Kanterian la cimitirul armenesc din Bucureşti. Dorea să se reculeagă la mormintele bunicilor şi străbunicilor. Mi-a repetat tot timpul, până am ajuns într-un restaurant încălzit, că el îşi caută rădăcinile româneşti şi rădăcinile armeneşti pierdute în România.“ Un interviu realizat de Ovidiu Şimonca.
Observator cultural, Nr. 141 / 15-21 noiembrie 2007

Trilogia Orbitor

Mircea, orbitorul - Gabriel Coşoveanu, Orbitor sau cum să zbori cu o singură aripă - Horia Gârbea, O lumină densă, arzând orbitor - Bucur Demetrian, Strălucirea şi suferinţele prozei - Gabriela Gheorghişor
Ramuri, Nr. 10 / 2007

Radu Mihaileanu vrea sa filmeze o comedie in Romania

Săptămâna trecută a primit la Paris, din partea ministrului francez al Culturii, distincţia de Cavaler al Ordinului Artelor si Literelor. Între 18 si 21 octombrie, a prezidat la Dijon întâlnirea Societăţii Autorilor, Realizatorilor şi Producătorilor, organ reprezentativ pentru cinematografia ţărilor Uniunii Europene. Deşi trăieşte în Franţa de mai multă vreme (a părăsit România în 1980), Radu Mihăileanu vrea să filmeze pentru următorul lungmetraj – o comedie – şi în ţara natală. Un interviu realizat de Iulia Blaga.
România liberă, Nr. (www.romanialibera.ro) / 31 octombrie 2007

Despre critica universitară şi nu numai despre ea

Un interviu pe care Ioan Boldea i-l ia lui Ion Pop, cunoscut poet, profesor, critic şi istoric literar, în deschiderea anchetei pe care revista Vatra o consacră „condiţiei criticii universitare”: „Se vor găsi întotdeauna oameni interesaţi de actualitatea editorială şi dornici s-o comenteze, chiar dacă imixtiunea publicităţii va afecta probabil procentual întâmpinarea.“
Vatra, Nr. 7 / 2007

“Noul val” nu există!

„Sunt foarte puţini oameni care iubesc cu adevărat filmul asumându-şi pe deplin condiţia de spectator. Acei oameni iubesc şi literatura, iubesc şi pictura, sunt familiarizaţi cu tot ceea ce înseamna expresie artistică.“ Un interviu din suplimentul Plus ART, cu Cristi Puiu.
Revista 22, Nr. 917 / 2-8 octombrie 2007

Noul Cinema Românesc

Alex. Leo Şerban, Mihai Chirilov, Iulia Blaga, Mihai Fulger răspund în suplimentul Plus ART, unor întrebări redacţionale despre noul cinema românesc.
Revista 22, Nr. 917 / 2-8 octombrie 2007

Povestea unei vieţi. Nicolae Balotă la Cluj

Un interviu pe care Ruxandra Cesereanu i l-a luat lui Nicolae Balotă în faţa studenţilor săi de la Literele clujene, studenţi care intervin şi ei cu câteva întrebări.
Steaua, Nr. 7-8 / 2007

Starea filmului documentar

Adina Brădeanu, Viorica Bucur, Dumitru Budrală, Dana Deac, Tudor Giurgiu, Csilla Kato, Florin Iepan, Iaromira Popovici, Ada Solomon, Alexandru Solomon discută despre filmul documentar romanesc la ora actuală.
Dilema Veche, Nr. 188 / 13-19 septembrie 2007

Orbitor. Aripa dreaptă de Mircea Cărtărescu

„Vara aceasta s-a lansat ultimul volum al trilogiei Orbitor. Editura Humanitas a acordat autorului, Mircea Cărtărescu, tot sprijinul posibil, eforturile de mediatizare fiind susţinute. În gazete, Aripa dreapta a fost îndelung comentată şi a devenit un volum controversat, cronicile pendulând între o admiraţie encomiastica şi o critică severă.“ O ampla dezbatere la care participă: Ovidiu Şimonca, Adina Diniţoiu, Bianca Burţa-Cernat, Delia Ungureanu şi Şerban Axinte.
Observator cultural, Nr. 131 / 6-12 septembrie 2007

Asaltul istoriei asupra artelor

Paul Cernat, scriind despre Orbitor III, de Mircea Cărtărescu, Mihai Fulger – despre filmele tinerilor cineaşti români, şi Iulia Popovici – despre dramaturgia contemporană inspirată din anii ceauşismului, pun în dezbatere o întrebare: Cum ajunge istoria în artă?
Observator cultural, Nr. 130 / 30 august - 5 septembrie 2007

„Cazul Eliade ne tulbură şi ne interesează în mod direct pe toţi“

„De ceva vreme se poate observa în Italia o tendinţă de a deduce din opera lui Eliade o întreaga teorie a sacrificiului. În fapt, este vorba de o tendinţă inaugurată de Furio Jesi, autorul controversatului studiu apărut in 1978, La cultura di destra e la religione della morte, tendinţă care a fost reluată, şi chiar întărită ulterior, de un alt istoric italian al religiilor, Cristiano Grottanelli, într-un volum apărut la Editura Laterza în 1999, care adună cele mai importante studii asupra temei sacrificiului.“ Un interviu cu Pietro Angelini, profesor la Universitatea L’Orientale din Napoli, realizat de Monica Joita.
Observator cultural, Nr. 122 / 5-11 iulie 2007

Înaltul cer al muzicii româneşti

„Până în 1986 când a părăsit ţara, Corneliu Dan Georgescu era considerat un compozitor predilect minimalist, încăpăţânat în re-inventarea mecanismelor intime de producere a folclorului tradiţional românesc. Apoi, după stabilirea fizică în spaţiul german, zvonurile în legătură cu preocupările sale componistice sau teoretice s-au rărit şi au pălit, tot aşa cum probabil a fost din ce în ce mai dificil pentru el să palpeze trupul creaţiei autohtone ori să perceapă fără rest teribilul freamăt al muzicienilor de acasă.“ Un interviu realizat de Liviu Dănceanu.
România literară, Nr. 26 / 6 iulie 2007

Noiembrie 2006. Liviu Ciulei la „ARHITECTURA”

„Din ceea ce văd aici în arhitectura nouă îmi plac puţine lucruri. Vilele - majoritatea lor, nu spun că nu există şi excepţii – nu le găsesc reuşite. La o privire grăbită mi s-a părut interesantă o lucrare, pe şoseaua spre Otopeni, cum ieşi din Bucureşti, pe stânga, cu o copertină subţire, oarecum inspirată din construcţiile făcute de arhitecta Zaha Hadid...“ Un interviu cu Liviu Ciulei, realizat de Mariana Celac.
Arhitectura, Nr. 55 / iunie 2007

„Am reuşit să rămîn eu însămi“

Ileana Mălăncioiu este una dintre cele mai autentice voci ale literaturii noastre. Versurile sale au o putere şi o memorabilitate cum rar mai găseşti în scrierile de astăzi. Un interviu realizat de Simona Şora.
Dilemateca, Nr. 13 / iunie 2007

Ora României

O conferinţă despre starea actuala a României, organizată la Universitatea Indiana, între 22-24 martie a.c., cu un discurs al lui Vladimir Tismaneanu despre condamnarea regimului comunist din România şi cu mese rotunde tematizate: istorie şi ştiinte umaniste; ştiinţe sociale; limba si literatura română. Textele preluate din Suplimentul “Plus 22” - 15 mai 2007.
Revista 22, Nr. 897 / 15-21 mai 2007

„Nu ştiu dacă o serie de premii se poate numi succes“

În luna martie, la Institutul Cultural Român, a fost proiectat scurtmetrajul «Lampa cu căciulă», regizat de Radu Jude, pe un scenariu de Florin Lăzărescu. Un interviu cu Radu Jude. A consemnat Roxana Calinescu.
Dilema Veche, Nr. 167 / 20-26 aprilie 2007

Europa crestina. Portretul unei apostazii colective

„Brasovul gazduieste, pentru al treilea an la rând, una dintre Conferintele Microsoft. Anul acesta (2006) îl avem alaturi de noi pe dl. Teodor Baconsky, eminent teolog, eseist, publicist.“ O ampla dezbatere moderata de Mircea MihaiesB si la care participa Vladimir Tismaneanu, Andrei Bodiu, Silviu Hotaran, Teodor Moldovan, Paula Apreutesei, Marius Lazurca. Orizont, nr. 1 / ianuarie 2007
Orizont, Nr. 1 / ianuarie 2007

"Filmul m-a ales pe mine"

„Distinsa in luna ianuarie cu premiul pentru Cea mai buna actrita într-un rol secundar de catre Asociatia Criticilor de Film din Los Angeles, pentru rolul din filmul «Moartea domnului Lazarescu», regizat de Cristi Puiu, Luminita Gheorghiu este astazi una dintre cele mai importante actrite de teatru si film din România.“ Un interviu cu Luminita Gheorghiu realizat de Monica Andronescu. Ziua (www.ziua.ro), 26 februarie 2007
Orizont, Nr. Ziua (www.ziua.ro) , 26 februarie 2007

"Simularea unei executii în piata publica"

Acuzat de plagiat si mistificari autobiografice, directorul editurii Humanitas, Gabriel Liiceanu raspunde, într-un interviu realizat de Sabina Fati. România libera (www.romanialibera.ro), 28 februarie 2007
Orizont, Nr. România libera (www.romanialibera.ro), 28 februar

Hanno le explica strainilor cum e treaba cu România

„Conform IMDb, dictionarul virtual al creatorilor de cinema, Hanno Hoefer este cel mai complex dintre toti oamenii de cinema români înregistrati: actor, producator, scenarist, regizor si autor de coloana sonora.“ Un interviu realizat de Seila Dumitrescu. Cotidianul (www.cotidianul.ro), 2 martie 2007
Orizont, Nr. Cotidianul (www.cotidianul.ro), 2 martie 2007

„N-am fost niciodata atras de modelul chinez si de China“

Nicolae Breban despre China într-un interviu realizat de Dora Pavel din volumul «Armele seductiei», în curs de aparitie la Editura Casa Cartii de Stiinta. Apostrof, nr. 2 / februarie 2007
Apostrof, Nr. 2 / februarie 2007

„Pentru mine, ca istoric al imaginii, Don Quijote este unul dintre personajele tutelare“

Victor Ieronim Stoichiţă, recentul Doctor Honoris Causa al Universitatii Nationale de Arta, Bucuresti, raspunde întrebarilor lui Ovidiu Simonca. Observator cultural, nr. 104 / 1-7 martie 2007
Observator cultural, Nr. 104 / 1-7 martie 2007

Timisoara – orasul cu ceva în plus

„Prima oara am vrut sa cunosc Timisoara în anul cinci de facultate, când auzisem ca Timisaora e un oras extrem de verde si plin de case cu caramida aparenta. Exista un curent anglo-saxon în arhitectura pe atunci, care marsa pe acest ambient.“ Un interviu cu Serban Sturdza, realizat de Adriana Babeti. Orizont, nr. 12 / 2006
Orizont, Nr. 12 / 2006

Ne ascundem în spatele "noului val“ de parca am avea o mare productie cinematografica

„Ceea ce ma intereseaza e produsul finit, pe care il judec exact cum ar trebui, fara sa ma las influentat de nimic. Aceasta e, pina la urma, cea mai justa judecata de valoare pe care o poti da unui lucru, nefiind implicat.“ Un interviu cu Mihai Chirilov, realizat de Ana-Maria Onisei. Suplimentul de cultura, nr. 111 / 20-26 ianuarie 2007
Suplimentul de cultură, Nr. 111 / 20-26 ianuarie 2007

Comunismul si nazismul au fost enorme prostii care au îmbracat haina cunoasterii absolute

„Acest Raport si discutia în jurul sau va accelera discutia în jurul Legii lustratiei în România. Eu astept ca primavara anului 2007 sa fie din acest punct de vedere o primavara destul de agitata pentru ca, practic, s-a încheiat un proces istoric…“ Un interviu cu Vladimir Tismaneanu, realizat de Marius Vasileanu. Adevarul literar si artistic, nr. 854 / 17.01.2007
Adevărul literar şi artistic, Nr. 854 / 17.01.2007

„Nu cred într-o lege a lustratiei creatorilor de film“

Scriitorul Eugen Serbanescu – romancier, dramaturg si scenarist de film – a devenit, de aproape doua luni, director general al Centrului National al Cinematografiei. Eugen Serbanescu il inlocuieste in functie pe Decebal Mitulescu, un personaj „de paie“, un apropiat al lui Sergiu Nicolaescu si un „executant“ al dispozitiilor acestuia. Un interviu realizat de Valeriu Sava si Ovidiu Simonca. Observator cultural, nr. 94 / 14-20 decembrie 2006
Observator cultural, Nr. 94 / 14-20 decembrie 2006

"Eu domin clasamentele cinematografiei românesti de cinci decenii"

„In SUA nu as fi reusit sa fac ce am facut în România, nu as fi putut avea o asemenea cariera.“ Interviu cu Sergiu Nicolaescu, realizat de R. Chiruta. Suplimentul de cultura, nr. 106 / 09-15 decembrie 2006
Suplimentul de cultură, Nr. 106 / 09-15 decembrie 2006

"Mi s-a imprimat un fel de necesitate de a asculta povesti si apoi de a le spune"

„Scoala româneasca este rea. Ca sa fiu si mai specific: scoala cu sediul în Matei Voivod e rea. O spun fara nici un fel de retinere.“ Un interviu cu scenaristul si prozatorul Razvan Radulescu, realizat de R. Chiruta. Suplimentul de cultura, nr. 103 / 18-24 noiembrie 2006
Suplimentul de cultură, Nr. 103 / 18-24 noiembrie 2006

„Fac foarte multe lucruri din sâcâiala“

Un interviu cu Razvan Radulescu, scenaristul filmelor «Marfa si banii» si «Moartea domnului Lazarescu», realizat de Ovidiu Simonca. Observator cultural, nr. 90 / 16-22 noiembrie 2006
Observator cultural, Nr. 90 / 16-22 noiembrie 2006

Premiul Medicis Etranger este "un «brinci» spre celebritate"

Victor Eskenasy a difuzat la postul de radio "Europa libera" un interviu cu Norman Manea, laureatul pe 2006 al premiului Médicis Etranger pentru romanul «Intoarcerea huliganului». Suplimentul de cultura, 4-10 noiembrie 2006
Observator cultural, Nr. Suplimentul de cultura , 4-10 noiembrie 2006

Cronica unei morti anuntate. La Constanta

Faptul ca în Constanta faimosului primar Mazare, cel cu numele trecut pe autobuze, garduri de scoli si copaci, a disparut o institutie teatrala de prima marime nu este, cred, cu nimic mai prejos de o serie de evenimente care umplu paginile ziarelor si ecranele televizoarelor. Un interviu cu Gabriela si Oleg Danovski jr., realizat de Doina Jela. Obervator cultural, nr. 88 / 2-8 noiembrie 2006
Observator cultural, Nr. 88 / 2-8 noiembrie 2006

Dezbaterea filmului românesc de azi

Mihai Fulger si Valerian Sava scriu despre filmul «Hîrtia va fi albastra», al regizorului Radu Munteanu, considerând ca este un eveniment care anunta un nou cinema românesc. Observator cultural, nr. 86 / 19-25 octombrie 2006
Observator cultural, Nr. 86 / 19-25 octombrie 2006

Regizorii care au ratat ar trebui sa nu mai fie finantati

Ana Maria Onisei îl intervieveaza pe fostul director al Centrului National al Cinematografiei Decebal Mitulescu. Suplimentul de cultura, nr. 96 / 30 septembrie - 6 octombrie 2006
Suplimentul de cultură, Nr. 96 / 30 septembrie - 6 octombrie 2006

„Securitatea a încercat în mod indirect sa ma atraga“

Alexandru Zub raspunde întrebarilor lui Ovidiu Simonca, fiind de parere între altele, ca Raportul Comisiei prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste din România va fi un document absolut necesar. Observator cultural, nr. 79 / 31 august - 6 septembrie 2006
Observator cultural, Nr. 79 / 31 august - 6 septembrie 2006

Despre secularizare, teologie si boicotul istoriei

Mihail Neamtu sta de vorba cu Sorin Antohi despre evolutia relatiilor institutionale românesti în epoca post-secularizare. Idei în dialog, nr. 7 / 2006
Idei în dialog, Nr. 7 / 2006

„Visul meu acum e sa traiesc cu carti si animale“

Marius Chivu îl interviveaza pe Andrei Codrescu despre cartile sale traduse în româneste, despre conditia actuala a fictiunii concurate de realitate etc. Dilemateca, nr. 3 / 2006
Dilemateca, Nr. 3 / 2006

Asanarea vietii academice

Gheorghe Ceausescu comenteaza pe marginea articolului De ce suntem marginali, publicat de Alexander Baumgarten în nr. 7 din Idei în dialog, despre asanarea vietii noastre academice. România literara, nr. 30 / 28 iulie 2006
România literară, Nr. 30 / 28 iulie 2006

Despre secularizare, teologie si boicotul istoriei

Mihail Neamtu sta de vorba cu Sorin Antohi despre evolutia relatiilor institutionale românesti în epoca post-secularizare. Idei în dialog, nr. 7 / 2006
Idei în dialog, Nr. 7 / 2006

„E deosebit de important sa facem cunoscuta creatia contemporana“

„Este nevoie ca eforturile pe care le fac institutii precum Institutul Cultural Român, cu toate reprezentantele sale din strainatate, Ministerul Culturii si Cultelor, Ministerul Afacerilor Externe, prin departamentele sale tangente domeniului, sa fie conjugate si sa aiba efecte vizibile în plan international.“ Un interviu cu Presedintele României, Traian Basescu realizat de Luminita Batali.
Observator cultural, Nr. 73 / 20-26 iulie 2006

„Nu vad, deocamdata, vreo sansa româneasca pentru Nobelul literar“

Aura Christi sta de vorba cu Norman Manea despre exil, despre copilaria si parintii scriitorului, despre sansele românesti la un Nobel literar. Contemporanul - Ideea europeana, nr. 6 / 2006
Contemporanul. Ideea Europeană, Nr. 6 / 2006

„Daca exista (si exista!), în Universitate, un grup de oameni care sa poarte eticheta natural born teacher, profesorul Paul Cornea e capetenia lor. Fiind (a recunoscut-o într-o discutie mai veche) dascal înainte de orice altceva, a acceptat, se vede, interviul de fata ca pe un exercitiu de pedagogie.“ Un interviu realizat de Simona Vasilache în România literara, nr. 24 / 16 iunie 2006.
România literară, Nr. 24 / 16 iunie 2006

Ioan-Pavel Azap îl intervieveaza pe criticul Gheorghe Grigurcu: „Poezia este fenomenul originar al activitatii mele literare. Eu mi-am dorit conditia de poet, iar critica a aparut ca un fel de anvelopa în jurul productiei poetice.�? Tribuna, nr. 91 / 16-30 iunie 2006
Tribuna, Nr. 91 / 16-30 iunie 2006

„Am urcat un munte care astazi nu mai exista“

Ovidiu Simonca îl intervieveaza pe economistul Daniel Daianu cu prilejul lansarii, la Bookfest 2006, a cartii sale «Ce vom fi în Uniune», aparuta la Polirom în 2006. Observator cultural, 8-14 iunie 2006
Tribuna, Nr. Observator cultural, 8-14 iunie 2006

„Televiziunea nu este, probabil, cel mai adecvat mijloc de expresie pentru un scriitor“

George Onofrei sta de vorba cu scriitorul Norman Manea, care va împlini în curând 70 de ani. Suplimentul de cultura, nr. 80 / 10-16 iunie 2006
Suplimentul de cultură, Nr. 80 / 10-16 iunie 2006

La ora actuala, comentariul politic e mai liberal decît cel închinat literaturii

Paul Aretzu sta de vorba cu Gheorghe Grigurcu, care declara ca la ora actuala comentariul politic e mai liberal decît cel închinat literaturii. Ramuri,nr. 1-2 / ianuarie-februarie 2006
Ramuri, Nr. 1-2 / ianuarie-februarie 2006

„Daca toti stam cu capul în pamânt, la ce bun documentarul?“

Ovidiu Simonca sta de vorba cu regizorul de filme documentare Alexandru Solomon, autorul documentarului «Marele jaf comunist». Observator cultural, nr. 57 / 30 martie - 5 aprilie 2006.
Observator cultural, Nr. 57 / 30 martie - 5 aprilie 2006

„Singura «imagine» pe care mi-o cultiv este aceea a unui artist liber“

Oana Stoica îl intervieveaza pe coregraful si dansatorul Razvan Mazilu, care declara ca dansul contemporan trebuie sa îti dea de gândit. Suplimentul de cultura, nr. 67 / 11-17 martie 2006
Suplimentul de cultură, Nr. 67 / 11-17 martie 2006

Conferintele Cuvantul

Teodor Baconsky si Eugen Ciurtin conferentiaza pe tematica ortodoxie-ecumenism în cadrul Conferintelor „Cuvântul�?. Textele din Cuvântul, nr. 1 / 2006.
Cuvântul, Nr. 1 / 2006

„Drumul spre democratie este democratia însasi“

Mircea Iorgulescu în dialog cu Nicolae Breban, la Europa libera în 1998, text reprodus în România literara, nr. 3 / 25-31 ianuarie 2006.
România literară, Nr. 3 / 25-31 ianuarie 2006

Un fel de jurnal: 1973-1981

Pagini de confesiuni apartinând lui Matei Calinescu, din volumul cu acelasi titlu, în pregatire la Editura Polirom, din Orizont, nr. 1 / 23 ianuarie 2006.
Orizont, Nr. 1 / 23 ianuarie 2006

Starea cercetarii

Roxana Sorescu reface istoria de culise a elaborarii «Dictionarului General al Literaturii Române», editat de Academia Româna în 2005, si face un bilant critic al activitatii lui Eugen Simion în fruntea Academiei, din Observator cultural, nr. 44-45 / 12 - 18 ianuarie 2006.
Observator cultural, Nr. 44-45 / 12 - 18 ianuarie 2006

„Traiesc atâta vreme cât ma indignez" (I)

Partea întâi a unui interviu luat lui Gabriel Liiceanu de Ovidiu Simonca, despre editori si edituri, editarea scriitorilor români, despre debutantii de la Humanitas si "snopul" de debutanti de la altii, despre Noica si despre rolul sau în cultura româna, din Observator cultural, nr. 45-46/ 12-18 ianuarie 2006.
Observator cultural, Nr. 44-45 (302-303) / 12 - 18 ianuarie 2006

Convorbire a lui Augustin Buzura cu Mircea Iorgulescu, difuzata la „Europa libera“, în februarie 1997 si publicata în România literara, nr. 49 / 14-20 decembrie 2005.
România literară, Nr. 49 / 14-20 decembrie 2

Dictionarul „lui Simion“ – o lucrare inegala si plina de omisiuni (VII)

Episodul 7 dintr-o dezbatere polemica despre erorile, insuficientele si omisiunile unui dictionar general al literaturii române coordonat de Academia Româna. Autorul acestui episod: Florian Roatis, din Observator cultural, nr. 41 (298) / 8-14 decembrie 2005.
Observator cultural, Nr. 41 (298) / 8-14 decembrie 2005

Critica criticii multiculturalismului

Sever Voinescu scrie un al doilea episod în apararea multiculturalismului, în replica la câteva argumesnte critice lansate de Andrei Plesu în Dilema Veche. Un articol din Dilema Veche nr. 99 / 9-15 decembrie 2005.
Dilema Veche, Nr. 99 / 9-15 decembrie 2005

„Nimic cald, nimic tactil, nimic erotic"

Interviu cu scriitorul Adrian Otoiu, realizat de Cristian Patrasconiu, din Orizont, nr. 11 / noiembrie 2005.
Orizont, Nr. 11 / noiembrie 2005

Andrei Terian îl intervieveaza pe Nicolae Manolescu despre problematica istoriei contemporane. Un articol din Euphorion, nr. 7-8 / 2005.
Euphorion, Nr. 7-8 / 2005

„Voi, romanii, nu ati oferit nimic culturii europene“

„Peter Greenaway nu a stat la Festivalul ANONIMUL de la Sfântu-Gheorghe decât doua zile. Dar prezenta lui a facut ca deschiderea festivalului sa fie mai alerta decât a oricarui festival de film pe care l-am vazut vreodata la noi.“ Un interviu realizat de Razvan Tupa, din Suplimentul de cultura, nr. 40 / 27 august – 2 septembrie 2005.
Suplimentul de cultură, Nr. 40 / 27 august-2 septembrie 2005

„Nu-mi place sa fiu previzibil“

Ovidiu Simonca îl intervieveaza pe criticul si scriitorul Paul Cernat, cu prilejul aparitiei unui roman despre fluturi, scris de acesta împreuna cu Andrei Ungureanu, editat de Polirom. Un articol din Observator cultural, nr. 286 / 15-21 septembrie 2005.
Observator cultural, Nr. 286 / 15-21 septembrie 2005

Muzica mare duce spre întelegerea noastra si întelegerea lumii

„Zilele trecute s-au împlinit sapte ani de când Iosif Sava a plecat dintre noi. Cândva, în toamna lui 1998, soarta ne-a asezat în postura de a edita ultimele sale pagini de jurnal - “Ultimul jurnal�? (Ed. Muzicala)... “ Un interviu din Adevarul literar si artistic, nr. 782 / 23 august 2005.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 782 / 23 august 2005

"Nu am pina la acest moment un program pe termen lung"

Care au fost atuurile dumneavoastra in fata domnului Adrian Cioroianu, cel de-al doilea membru
Suplimentul de cultură, Nr. 37 / 6-12 august 2005

Am intrebat un doctor daca e grav si a zis „Da, ba, o sa mori!"

Fragil ancorat in apele neutre
Suplimentul de cultură, Nr. Ziua 1 august 2005

Satul romanesc nu este pregatit de integrare

Antropolog, sociolog, profesor,
Observator cultural, Nr. 22 (279) / 28 iulie - 3 august 2005

"Eu sint mai optimist decit multi dintre voi"

Conduceti Asociatia de Literatura Generala si Comparata,
Observator cultural, Nr. 23 (280) / 4-10 august 2005

"Nu pot trai din faptul ca am obtinut o oarecare notorietate locala"

O sa incep cit se poate de direct: cu ce te mai ocupi?
Suplimentul de cultură, Nr. 36 / 30 iulie - 5 august 2005

„La mineriada din iunie am asistat la adevarata revolutie“

S-a spus, cind ati lansat cartea Banalitatea raului, ca ati facut mai mult
Suplimentul de cultură, Nr. 31/25 iunie - 1 iulie 2005

„Exista un mare interes sa intelegem din ce lume venim“

Politologul Vladimir Tismaneanu a avut in Romania, in ultimele trei
Observator cultural, Nr. 15 (273) 16-22 iunie 2005

Alte interviuri, dezbateri...

Schiţe de la Salonul de Carte

"Continuăm şi în acest număr să prezentăm evenimentele de la Salon du Livre, Paris 2013, la care România a fost invitată de onoare."
Observator cultural, Nr. 410 / 4-10 aprilie 2013

Scriitori români despre prezenţa României la Salon du Livre

"Scriitori români care vor participa, în această lună, la Salonul de Carte de la Paris, răspund întrebărilor adresate de ICR cu privire la semnificaţia evenimentului."
Radio România Cultural, Nr. din 6 martie 2013

Lungul drum spre nicăieri. Germanii din România deportaţi în URSS (III-VI)

"Mai puţin tratată în istoriografia română, tema deportării etnicilor germani din România în Uniunea Sovietică poate fi reevaluată astăzi cu ajutorul documentelor păstrate în mai multe fonduri arhivistice." Un documentar coordonat de Lavinia Betea.
Cultura, Nr. 41-44 / noiembrie 2012

"Dicţionarul literaturii române"

Revista Cultura publică un dosar despre Dicţionarul literaturii române, vol.I (A-L) - II (M-Z), coordonator: Eugen Simion, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2012. Articole semnate de Al. Cistelecan, Paul Cernat, George Neagoe, Ion Simuţ, Teodora Dumitru.
Cultura, Nr. 41 şi 42 / 1 şi 8 noiembrie 2012

Lungul drum spre nicăieri. Germanii din România deportaţi în URSS (I-II)

"Mai puţin tratată în istoriografia de limba română, tema deportării etnicilor germani din România în Uniunea Sovietică poate fi reevaluată astăzi cu ajutorul documentelor păstrate în mai multe fonduri arhivistice." Un documentar coordonat de Lavinia Betea.
Cultura, Nr. 39 şi 40 / 18 şi 25 octombrie 2012

TVR Cultural se desfiinţează

Revista Observator cultural prezintă situaţia creată în urma deciziei de desfiinţare a canalului public de televiziune TVR Cultural. Revista publică interviuri cu Lucia Hossu Longin, Daniela Zeca Buzura şi Claudiu Săftoiu, precum şi opinii semnate de Iulia Popovici, Alexandru Matei şi Ovidiu Şimonca.
Observator cultural, Nr. 379 / 16-22 august 2012

Mobilizare fără precedent în lumea culturală: Mediul artistic, la unison în apărarea ICR

"Ordonanţa de Urgenţă prin care Institutul Cultural Român trece de sub autoritatea preşedintelui în subordinea Senatului a declanşat poate cea mai coerentă mişcare de protest a intelectualilor din istoria recentă." Un dosar realizat de George Onofrei.
Suplimentul de cultură, Nr. 361 / 23 iunie 2012

Cum pot fi distruse instituţiile. Cazul ICR

"Tot ce a reuşit să facă echipa lui Horia-Roman Patapievici în ultimii 7 ani, de cînd se află la conducerea ICR, va fi anulat de noile ordine." (Luiza Vasiliu) Texte şi opinii de: Andrei Şerban, Dan Lungu, Dan Perjovschi, Alexandru Solomon, Gabor Tompa, Răzvan Theodorescu, Mircea Vasilescu, Anca Manolescu, Simona Sora.
Dilema Veche, Nr. 436 / 21-27 iunie 2012

Lectura în deplasare

Un dosar despre rostul bibliotecilor în lumea de azi, despre starea bibliotecilor publice la noi şi pe alte meridiane. Texte şi opinii de Patricia Mihail, Alexandru Ofrim, Dan Matei, Luminiţa Corneanu, Paul-Andre Baran, Claudia Şerbănuţă.
Dilema Veche, Nr. 428 / 26 aprilie-2 mai 2012

I.D. Sîrbu. Scrisori (strict secrete) către sora sa, Irina

"Între 10 septembrie 1975 şi 16 mai 1989, Securitatea din Craiova a interceptat, fotocopiat, copiat sau rezumat, înainte de-a le repune în circulaţie, un număr de 31 de scrisori adresate de Ion D. Sîrbu surorii sale, Irina. Citindu-le cu atenţie, veţi observa că dna Irina Sîrbu (care în 2012, în luna mai, va împlini venerabila vârstă de 90 de ani) este confidenta cea mai apropiată a scriitorului petrilean." Un documentar de Mihai Barbu.
Apostrof, Nr. 3 şi 4 / martie şi aprilie 2012

Moldializarea. Cultura basarabeană în România

Dosarul publicat de Dilema Veche despre pătrunderea şi receptarea culturii basarabene în România postcomunistă cuprinde texte şi opinii semnate de: Marius Chivu (coordonator), Vasile Ernu, Vasile Gârneţ, Mitoş Micleuşanu, Lina Vdovîi, Paul Cernat, Anatol Moraru, Mihai Plămădeală.
Dilema Veche, Nr. 421 / 8-14 martie 2012

O retrospectivă a anului literar 2011

Într-o încercare de bilanţ al anului editorial 2011 în literatură, revista Observator cultural publică un grupaj de articole semnate de Daniel Cristea-Enache, Paul Cernat, Adina Diniţoiu şi Andreea Răsuceanu.
Observator cultural, Nr. 349 / 12-18 ianuarie 2012

Eugen Negrici - 70

Grupajul din revista Cultura cuprinde: un interviu cu Eugen Negrici realizat de Cornelia Maria Savu, articole semnate de Mihai Iovănel, Alex Goldiş, George Neagoe şi Teodora Dumitru.
Cultura, Nr. 47 / 1 decembrie 2011

Ieşirea din scenă. Despre moarte şi ale ei

"Acest dosar este o paranteză în vieţile noastre agitate, un scurt interval în care ne-am încumetat să ne gîndim la moarte". (Luiza Vasiliu) Texte şi opinii de: Ana Maria Sandu, Cristi Mărculescu, Cătălina Miciu, Cristi Luca, Adela Toplean, Şerban Anghelescu, Nora Iuga, Miruna Vlada.
Dilema Veche, Nr. 395 / 8-14 septembrie 2011

Un altfel de interbelic

"S-ar fi putut numi noul interbelic sau un alt interbelic - însă discuţia pe care acest grupaj de texte intenţionează să o lanseze nu mizează pe înlocuirea unei paradigme existente, ci pe lărgirea ei." Articole semnate de: Zoltan Rostas, Paul Cernat, Ionuţ Butoi şi Theodora-Eliza Văcărescu.
Observator cultural, Nr. 330 / 18-24 august 2011

Ilarie Voronca - poet al modernităţii şi al iubirii

"Printre scriitorii români care au reuşit să se afirme în lumea literară occidentală şi în limba franceză, cazul lui Ilarie Voronca este cu totul aparte." Un articol de Carol Iancu şi 12 scrisori inedite ale lui Ilarie Voronca.
Apostrof, Nr. 6 / iunie 2011

TIFF îşi transformă numele în renume

"Ediţia a zecea a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), desfăşurată între 3-12 iunie la Cluj, a prezentat numerosului său public o competiţie puternică şi diversificată." Comentarii şi opinii de Mihai Fulger, Ileana Bîrsan şi Mihai Ignat.
Observator cultural, Nr. 321 / 16-22 iunie 2011

MHS - ultimul aristocrat

"Cînd dispare un mare scriitor, cuvintele par dintr-odată insuficiente şi fade în faţa unei nedreptăţi atît de mari. Începînd de săptămîna trecută, Mircea Horia Simionescu s-a retras definitiv între copertele cărţilor sale." Articole semnate de Carmen Muşat, Paul Cernat şi Nicolae Bârna.
Observator cultural, Nr. 318 / 26 mai-1 iunie 2011

Carte în dezbatere: "Lyrica magna. Eseu despre poezia lui Nichita Stănescu" de Daniel Cristea-Enache

Şerban Axinte şi Antonio Patraş scriu despre volumul lui Daniel Cristea-Enache, Lyrica magna. Eseu despre poezia lui Nichita Stănescu, Prefaţă de Alex. Ştefănescu, Editura Curtea veche, 2010.
Observator cultural, Nr. 314 / 21 aprilie-4 mai 2011

Clubul poeţilor premiaţi (III-IV)

Revista Cultura continuă să publice cronici la volumele din colecţia "Poeţi laureaţi ai Premiului Naţional de Poezie Mihai Eminescu", iniţiată de Editura Paralela 45. Articole de: Rita Chirian, Alex Goldiş, George Neagoe, Radu Vancu, Cornelia Maria Savu, Mihai Iovănel.
Cultura, Nr. 12 şi 13 / martie 2011

Jos cu Boia! Trăiască reforma!

"Adevărul e că i se cam urcase la cap acestui Lucian Boia: după ce că a spus că istoria României e un mit, s-a mai şi apucat să scrie asta." Un articol de Adrian Cioroianu.
Dilema Veche, Nr. 369 / 10-16 martie 2011

Clovnerii năiste

"Publicând Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei (Bucureşti, Humanitas, 2010) Liviu Bordaş revine abrupt în viaţa noastră culturală în calitate de umorist involuntar." Un articol polemic de Ovidiu Pecican.
Apostrof, Nr. 1 / ianuarie 2011

Un contramodel de abordare a Holocaustului

Liviu Rotman scrie un articol polemic despre volumul lui Carol Iancu, Alexandru Şafran şi Shoahul neterminat. Culegere de documente (1940-1944), Editura Hasefer, Bucureşti, 2010.
Observator cultural, Nr. 303 / 3-9 februarie 2011

Recenzie la o recenzie

"Dacă recenzentul are în evidenţa amplă prin care ne poate demonstra că <<germanii tac şi suportă>> astăzi, adică trăiesc într-o dublă identitate de proporţii incredibile la nivel naţional, îl somez să ne arate aceste dovezi." Un articol polemic la o recenzie a lui Sorin Lavric semnat de Edward Kanterian.
Observator cultural, Nr. 302 / 27 ianuarie-2 februarie 2011

Anul cultural 2010

O retrospectivă a anului cultural 2010 în literatură, traduceri, film, teatru şi muzică. Articole de: Paul Cernat, Adina Diniţoiu, Daniel Cristea-Enache, Silvia Dumitrache, Iulia Popovici, Mihai Fulger şi Mihai Plămădeală.
Observator cultural, Nr. 300 / 13-19 ianuarie 2011

Actualitatea lui Maiorescu

"Dacă e vreo fantasmă care bîntuie conştiinţele - sau doar ocupaţiile - critice, aceea e fantasma lui Maiorescu." Un dosar despre actualitatea lui Titu Maiorescu în care semnează: Al. Cistelecan, Caius Dobrescu, Alexandru Dobrescu, Cornel Moraru, Paul Cernat, Alex Goldiş, Andrei Terian.
Euphorion, Nr. 11-12 / noiembrie-decembrie 2010

Vecinătăţi literare

"Literatura ţărilor vecine este o sursă importantă pentru crearea unui nou limbaj şi a unei noi viziuni asupra lumii." Un dosar despre operele scriitorilor Adam Bodor, Dubravka Ugresic şi Andrzej Stasiuk.
Observator cultural, Nr. 297 / 16-22 decembrie 2010

Norman Manea în România

Articole, interviuri si cronici de Ovidiu Şimonca, Dana Pîrvan-Jenaru, Paul Cernat, Bedros Horasangian, Antonio Patraş, Luminiţa Marcu şi Liviu Antonesei.
Observator cultural, Nr. 551 / 18-24 noiembrie 2010

Filmul românesc. Cine are nevoie de el?

Texte şi opinii de: Ana Maria Sandu, Mihai Chirilov, Codruta Creţulescu, Jay Weissberg, Corina Şuteu, Andrees Chiriac Hentea, Cristina Corciovescu şi Paul Breazu.
Dilema Veche, Nr. 353 / 18-24 noiembrie 2010

Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu

Filmul lui Andrei Ujică, Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu a încins dezbaterile publice...Revista Observator cultural găzduieşte patru opinii, pro şi contra, scrise de Ileana Bîrsan, Mihai Fulger, Doina Jela şi Liviu Ornea.
Observator cultural, Nr. 291 / 4-10 noiembrie 2010

Ecranizarile, între înger şi demon

„In 2006, cotidianul britanic The Guardian a publicat o lista cu cele mai bune 50 de ecranizari din intreaga istorie a cinematografiei.“ Un articol de Iulia Blaga.
Suplimentul de cultură, Nr. 286 / 16-22 octombrie 2010

Eu, fiul lor

Un dosar în care scriu Ovidiu Şimonca, Liviu Antonesei, Daniel Cristea-Enache şi Paul Cernat.
Observator cultural, Nr. 286 şi 287 / septembrie - octombrie 2010

Vladimir Ghika – Dosar de existenţă

"Joi, 16 septembrie, începînd cu ora 18.00, la Institutul Cultural Român din Bucureşti a avut loc Colocviul Internaţional Vladimir Ghika – Dosar de existenţă." Un dosar de Mirela Vişan.
Observator cultural, Nr. 285 / 23-29septembrie 2010

Lucian Raicu

Un dosar în care scriu Paul Cernat, Daniel Vighi, Adriana Bittel, Daniel Cristea Enache şi Norman Manea.
Revista 22, Nr. 39 / 21 - 27 septembrie 2010

Proteste şi blocaje la Centrul Naţional al Cinematografiei

Răzvan Georgescu, Florin Iepan, Alexandru Solomon - Tinerii cineaşti, faţă în faţă cu ministrul Culturii. „Nu pot decît să aplic prevederile legii“ - Interviu cu Kelemen Hunor, ministrul Culturii. Un dosar realizat de Valerian Sava.
Observator cultural, Nr. 280 / 19-25 august 2010

Tismăneanu vs. Tamas - o polemică "gentilă"

O polemică între Vladimir Tismaneanu şi Gaspar Miklos Tamas.
Revista 22, Nr. 30 / 20 - 26 iulie 2010

Cazul Adrian Marino

Un dosar în care scriu Vladimir Tismaneanu şi Paul Cernat.
Revista 22, Nr. 29 / 13-19 iulie 2010

Repere intelectuale ale dreptei româneşti - Vladimir Tismăneanu

Un dosar în care scriu Valeriu Stoica, Vlad Mureşan şi Dorian Branea.
Revista 22, Nr. 28 / 6-12 iulie 2010

Repere intelectuale: Nicolae Manolescu

Un dosar în care semnează Valeriu Stoica, Robert Şerban, Marta Petreu şi un interviu cu Nicolae Manolescu, realizat de Cristian Pătrăşconiu.
Plus 22, Nr. 299 / 15 iuie 2010

TIFF: excelenţa în cinema

Un dosar în care scriu Valerian Sava, Ileana Bîrsan şi Mihai Ignat.
Observator cultural, Nr. 270 / 10 - 16 iunie 2010

Jurnalismul de știință

Un dosar coordonat de Adrian Stănică în care scriu Cătălin Mosoia, Adrian Stănică şi Adrian Buzatu.
Dilema Veche, Nr. 323 / 22 - 28 aprilie 2010

Albert Camus, 50 de ani de la moarte

Un dosar coordonat de Adina Diniţoiu în care scriu Alexandru Matei şi Dan Burcea.
Observator cultural, Nr. 260 / 25 - 31 martie 2010

Viitorul filmului românesc sună gri

"Diluare, exces de pastişă, monocromie. Asta le reproşează cineaştilor români criticii de film." Un articol semnat de Alexandra Olivotto.
Adevărul literar şi artistic, Nr. din 10 martie 2010

Trei premii româneşti la Berlinala 60

Un dosar în care scriu Mihai Fulger, Alexandra Olivotto şi Dorin David.
Observator cultural, Nr. 256 / 25 februarie - 3 martie 2010

Starea limbii române

Un amplu dosar realizat de Mircea Vasilescu, care cuprinde un interviu cu Florin Bican şi cu Adriana Săftoiu, articole semnate de Cristian Moroianu, Florin Dumitrescu.
Dilema Veche, Nr. 314 / 18-24 februarie 2010

„Dreptatea nu are putere“. Dosare închise, dosare redeschise (I-II)

„Dan Deşliu s-a sfîrşit ca o corabie cu ancora frîntă, cum ar fi spus poetul. Cum a fost şi propria lui viaţă.“ Un articol de Lucia Hossu Longin.
Observator cultural, Nr. 252 şi 254 / februarie 2010

Anul filmic românesc 2009

Valerian Sava realizează o anchetă la care răspund Iulia Blaga, Laurenţiu Brătan, Andrei Creţulescu, Iulia David, Alin Ludu Dumbravă, Mihai Fulger, Andrei Gorzo, Magda Mihăilescu, Angelo Mitchievici.
Observator cultural, Nr. 248 - 249 / 24 decembrie 2009

Intelectualii în arenă

Ovidiu Pecica, Norman Manea, Gisele Sapiro descriu “cazul Tabucchi”, alături de un apel publicat în “Le Monde” pentru susţinerea scriitorului italian, aflat în conflict juridic cu preşedintele Senatului italian.
Observator cultural, Nr. 243 / 18-25 noiembrie 2009

Documentele antume ale „Grupului din Iaşi” (I-II)

Luca Piţu publică în două părţi documente CNSAS referitoare la viaţa literară a Iaşilor în anii ’80 ai secolului trecut.
Arges, Nr. 7 şi 8 / 2009

Cazul Sebastian. Nuanţe (I-II)

„Toţi comentatorii se ocupă de felul în care prezintă Marta Petreu faptele, şi nu de faptele însele. Sebastian vorbeşte întotdeauna despre Cuvântul şi ilustrează poziţia publicaţiei cu citate din opera directorului, dar nu le identifică niciodată.“ Un articol in două părţi, semnat de Roxana Sorescu.
Observator cultural, Nr. 234 şi 235 / septembrie 2009

Ministerul Culturii în “Era Supărăcioşilor”. 6 luni de mandat

Trei opinii semnate de Răzvan Chiruţă, Iulia Blaga şi Constantin Vică.
Suplimentul de cultură, Nr. 237 / 18-24 iulie 2009

Istoria literaturii române postbelice între premise si realizări

Gheorghe Grigurcu: „Cu toate că în anii comunismului aveau loc în presă, periodic, dezbateri cu tema, aparent pe atunci de actualitate, De ce nu se scrie o nouă istorie literară, aceasta nu apărea din motive prea lesne de înteles.” Gheorghe Manolache: „Din perspectiva unei relatii de confina(itate) cu definitia din Dictionarul de termeni literari, se pot mentine prin apropiere istoriile critice ale lui G. Călinescu, I. Negoitescu, N. Manolescu.”
Convorbiri literare, Nr. 5 / 2009

Istoria literaturii române postbelice între premise şi realizări

Răspund: Gheorghe Grigurcu şi Gheorghe Manolache
Convorbiri literare, Nr. 5 / mai 2009

Istorii europene

„Grupajul tematic încearcă să semnaleze diferenţele, prin opiniile cîtorva dintre participanţii la reuniunea de la Vilnius.“ Interviuri cu Martin Šimecka, Dina Khapaeva şi Walter Famler, realizate de Mircea Vasilescu. Articole semnate de Timothy Snyder şi Adrian Cioroianu.
Dilema Veche, Nr. 276 / 28 aprilie - 4 iunie 2009

Un mare prozator contemporan: Péter Esterházy

„Dorm ca un prunc, de parc-aş avea o conştiinţă curată. Fireşte, e o ficţiune“ - un interviu cu Péter Esterházy, realizat de Iulia Popovici. Raport despre tata, Europa, comunism - Iulia Popovici. Un autor saturnian în solaritatea sa - Andreea Răsuceanu. Autorul între oglinzi paralele - Carmen Muşat.

Observator cultural, Nr. 219 / 4-10 iunie 2009

Bilanţul douămiismului

Revista Vatra propune – cu riscul de a părea prematur un mic „recensământ” care să răspundă la întrebarea: avem o literatură tânără? Răspund: Al. Cistelecan, Ion Pop, Paul Cernat, Sanda Cordoş, Daniel Cristea-Enache, Andrei Bodiu, Mihai Iovănel, Elena Vlădăreanu, Alexandru Matei, Nicolae Bârna, Claudiu Komartin, Irina Petraş, Cosmin Ciotloş, Florina Ilis, Radu Vancu, Ioana Cistelecan, Florina Pîrjol, Dragoş Varga, Cosmin Borza, Andrei Simuţ, Claudiu Turcuş.
Vatra, Nr. 3 / 2009

Istoria literaturii române postbelice între premise şi realizări

La ancheta revistei Convorbiri literare răspund în aprilie, Mircea Muthu şi Adrian Alui Gheorghe.
Convorbiri literare, Nr. 4 / aprilie 2009

Unele trăsături permanente ale spiritualităţii româneşti

Masă rotundă cu scriitorii Nicolae Stroescu Stînişoară, Pavel Chihaia şi Vintilă Horia, despre specificul naţional – transcriere a unei emisiuni de la postul de radio “Europa liberă”.
Convorbiri literare, Nr. 3 / 2009

Traducerea: vocaţie, profesie, hobby?

Mihaela Irimia, Bogdan Alexandru Stănescu, Cătălin D. Constantin continuă seria punctelor de vedere despre condiţia traducătorului, azi. Un dosar de Angela Martin.
Cultura, Nr. 12 / 26 martie 2009

Despre intelectuali si polemici

Despre polemicile dâmboviţene - Florin Constantiniu; Glose la o polemică - Alina Pavelescu; Intelectuali contra intelectuali - Alexandru Matei; Viaţa la ţară - Alex. Cistelecan
Cuvântul, Nr. 7 / februarie 2009

E. Lovinescu sub presiunea posterităţii

O anchetă realizată de Teodora Dumitru. „Am iniţiat această ancheta având nişte întrebări la care exegeza lovinesciană evită să răspundă şi pe care a evitat să le pună, deşi s-a situat natural în vecinătatea lor.“ Participă: Paul Cernat, Antonio Patraş, Nicolae Bârna, Bianca Burţa-Cernat, Marius Miheţ.
Cultura, Nr. 8 / 26 februarie 2009

Muzeul Ţăranului Român

Cui îi e frică de MŢR? - Vintilă Mihăilescu. Intolerabila libertate a muzeografiei lui Horia Bernea - Anca Manolescu.
Dilema Veche, Nr. 251 / 4-10 decembrie 2008

Elitele Unirii exterminate în închisori

„După al doilea război mondial, adus la putere de Armata Roşie, PCdR (de fapt o secţie a fostului Comintern) a procedat la distrugerea tuturor partidelor şi a personalităţilor care au contribuit la Marea Unire din 1918. A fost un genocid al elitelor, care a întrerupt pentru o jumătate de secol legăturile fireşti cu democraţia occidentală.“ Un dosar de Romulus Rusan.
Revista 22, Nr. 48 / 25 noiembrie - 1 decembrie 2008

Eugenism şi biopolitică

O ediţie tematică prefaţată de Sorin Antohi - Argumentum biologicum şi Marius Turda - Eugenism şi biopolitică în România.
Cuvântul, Nr. 10 / octombrie 2008

Nefaste generalizări

„Una dintre cele mai frecvente erori pe care le observ (cu mare regret) în stilul informativ al presei noastre este generalizarea abuzivă sau măcar exagerată.“ Un articol de Alexandru George.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 35 / 22 octombrie 2008

Portretul unui cărturar: Dan Horia Mazilu

Careul singurătăţii. Despre puterea medievală - Laura Mesina; Pregătirea cărturarului pentru moarte - Cristina Bogdan; Dimensiunea nocturnă a Celuilalt - Silvia Marin-Barutcieff; Legiuitorul de semne - Alexandra Crăciun; Recitiri, rescrieri - Gabriel Mihăilescu; „Dascălul răspunde...“ - Mihai Moraru
Observator cultural, Nr. 189 / 30 octombrie - 5 noiembrie 2008

Bursa de texte noi româneşti

În perioada 23-26 octombrie, la Teatrul Ariel din Tîrgu-Mureş s-a desfăşurat Festivalul „Bursa de texte noi româneşti“. Scriu Doina Ioanid şi Oana Cristea Grigorescu.
Observator cultural, Nr. 189 / 30 octombrie - 5 noiembrie 2008

De ce citim literatură?

Dan C. Mihăilescu, Sanda Cordoş, Ioana Bot, Constantin Vică, interviu cu Monica Columban, realizat de Simona Sora, o convorbire între Ioana Bot şi Jacqueline Derrer-Hunkeler.
Dilema Veche, Nr. 242 / 2-8 octombrie 2008

Despre filme şi cărţi care ne prostesc

„Prinşi de valul corectitudinii politice, dar şi de cel al goanei după senzaţional, riscăm să pierdem adevărul. Iar cine pierde adevărul va pierde, mai devreme sau mai târziu, libertatea.“ Un articol de Bogdan Duca.
Cultura, Nr. 38 / 25 septembrie 2008

„Anonimul“ rămîne un festival pe val

Angelo Mitchievici, Mihai Fulger şi Smaranda Şchiopu comentează evenimentele cinematografice de la ediţia 2008 a Festivalului de scurtmetraje Anonimul.
Observator cultural, Nr. 437 / 21-27 august 2008

New York, Berlin şi ICR

Grupajul din Observator cultural de această săptămînă conţine opinii despre situaţiile de la ICR New York şi ICR Berlin. Cele două cazuri nu sînt asemănătoare. Semnează: Doina Ioanid, Flori Stănescu, Dorina Lazar, Iulia Popovici.
Observator cultural, Nr. 437 / 21-28 august 2008

Norman Manea şi Antonio Tabucchi la Universitatea din Bucureşti

Universitatea din Bucureşti a acordat, la sfîrşitul lunii aprilie, titlul de Doctor Honoris Causa scriitorilor Norman Manea, Orhan Pamuk şi Antonio Tabucchi. A fost, pentru comunitatea academică din Romånia, o veritabilă sărbătoare. Publicăm în exclusivitate, discursurile de mulţumire rostite de Norman Manea şi Antonio Tabucchi în cadrul ceremoniilor de decernare a titului, precum şi cele două Laudatiae consacrate lui Norman Manea, semnate de Iulia Motoc şi Carmen Muşat.
Observator cultural, Nr. 173 / 10-16 iulie 2008

Filmul românesc

Românesc. TIFF românesc - Mihai Ignat, Filmul românesc – la locul lui, pe val - Smaranda Şchiopu.
Observator cultural, Nr. 170 / 19-25 iunie 2008

Efectul Negrici

„La începutul acestei luni, la Târgul de Carte Bookfest, a fost lansat volumul Iluziile literaturii române, al profesorului şi criticului literar Eugen Negrici. O carte care vrea să dinamiteze toate miturile literaturii autohtone.“ Semnează Stelian Turlea.
Ziarul de duminică, Nr. 25 / 27 iunie 2008

I. D. Sârbu într-un dosar de acţiune informativă

„Hotărârea de deschidere a dosarului de verificare cu privire la individul Sîrbu Dezideriu este luată în ziua de 11 februarie 1967 de către şeful Serviciului III, maiorul Lungu Gheorghe. La punctul II al hotărârii este prezentat conţinutul, pe scurt, al materialelor compromiţătoare furnizate de agentul “Mihai Dugan”, al M.A.I.- Direcţia a III-a Bucureşti. La acest punct sunt trecute, în paranteză, de unde puteau proveni aceste materiale compromiţătoare: din note informative, din anchete, din arhiva burgheză, din denunţuri, etc.“ Un dosar de Mihai Barbu.
Steaua, Nr. 5-6 / 2008

Cinema-ul românesc peste Ocean

S-a numit Shining Through A Long Dark Night. Romanian Cinema: Then & Now pentru ca cinematografia românească începe timid să se dezvăluie lumii după mult timp şi mult intuneric. La initiativa Institutului Cultural Român din New York şi a Film Society of Lincoln Center, generaţiile de cineaşti români s-au strâns laolalta la New York pentru o retrospectivă. Corina Şuteu, Alex. Leo Şerban, Florin Mihăilescu şi Iosif Demian vorbesc acest eveniment. Un dosar realizat de Diana Soare.
Suplimentul de cultură, Nr. 180 / 24-30 mai 2008

Răspuns domnului Radu Cosaşu

Marta Petreu răspunde: „Am citit cu spăşită uimire perdaful Diabolizarea lui Sebastian, pe care, cu incontestabilă competenţă şi impecabilă logică, mi l-a tras domnul Radu Cosaşu în două numere din Dilema veche.“
Dilema Veche, Nr. 221 / 8-14 mai 2008

Camuflarea sacrului în memorialistica, beletristica şi literatura ştiinţifică a lui Mircea Eliade

„Studiul de faţă tratează un aspect specific al operei lui Mircea Eliade, camuflarea sacrului, principiu care, aşa cum reiese din scrierile sale, a influenţat profund imaginaţia creatoare a autorului. Discuţia noastră nu se va referi la personalitatea lui Eliade sau la activitatea politică a acestuia, în ciuda elementelor prezente în câteva dintre fragmentele citate mai jos.“ Un amplu articol de Moshe Idel, în traducerea lui Bogdan Aldea.
Apostrof, Nr. 2 / 2008

Alte cărţi supravieţuitoare (IV)

Georgeta Moarcăs - Radu Petrescu - Matei Iliescu (II) ; Virgil Podoabă - Experienţele revelatoare şi scrisul ; Ovidiu Moceanu - Cele trei strigări ale Îngerului sau cele trei revelaţii şi trepte ale adevărului ; Alina Silvana Felea - Miticul, experienţa revelatoare şi moartea ; Căutare deliberată, experienţă revelatoare şi simbol în Somnul vameşului ; Ovidiu Moceanu - Personalitatea onirică a personajului literar; Evelina Oprea - Legitimitatea si viabilitatea romanului mitic în contextul politic totalitar; Nicoleta Cliveţ - Un european la porţile Orientului; Evelina Oprea - Precaritatea textului confesiv
Vatra, Nr. 12 / 2007

Restitutio Benjamin Fondane

Fondane – Maritain. Corespondenţă de Michel Carassou, în traducerea Luizei Palanciuc, Benjamin Fondane: urme, scrisori, marturii - Luiza Palanciuc; Dialog epistolar Fondane – Maritain
Observator cultural, Nr. 152 / 14-20 februarie 2008

Constantin Noica

Un amplu dosar despre opera filosofului Constantin Noica, alcătuit dintr-o serie de comentarii semnate de Andrei Cornea, Ion Dur, Alexandru Uiuiu, Vasile Chira, Valentin Radu, Mircea Braga, Gellu Dorian.
Euphorion, Nr. 11-12 / 2007

Mircea Horia Simionescu a împlinit 80 de ani

Scriitorul s-a născut la 23 ianuarie 1928, la Târgovişte; 80 de ani mai târziu, revista Observator cultural s-a decis să-i dedice un grupaj al tuturor văzutelor şi nevăzutelor. Un dosar în care scriu: Mihai Şora, Carmen Muşat, Paul Cernat, Luiza Palanciuc, Bianca Burţa-Cernat.
Observator cultural, Nr. 150 / 31 ianuarie - 6 februarie 2008

România reinventează filmul european de artă

Două articole în care se relatează opinia criticului american de film de la New York Times despre "noul val de la Marea Neagră" al cinematografiei româneşti. Articole de Adriana Gheorghe şi Iulia Blaga.
Gândul, Nr. din 21.01.2008 şi România liberă din 21.01.2008

„4, 3, 2“ numară mai departe

„Academia Americană de Film, chiar respingând lungmetrajul lui Mungiu, îi face un serviciu comercial: scandalul pe care l-a pornit şi războiul cu presa - deopotrivă generalistă şi specializată - au avantajul de a scădea costurile de promovare a lui 4, 3, 2 pentru distribuitori şi de a-i spori notorietatea pe gratis. Sau, ca s-o dăm pe americană: win - win! “ Un articol de Alexandra Olivotto.
Cotidianul (www.cotidianul.ro), Nr. de weekend / 18-20 ianuarie 2008

Fotografia de arhitectură

Un amplu dosar despre arhitectură şi fotografie unde semnează: Mălina Conţu, Andrei Mărgulescu, Andreea Ivanovici, Magda Radu, Jean Cristophe Ballot, Costin Popescu, Laurenţiu Bratan, Adrian Mihalache, Patrick Verite, Arpad Zachi.
Arhitext, Nr. 11 / 2007

2007 filmic: triumful talentului, falimentul sistemului

O anchetă despre starea cinematografiei româneşti în 2007. Răspund: Iulia Blaga, Laurenţiu Bratan, Andreea Chiriac, Mihai Chirilov, Andrei Creţulescu, Alin Ludu Dumbravă, Mihai Fulger, Anca Grădinaru, Angelo Mitchievici, Valerian Sava.
Observator cultural, Nr. 145-146 / 20 decembrie - 9 ianuarie 2008

Dumitru Ţepeneag: scrisul sau viaţa

„Nascut in 1937, roman caruia i se retrage cetatenia din motive politice, exilat la Paris, unde traieste si astazi, continuind sa scrie in limba romana, Dumitru Tepeneag a ales intotdeauna libertatea ca definitie a actului creator, eliminind, spontan si fara rezerve, orice inregimentare sau alienare.“ Texte semnate de Michel Deguy, Paul Cernat, Luiza Palanciuc, Nicolae Barna, Dana Pârvan-Jenaru, Adina Dinitoiu, Gheorghe Craciun.
Observator cultural, Nr. 142 / 29 noiembrie - 5 decembrie 2007

Alte cărţi supravieţuitoare (II)

Virgil Podoabă - Radu Cosaşu. Experienţele revelatoare şi scrisul; Ruxandra Ivăncescu - Personajele brebaniene şi revelaţia negativă; Rodica Ilie - Matei Călinescu – Viaţa şi opiniile lui Zacharias Lichter sau calea tăcută a libertăţii; Ruxandra Ivăncescu - Personajele brebaniene şi revelaţia negativă
Vatra, Nr. 8 / 2007

Limba română în mass-media

O amplă anchetă la care participă: Andrei Cornea, Octavian Manea, Rodica Zafiu, Ioana Pârvulescu, Paul Cernat, Marius Chivu, Radu Bercea, Cristian Teodorescu, Cristian Tudor Popescu, Ionuţ Iamandi, Octavian Soviany, Ovidiu Pecican.
Revista 22, Nr. 43 / 23-29 octombrie 2007 - Suplimentul Plus Art

Isidore Isou - Restituiri

Institutul Cultural Român din Paris s-a dovedit a fi neîncăpător pentru publicul atras de expoziţia-dezbatere consacrată unei personalităţi fascinante, Isidore Isou. De origine română, personaj controversat în mediul avangardei pariziene din a doua jumătate a secolului al XX-lea, artistul, scriitorul, filozoful Isidore Isou a fost bântuit de ideea creaţiei ca impuls vital al omului. Un dosar în care semnează: Magda Cârneci, Cristina Hermeziu, Frédéric Acquaviva.
Observator cultural, Nr. 138 / 25-31 octombrie 2007

Corneliu Baba: autoportretul din dosarul de cadre PCR

„Cotidianul publică, în premieră, dosarul de cadre al lui Corneliu Baba. Documentele aruncă o lumină nouă asupra relaţiei tumultuoase dintre marele pictor şi regimul communist.“ Un dosar realizat de Alina Purcaru.
Cotidianul (www.cotidianul.ro), Nr. 28 Septembrie 2007

Superfestivaluri

Costin Comănescu, Eva Pervolovici, Florin-Rareş Tileagă, Ana Maria Sandu, Oana Stoica, Ion Bogdan Lefter, Tiberiu Stamate comentează o serie de festivaluri desfăşurate în vremea din urmă.
Altitudini, Nr. 17 / iulie 2007

„Ilegitim şi criminal“: discuţia abia începe

Caius Dobrescu comentează Raportul Tismăneanu, polemizând cu punctele de vedere exprimare de Ciprian Şiulea pe acest subiect, argumentând pentru realismul perspectivei adoptate în Raport şi împotriva oportunităţii unei perspective dinspre societatea civilă asupra regimului comunist din România.
Observator cultural, Nr. 129 / 23-29 august 2007

Basarabia culturală

Dumitru Crudu, Igor Caşu, Silviu Tabac, ieromonahul Savatie (Ştefan Baştovoi), Vladimir Bulat descriu starea prezentă a preocupărilor culturale din Republica Moldova.
Cultura, Nr. 83 / 2 august 2007

Crize instituţionale în cinematografia nerformată

O criza multiplicată, pe care o discută criticii de film Mihai Fulger, Angelo Mitchievici, Laurenţiu Bratan şi preşedintele Uniunii Producătorilor de Film şi Audiovizual din România, Dinu Tănase. Pagini realizate de Valerian Sava.
Observator cultural, Nr. 124 / 19-25 iulie 2007

România de mâine

Încercînd, pe scurt, o citire a lumii de mâine româneşti în simptomatologia lumii de azi, am adresat mai multor personalităţi ale vieţii noastre publice două întrebări privind viitorul României. Răspund: Andrei Pleşu, Sorin Alexandrescu, Gabriela Adameşteanu, Teodor Baconsky, Traian Băsescu, Matei Călinescu, Mircea Cărtărescu, Daniel Dăianu, Neagu Djuvara, Mihaela Miroiu, Alina Mungiu-Pippidi, Ion Vianu, Sorin Vieru, Leon Volovici, Vasile Dem. Zamfirescu.
Dilema Veche, Nr. 180 / 19-25 iulie 2007

Institutul „G. Călinescu“ sub semnul contestărilor

„Protestul iniţiat de o parte a cercetătorilor din Institutul de Istorie şi Teorie Literară G. Călinescu – publicat în Observator cultural nr. 106/363 din 15 martie a.c. –, care acuza funcţionarea defectuoasă a managementului Institutului a stârnit, cum era de aşteptat, o serie de reacţii pro şi contra atît în presă, cât şi în interiorul Institutului.“ Scriu Cătălina Velculescu şi Ileana Stănculescu.
Observator cultural, Nr. 123 / 12-18 iulie 2007

Jérôme Bel la Centrul Naţional al Dansului

După Xavier Le Roy, un alt artist legendar al dansului contemporan a fost invitat la Bucureşti, într-un efort constant pe care Centrul îl face în încercarea de a conecta România la cordonul ombilical al coregrafiei mondiale. Programul lui Jérôme Bel a cuprins, în 25, 26 si 27 mai, două reprezentaţii cu piesa Jérôme Bel (1995), o întâlnire cu profesionişti ai dansului şi conferinţa performativă The last performance (a lecture) (2004). Scriu Gina Şerbănescu, Iulia Popovici - într-un dialog cu Jérôme Bel.
Observator cultural, Nr. 117 / 31 mai - 6 iunie 2007

Centenar Mircea Eliade

„La 100 de ani de la naştere, Mircea Eliade este mai actual ca oricând. Ca dovadă stau sutele de volume despre viaţa şi opera lui Mircea Eliade publicate peste tot în lume. Fie că se are în vedere opera literară, cea ştiinţifică sau, aşa cum foarte des s-a întâmplat în ultimii ani, publicistica sa din perioada interbelică şi alunecarea politică spre extrema dreaptă, subiectul Mircea Eliade este la fel de bine primit de specialişti şi de publicul larg ca şi Eliade însuşi.“ Un amplu dosar in care semnează: Liviu Antonesei, Mihaela Gligor, Adi Mureşan, Mircea Handoca, Gheorghe Glodeanu, Mircea Itu, Mac Linscott Ricketts.
Verso, Nr. 14-15 / 15 martie - 15 aprilie

Criza de la DGLR

„În jurul «DGLR»-ului trebuie întretinut un climat stimulativ de receptivitate si exigenta, pentru ca acest instrument de lucru pentru specialisti (filologi, editori, librari) si sursa prioritara de informare pentru cititori (profesori, studenti, elevi) sa fie perfectionat.“ Un articol de Ion Simut. România literara, nr 12 / 30 martie 2007
România literară, Nr. 12 / 30 martie 2007

Mitul lui Eminescu, contemporanul nostru

„Geniu disparut în floarea vîrstei, bolnav si nefericit sufleteste, dar de o moralitate si un patriotism desavîrsite, intransigent, fervent si drept militant politic, de o inteligenta sclipitoare care l-a situat în avangarda stiintelor politice, economice, sociale si tehnice, romantic întîrziat, însa poet nepereche, poet national, poet social, luceafar al poeziei românesti, întemeietorul limbii noastre literare, chintesenta a spiritualitatii românesti, om deplin al culturii române. “Un dosar realizat de Marius Chivu. Dilemateca, nr. 9 / februarie 2007
Dilemateca, Nr. 9 / februarie 2007

Grupul ca fatalitate si alte bucurii de Bucuresti

Dan C. Mihailescu prezinta polemic revista Noua literatura si programul redactorului-sef Luminita Marcu, dar si Saloanele de carte de la Paris, 2005-2006, acestea din urma ca modele pentru Bucuresti; pentru a sfârsi cu renasterea ca oameni de afaceri sau politici a unor vechi colaboratori ai Securitatii. Idei în dialog, nr. 2 / februarie 2007
Idei în dialog, Nr. 2 / februarie 2007

Ghid de întrebuintare a ideologiilor

Mai putem iesi din casa fara a apela la o ideologie? De ce reactiile trezite de cuvantul „ideologie“ sunt mai curand negative? Care credeti ca sunt ideologiile relevante ale momentului/ ale trecutului recent? Cine sunt creatorii cei mai de succes de ideologii? Iata câteva întrebari comentate de Cristina Balinte, Sorin Adam Matei, Alexandru Bogdan Duca, Caius Dobrescu, într-un dosar realizat de Mihai Iovanel si Catalin Sturza. Cultura, nr. 3 / 25 ianuarie 2007
Cultura, Nr. 3 / 25 ianuarie 2007

Anul filmic românesc 2006 vazut de „Cei care au speriat restul“

Un bilant al anului cinematografic românesc 2006 realizat pe baza unor intrebari redactionale, la care raspund: Iulia Blaga, Laurentiu Bratan, Andreea Chiriac, Mihai Chirilov, Andrei Cretulescu, Alin Ludu Dumbrava, Mihai Fulger, Anca Gradinariu, Alexandra Olivotto, Ale. Leo Serban. Ancheta realizata de Valerian Sava. Observator cultural, nr. 95-96/21 decembrie 2006-10 ianuarie 2007
Observator cultural, Nr. 95-96/21 decembrie 2006-10 ianuarie 2007

Documentarul românesc: între Sahia si Discovery

Thomas Ciulei, Florin Iepan, Mihai Fulger, Sorin Iliesiu, Valerian Sava, Ileana Stanculescu, Bujor T. Rîpeanu comenteaza starea actuala a filmului dopcumentar românesc. Un dosar realizat de Catalin Sturza si Mihai Fulger. Cultura, nr. 48 / 16 noiembrie 2006
Cultura, Nr. 48 / 16 noiembrie 2006

Actualitatea Sfîntului Ignatiu

Al. Cistelecan prefateaza un numar de revista integral dedicat ordinului religios al iezuitilor si relatiilor acestui ordin cu România. Vatra, nr. 4 / 2006
Vatra, Nr. 4 / 2006

Mircea Handoca versus Florin Turcanu

Mircea Handoca comenteaza dosarul politic Mircea Eliade plecînd de la cartea «Mircea Eliade. Prizonierul istoriei», de Florin Turcanu. România literara, nr. 18 / 2006
România literară, Nr. 18 / 2006

Geniul documentarului si unicitatea unui festival

Dumitru Budrala, Andrei Gorzo, Sorin Iliesiu, Valerian Sava despre Festivalul ASTRA Film Fest 8. Obervator cultural, nr. 88 / 2-8 noiembrie 2006
Observator cultural, Nr. 88 / 2-8 noiembrie 2006

Trei argumente pentru inutilitate

Mircea Iorgulescu polemizeaza cu Bujor Nedelcovici pe marginea unor afirmatii ale acestuia despre anume dovezi ale faptului ca Iorgulescu ar fi fost informator al Securitatii. România literara, nr. 39 / 29 septembrie 2006
România literară, Nr. 39 / 29 septembrie 2006

Blaga: „Ah, Doamne, ne omoara papagalii“

Niculae Gheran prezinta o serie de scrisori ale lui Lucian Blaga adresate lui Liviu Rebreanu, din 1929, în legatura cu reprezentarea unor piese ale sale pe scena Nationalului bucurestean, caruia romancierul îi era, în epoca, director. Cultura, nr. 31 / 20 iulie 2006
Cultura, Nr. 31 / 20 iulie 2006

Documentaristii au sunat adunarea (II)

Continuarea unui dosar despre filmul documentar, alcatuit de Robert Balan, la care participa, de data aceasta: Ada Roseti: "TVR va continua sa achizitioneze documentare", Claudia Nedelcu: "Ne intereseaza sa sustinem tinerii regizori si producatori", Marion Ciobanu "In România documentarele erau doar «completari»" si Magda Mihailescu: "A impune acest gen în ochii marelui public - o dorinta evidenta". Suplimentul de cultura, nr. 85 / 15-21 iulie 2006
Suplimentul de cultură, Nr. 85 / 15-21 iulie 2006

Documentaristii au sunat adunarea! (I)

Dosar realizat de Robert Balan. Participa: Laurentiu Damian, regizor, cu O sursa de informare si perceptia unei realitati si regizorii Alexandru Solomon si Cornel Mihalache într-un dialog intitulat Societatii românesti îi lipseste dezbaterea despre trecutul recent. Suplimentul de cultura, nr. 84 / 8-14 iulie 2006
Suplimentul de cultură, Nr. 84 / 8-14 iulie 2006

O problema deschisa

Petru Vaida îi da replica lui Mircea Handoca la comentariul sau asupra cartii lui Florin Turcanu, «Mircea Elliade, prizonierul istoriei», text publicat în România literară din 5 mai 2006. Problema apartenentei lui Mircea Eliade este prima care îi opune pe cei doi. România literara, nr. 21, 26 mai 2006
România literară, Nr. 21, 26 mai 2006

Premiul Caméra d’Or pentru filmul 100% privat al lui Corneliu Porumboiu

Despre cele trei productii românesti selectate la Festivalul de film de la Cannes, 2006, comenteaza: Valerian Sava, Catalin Mitulescu, Anca Gradinaru, Corneliu Porumboiu, Cristian Nemescu, Alex. Leo Serban. Observator cultural, nr. 323 / 1-7 iunie 2006
Observator cultural, Nr. 323 / 1-7 iunie 2006

Valerian Sava polemizeaza cu Consiliul National al Cinematografiei si cu cei care sustin în continuare directia Nicolaescu în filmul românesc, nationalisti si profitori. Observator cultural, nr. 51 / 16-22 februarie 2006
Observator cultural, Nr. 51 / 16-22 februarie 2006

Alte voci, alti instructori

Un articol de Mircea Mihaies, despre fata necunoscuta a lui Ion Ianosi, aceea de instructor al CC al PMR, în anii 1955-1965 si refuzul unei parti a intelectualitatii românesti de a privi aceste lucruri în fata. Cotidianul (www.cotidianul.ro) / 13 februarie 2006.
Observator cultural, Nr. Cotidianul 13 februarie 2006

Istoriografie si actualitate (I-II)

Istoricul Serban Papacostea prezinta în doua numere are Revistei 22, analiza Tratatului de istorie a României elaborat de Academia Româna, în care s-au descoperit plagiate, dupa care volumele respective au fost retrase, celelalte nemaiputand fi difuzate. Revista 22, nr. 827 / 10-16 ianuarie 2006 si nr. 852 / 4-10 iulie 2006
Revista 22, Nr. 827 / 10-16 ianuarie 2006 si nr. 852 / 4-10 iulie

Scrisoare catre Cistelecan

cu oarecare întîrziere,
Vatra, Nr. 3-4/2005

Alte dosare, anchete, polemici...

Masa
"dar eu nu mai aud nimic,
seceră încă vîntul din est,
încă bate în tîmplele noastre barosul,
o, steag frumos,
o, steag frumos,
cu sîngele bătrîn tot verde..."
(din poemul Masa de Gellu Dorian)
România literară, Nr. 17 / 26 aprilie 2013

Acolada

Adevărul literar şi artistic

Lettre Internationale

Luceafărul de dimineaţă

Suplimentul de cultură

All Cartea Româneasca Compania Corint Curtea Veche Dacia Editura Universiăţii din Bucureşti Editura Universitatii Al. I Cuza Eminescu Gramar Humanitas Ideea Europeana Institutul Cultural Român Institutul European Limes Litera International Memoria Nemira Niculescu Paralela 45 Polirom RAO Teora

Carte de succes Carturesti Diverta E-ICR Eminescu Humanitas Karte Libraria Noi Librarie.net Libris Polirom

Acest site este actualizat zilnic cu texte în limba română aparute în diverse publicaţii.

Programare: Datagram