Romania Culturala

Artişti şi manageri culturali au protestat marţi la Ministerul Finanţelor, faţă de reducerea bugetelor instituţiilor culturale şi desfiinţarea TVR Cultural, depunând teancuri de cărţi la intrarea în clădire, cu mesajul "Aţi zidit cultura vie!".

MEDIAFAX, Nr. din 4 septembrie 2012

Daţi banii înapoi

"Guvernul trebuie ca la viitoarea rectificare să îşi corecteze poziţia de acum, alocînd fonduri suficiente pentru ICR. Miza este nu fidelizarea politică a unora, ci cum sîntem văzuţi în străinătate, şi asta se face doar prin intermediul culturii, şi nu prin vorbe goale rostite prin cancelarii." Un articol de Stelian Tănase.
Cotidianul.ro, Nr. din 2 septembrie 2012

Primele victime ale tăierii bugetului ICR: românii din Serbia şi Ucraina

"Institutul Cultural Român a fost obligat să anuleze mai multe proiecte ale românilor din Serbia şi Ucraina, care ar fi trebuit să se desfăşoare zilele acestea." Un articol de Sorin Ghica.
Adevărul, Nr. din 1 septembrie 2012

Vechi nelinişti melomane

"Pavarotti a fost, fără dubiu, figura centrală a operei la finele secolului XX. Secolul care a început cu Caruso s-a încheiat cu Pavarotti." Un articol de Sever Voinescu.
Dilema Veche, Nr. 445 / 23-29 august 2012

Andrei Marga, viitorul şef al ICR. Păcat că Ponta i-a tăiat bugetul

"Fostul ministru de Externe, Andrei Marga, este cel mai probabil înlocuitor al lui Horia-Roman Patapievici în fruntea Institutului Cultural Român, fiind susţinut de PNL şi de PSD pentru acest post." Un articol de Laura Ciobanu.
Evenimentul zilei, Nr. din 29 august 2012

Presa franceză: Ce se întîmplă cu ţara invitată de onoare la Salonul de Carte de la Paris?

Presa franceză prezintă subiectul tăierii bugetului Institutului Cultural Român, în urma rectificării bugetare, în condiţiile în care ICR organizează participarea României ca ţară invitată de onoare la cel mai important eveniment editorial din Franţa - Salonul de Carte de la Paris, de anul viitor.
MEDIAFAX, Nr. din 28 august 2012

Atac la cultură. Fondurile ICR, reduse cu 30%

"O reducere de această dimensiune a bugetului ICR blochează activitatea Institutului, compromite parteneriatele aflate deja în derulare şi afectează credibilitatea instituţiei, construită cu un efort deosebit începând cu 2005", consideră reprezentanţii ICR. Un articol de Mădălina Piloff.
Evenimentul zilei, Nr. din 27 august 2012

"Protest cu telecomandă"

Intitulată simbolic "Protest cu telecomandă", iniţiativa Asociaţiei Române pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate - ARCEN, organizată joi seară, în faţa Ateneului Român din Bucureşti, a strîns circa 150 de persoane care au protestat faţă de desfiinţarea TVR Cultural.
România liberă, Nr. din 17 august 2012

Note, stări, zile

"Cum bine se ştie, sînt, orice-aş face, un <<intelectual al lui Băsescu>>. Pînă să ajungă el preşedinte, şi eu, şi Liiceanu, şi Patapievici, şi Cărtărescu şi alţi cîţiva din aceeaşi categorie eram nişte neica-nimeni." Un articol de Andrei Pleşu.
Dilema Veche, Nr. 444 / 16-22 august 2012

Închiderea TVR Cultural, între "o eroare" şi "o lovitură letală"

Oamenii de cultură români contactaţi de Evenimentul zilei se opun în majoritate desfiinţării postului TV. Nicolae Manolescu face opinie separată." Un articol de Alexandra Olivotto.
Evenimentul zilei, Nr. din 15 august 2012

Butoiul şi cercurile

"Efortul de rescriere şi reinterpretare a istoriei, mai ales în zonele contaminate de propaganda istorică a regimurilor comuniste, este departe de a-şi fi secat (re)sursele." Un articol de Codruţ Constantinescu.
Revista 22, Nr. 32 / 7-13 august 2012

Paradoxurile iubirii

"Cel dintîi paradox al iubirii veritabile este acela că iubirea nu poate fi niciodată păstrată şi împlinită dacă o căutăm numai pentru noi înşine." Un articol de Tereza-Brînduşa Palade.
Observator cultural, Nr. 377 / 2-8 august 2012

Requiem pe fond de thriller metafizic

"Cum şi de ce însă cele două extreme ale spectrului totalitar l-au luat drept ţintă pe Culianu? Putem presupune că aceasta are a face cu descinderea tînărului savant în arena publică." Un articol de Victor Ivanovici.
Viaţa Românească, Nr. 5-6 / 2012

Patapievici şi-a anunţat motivele demisiei de la ICR

"Preşedintele Institutului Cultural Român, Horia-Roman Patapievici, a prezentat, joi, motivele pentru care conducerea institutului îşi dă demisia de onoare."
MEDIAFAX, Nr. din 2 august 2012

Protestul intelectualilor: Ce se întîmplă la ICR e o ruşine, o reglare de conturi faţă de Patapievici

"Oamenii de cultură români sunt revoltaţi de situaţia de la ICR şi solidari în protestul împotriva demolării acestei instuţii." Un articol de Alexandra Olivotto.
Evenimentul zilei, Nr. din 2 august 2012

Institutul Cultural Român - noua victimă a USL

"Deşi a declarat că şi-a învăţat lecţia după criza cu UE, că toată lumea va pierde dacă lupta continuă, Ponta, premierul plagiator, îşi continuă neabătut campania belicoasă. O dovedeşte şi decizia de politizare a ICR." Un articol de Rodica Binder.
Deutsche Welle, Nr. din 1 august 2012

Patapievici îşi va da demisia de la conducerea ICR

Preşedintele Institutului Cultural Român, Horia-Roman Patapievici, a declarat marţi pentru MEDIAFAX, după anunţarea deciziei Curţii Constituţionale privind OUG nr. 27, că întreaga conducere a ICR va demisiona, după rezolvarea unor chestiuni de gestiune, în condiţiile reducerii bugetului.
MEDIAFAX, Nr. din 31 iulie 2012

Patapievici, despre misiunea ICR: O agendă europeană a fost schimbată cu una naţionalistă

"Preşedintele ICR, care a anunţat că îşi va da demisia, a spus că schimbarea misiunii ICR înseamnă trecerea de la promovarea culturii române în străinătate, <<în maniera deschisă şi cosmopolită>> în care o făcea institutul, la preocuparea pentru <<identitatea naţională a românilor>>." Un articol de Laura Mitran.
Gândul, Nr. din 31 iulie 2012

Caragiale în exil

"Se ştie, Caragiale n-a fost expulzat în 1904 printr-un vot al patrioţilor români din Cameră şi din Senat, sau prin decret, ca revoluţionarii paşoptişti exilaţi de caimacamul Constantin Cantacuzino." Un articol de Florin Manolescu.
Viaţa Românească, Nr. 5-6 / 2012

Feluri de a (nu) gîndi

"Neinteligent şi ilogic e şi efortul unora de a descifra cuvintele grele apărute despre România în străinătate, drept manevre ale unor <<agenturi>> trădătoare." Un articol de Andrei Pleşu.
Dilema Veche, Nr. 439 / 12-18 iulie 2012

Protestul bursierilor ICR din cadrul programului "Traducători în formare"

"Nu suntem nici spioni nici agenţi, aşa cum afirmă cei care ignoră în mod deliberat şi tendenţios datele cu privire la activitatea noastră, desfăşurată cu maximă transparenţă şi mediatizată permanent atât în România cât şi în ţările noastre."
Observator cultural, Nr. din 12 iulie 2012

Alexandru Tomescu, prezentat drept un "talent extraordinar" de cotidianul portughez Publico

"Prezenţa lui Alexandru Tomescu în premieră în Portugalia, unde a susţinut două concerte, marţi şi miercuri, la Aveiro şi Lisabona, este reflectată, pe o pagină, într-unul dintre principalele cotidiane din această ţară, Publico, în care apare şi un interviu cu violonistul român." Un articol de Dan Boicea.
Adevărul, Nr. din 12 iulie 2012

Răspuns public ICR

Conducerea ICR răspunde printr-un comunicat premierului Victor Ponta care, în conferinţa de presă a USL din seara de 9 iulie, a interpelat public conducerea Institutului Cultural Român cu următoarea întrebare: "Aş vrea să-i întreb pe cei de la ICR dacă consideră că trebuie să rămînă sub preşedintele României acum. Sau o să considere că e mai bine la Senat?"
Observator cultural, Nr. din 10 iulie 2012

Solidaritate

"De curînd, oameni apropiaţi intelectual, discipoli, personalităţi academice din ţară şi străinătate l-au sărbătorit pe Gabriel Liiceanu printr-o colecţie de texte pline de savoare şi de simpatie riguroasă." Un articol de Anca Manolescu.
Dilema Veche, Nr. 438 / 5-11 iulie 2012

Zece ani fără Irina Nicolau. Cineva doldora de viaţă

"Ce o definea până la urmă pe Irina? Prospeţimea cu care privea realul, uimirea metodică şi fericită în faţa lucrurilor cercetate. Mirarea antropologică era atmosfera în care se simţea ca peştele în apă." Un articol de Anca Manolescu.
Revista 22, Nr. 27 / 3-9 iulie 2012

Şir de plecări

"Cine cunoaşte cît de cît varietatea extraordinară a politicilor culturale şi a evenimentelor organizate de ICR în aceşti ani, în ţară şi în lume, acţiuni cît mai atent, deliberat, eficient şi strategic pliate pe aşteptările publicului din ţările gazdă, va simţi numaidecît sufocarea, unilateralizarea şi sleirea irepresibil induse de captarea în siajul parlamentar." Un articol de Dan C. Mihăilescu.
Dilema Veche, Nr. 437 / 28 iunie-4 iulie 2012

Un al treilea laureal al premiului Nobel se alătură protestelor faţă de politizarea ICR

Scriitoarea austriacă Elfriede Jelinek este cel de-al treilea laureat al premiului Nobel pentru literatură, după Herta Müller şi Tomas Tranströmer, care se alătură protestelor faţă de "politizarea Institutului Cultural Român"
România liberă, Nr. din 4 iulie 2012

Caraghioslîc, bîzdîc, balamuc

"Mă declar sabotat de Guvernul României. Vreau să-mi văd de treabă. Nu le cer nimic special. Le cer doar un minimum de normalitate, care să mă ajute să-mi duc la bun sfîrşit proiectele şi viaţa." Un articol de Andrei Pleşu.
HotNews, Nr. din 3 iulie 2012

Scrisoare deschisă a Fundaţiei Soros către Victor Ponta

În scrisoarea deschisă se arată că Fundaţia Soros este îngrijorată de graba cu care Guvernul acţionează în cazul unor instituţii publice (Curtea Constituţională, Televiziunea Română, Institutul Cultural Român) şi de "abuzul unor ordonanţe de urgenţă", adăugînd că aceste măsuri ar fi trebuit discutate în cadrul unor dezbateri publice reale.
HotNews.ro , Nr. din 2 iulie 2012

Herta Muller şi Tomas Transtromer, premiaţi cu Nobel, protestează faţă de schimbarea statutului ICR

Doi laureaţi ai premiului Nobel pentru literatură, scriitoarea de origine română Herta Müller şi poetul suedez Tomas Tranströmer, protestează faţă de schimbarea statutului Institutului Cultural Român, informează un comunicat ICR Stockholm.
MEDIAFAX, Nr. din 2 iulie 2012

Cum a supus Dorin Dobrincu sistemul şi cum, mai apoi, l-a înfrînt sistemul pe el

"Decizia domnului ministru Ioan Rus, un om pe care, de altfel, îl cunosc, nu poate fi explicată decît prin acest fapt – reactivitatea sistemului, care şi-a găsit într-un nou ministru, probabil prea puţin familiarizat cu asemenea capcane pe care o caracatiţă birocratică comunistoidă ştie să le întindă, o victimă perfectă." Un articol de Marius Oprea.
Observator cultural, Nr. 371 / 21-27 iunie 2012

Patapievici anunţă: 5 iulie, ziua "Z" pentru ICR

"Horia-Roman Patapievici a declarat, la Digi24, că dacă Curtea Constituţională va decide pe 5 iulie că este constituţională ordonanţa prin care plenul Senatului va numi atât conducerea operativă a institutului, cât şi membrii Consiliului de conducere, întreaga conducere ICR îşi va da demisia." Un articol de Andreea Nicolae.
România liberă, Nr. din 29 iunie 2012

Organizaţii culturale din întreaga lume cer Guvernului român să renunţe la trecerea ICR în subordinea Senatului

"Suntem sute de organizaţii, asociaţii şi reţele culturale şi artistice din Europa, care reprezintă şi sunt în legătură cu mii de oameni reprezentînd o diversitate de culturi şi de categorii. Protestăm cu tărie împotriva actualei propuneri a Guvernului României de a schimba misiunea şi subordonarea Institutului Cultural Român", se arată într-o scrisoare deschisă adresată Guvernului şi Senatului României.
HotNews.ro , Nr. din 27 iunie 2012

The New York Times scrie despre protestele din Statele Unite şi Europa pornite de scandalul ICR

"Publicația remarcă faptul că ICR a devenit o forță în ultimii ani în ceea ce privește promovarea artiștilor, mai ales în domeniul cinematografiei. De aceea, spune The New York Times, decizia luată de guvern, de a transfera ICR de sub autoritatea simbolică a președintelui sub cea a Senatului, a declanșat proteste în cadrul grupurilor de artiști din Europa și Statele Unite." Un articol de Mădălina Piloff.
Evenimentul zilei, Nr. 26 iunie 2012

Reacţii din străinătate la schimbările din ICR

"Scandalul pornit de schimbările făcute de Guvernul Ponta în statutul Institutului Cultural Român a apărut în publicaţia Variety. Regizori români cunoscuţi în toată lumea datorită performanţelor sunt citaţi în materialul care evidenţiază faptul că ordonanţa de urgenţă este în dezacord cu părerea celor implicaţi şi a opiniei publice."
Evenimentul zilei, Nr. din 25 iunie 2012

Scriitor şi profesor

"Ne-am obişnuit ca apariţia unei cărţi de Marta Petreu să reprezinte un eveniment. Nu contează că opiniile vehiculate de eseistă sunt discutabile uneori. Curajul de a detabuiza, de a aţîţa spiritele moleşite şi de a reinterpreta original (chiar abuziv) trecutul românesc deocheat este suficient ca să stîrnească interesul publicului larg." Un articol de George Neagoe.
Cultura, Nr. 24 / 21 iunie 2012

Spirala revanşardă şi efectele dublei măsuri

"Nici nu s-a terminat bine numărătoarea voturilor de la alegerile din 10 iunie, că s-a şi pornit o teribilă frenezie a schimbărilor instituţionale." Un articol de Carmen Muşat.
Observator cultural, Nr. 371 / 21-27 iunie 2012

Institutul Francez din Paris a luat în discuţie realizarea unui parteneriat special cu Institutul Cultural Român

Didier Dutour, directorul adjunct al Institutului Francez din Bucureşti: "În afară, calitatea echipelor ICR în toate ţările a fost atît de bună, încît Institutul Francez din Paris a luat în discuţie realizarea unui parteneriat special între Institutul Francez şi ICR."
HotNews.ro , Nr. din 22 iunie 2012

ICR răspunde informaţiilor eronate lansate de Puiu Haşotti

La postul de radio RFI senatorul Puiu Haşotti a insinuat că cei 149 de angajaţi au avut un buget de 10 milioane de dolari. În realitate, toate cheltuielile administrative se ridică la cel mult 2,5 milioane.

Evenimentul zilei, Nr. din 19 iunie 2012

Mai mult decît o gravă eroare

"Controversata ordonanţă de urgenţă prin care ICR trece de sub autoritatea Preşedinţiei sub cea a Senatului nu scapă nici atenţiei opiniei publice occidentale şi pune într-o lumină proastă actuala putere de la Bucureşti." Un articol de Rodica Binder.
Deutsche Welle, Nr. din 19 iunie 2012

Mişcarea papioanelor: circa 500 de oameni au protestat tăcut la ICR

Protestul "Mişcarea papioanelor" a fost organizat de Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate (ARCEN).
HotNews, Nr. din 18 iunie 2012

Mazilirile din ICR. "Moarte intelectualilor!" revine

"Chiar dacă pe lângă toate celelalte particularităţi, ICR are şi o miză simbolică pentru liderii actualei puteri, asediul la care este supusă instituţia nu este o excepţie, ci parte a unei reguli." Un articol de Laurenţiu Mihu.
România liberă, Nr. din 19 iunie 2012

Despre ICR şi domnul Patapievici

"Mai mult decît oricare altă instituţie românească, ICR-ul a devenit faţa întoarsă către lume a României." Un articol de Mihai Maci.
Contributors.ro, Nr. din 18 iunie 2012

Măgării

"Cum de n-are nimeni, dintre guvernanţi, curajul şi tăria de caracter să citească, la rece, bilanţul mandatului lui Horia Patapievici la Institutul Cultural Român? Orb să fii şi trebuie să recunoşti că e un bilanţ spectaculos şi încă pe fondul unor vremuri grele." Un articol de Andrei Pleşu.
Dilema Veche, Nr. din 18 iunie 2012

Lucian Pintilie face apel la rezistenţa colectivă în cazul ICR: Izgoniţi politicul!

"Regizorul Lucian Pintilie se alătură protestului public declanşat în ultimele zile de hotărîrea Guvernului Ponta de a subordona Institutul Cultural Român autorităţii Senatului."
Revista 22, Nr. din 18 iunie 2012

Războiul papioanelor: Ponta contra Patapievici

"Ca să-i debarce pe <<intelectualii lui Băsescu>>, Guvernul USL a trecut Institutul Cultural Român de la Preşedinţie la Parlament." Un articol de Sabin Orcan şi Mihai Voinea.
Adevărul, Nr. din 17 iunie 2012

AFP despre "revolta artiştilor contra dictatului" privind ICR: O mobilizare puternică, rapidă şi rară în România

"Epurare", "practică brutală, îngrijorătoare": cîteva sute de artişti români, între care o parte celebri în întreaga lume, s-au mobilizat sîmbătă şi duminică împotriva "dictatului" noului guvern care ameninţă, potrivit acestora, Institutul Cultural Român şi felul în care ţara este văzută în străinătate, scrie AFP, articol preluat de HotNews.
HotNews, Nr. din 17 iunie 2012

Regizorii români protestează împotriva Ordonanţei privind funcţionarea ICR

Un comunicat remis HotNews prezintă mesajele de protest ale regizorilor Cătălin Mitulescu, Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu şi Cristi Puiu împotriva deciziei Guvernului de a trece Institutul Cultural Român de sub autoritatea Preşedintelui în subordinea Biroului Permanent al Senatului.
HotNews, Nr. din 16 iunie 2012

Despre viitorul ICR: Victor Ponta, tactica salamului şi tradiţia lui Matyas Rakosi

"Ceea ce se petrece acum, încercarea de eliminare a lui Horia Patapievici şi a colegilor săi Tania Radu şi Mircea Mihăieş, este şi un test pentru curajul intelectualilor din România de a nu îngenunchea şi de a demonstra că, şi în limba română, cuvîntul solidaritate înseamnă ceva." Un articol de Vladimir Tismăneanu.
HotNews, Nr. din 14 iunie 2012

Patapievici: Aprecierile lui Ponta despre ICR sunt "minciuni calificate"

"Horia-Roman Patapievici, preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), a declarat, joi, că faptul că premierul Victor Ponta a calificat ICR drept o instituţie politizată şi lipsită de transparenţă reprezintă două <<minciuni calificate>>, potrivit Mediafax."
România liberă, Nr. din 14 iunie 2012

Albert Londres, reporterul curajos care a citit regimul sovietic în 1920

"Prin relatările experienţei sale temerare în Rusia, Albert Londres şi-a introdus ascuţitul său stilou în rănile regimului sovietic." Un articol de Codruţ Constantinescu.
Revista 22, Nr. 22 / 29 mai-4 iunie 2012

Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu: "Crize. Cultura face diferenţa." Şi invers

"Cu doar cîteva zile înainte de start, festivalul s-a trezit fără o importantă susţinere financiară din partea statului. Mai exact, s-a creat un deficit bugetar în urma retragerii unei părţi importante din finanţarea promisă de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional." Un articol de Veronica D. Niculescu.
Suplimentul de cultură, Nr. 357 / 26 mai 2011

O mare reuşită a culturii noastre

"E vorba despre impresia ieşită din comun pe care cultura românească a lăsat-o la Târgul de carte din Torino, desfăşurat luna aceasta, şi unde România a fost, alături de Spania, ţară invitată. (...) Presa italiană a reflectat evenimentul incomparabil mai mult decât cea românească." Un articol de Mircea Cărtărescu.
Evenimentul zilei, Nr. din 25 mai 2012

Un festival al literaturii române

"Institutul Cultural Român a reuşit să organizeze un veritabil festival al culturii române: 120 de invitaţi, 30 de evenimente, un stand elegant cu o sală de conferinţe şi o librărie mereu pline." Un articol de Luiza Vasiliu.
Dilema Veche, Nr. 431 / 17-23 mai 2012

Retrospectiva TNCP 2012, de la drepturile poeţilor la Gala Poezie de 10

"În perioada 16-20 mai 2012, în Bucureşti s-a desfăşurat cea de-a treia ediţie a Târgului Naţional al Cărţii de Poezie/ Festivalul de Poezie Bucureşti." Un articol de Andra Rotaru.
Agenţia de carte, Nr. din 20 mai 2012

Cel de-al XXV-lea Salon Internaţional al Cărţii la Torino. România - ţară invitată de onoare

"Standul naţional al României, cu o suprafaţă de 400 metri pătraţi, a fost construit după un concept inovativ şi interactiv, atât pentru a atrage publicul larg şi specialiştii, cât şi pentru a ilustra producţia editurilor româneşti reprezentative." Un articol de Magdalena Popa Buluc.
Cotidianul.ro, Nr. din 9 mai 2012

Norman Manea vine în România

"Norman Manea, unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti români, se va afla în România în perioada 13-20 mai 2012, pentru mai multe evenimente."
Revista 22, Nr. din 7 mai 2012

Două feluri de prostie

"Viziunea reprezentanţilor noştri despre lume e de o cristalină simplitate: tot ce e dincolo de augusta lor siluetă pendulează între catastrofal şi ridicol." Un articol de Andrei Pleşu.
Dilema Veche, Nr. 429 / 3-9 mai 2012

România - ţară invitată la Salonul Internaţional de Carte de la Torino

Lucian Muntean scrie despre programul manifestărilor culturale româneşti în cadrul Salonului Internaţional de Carte de la Torino, unde România este ţară invitată de onoare, program "focalizat pe promovarea literaturii române, a traducerilor şi a politicilor editoriale din România."
Modernism.ro, Nr. din 7 mai 2012

Transparentă, aspră, vie: traducerea "Infernului" în hermeneutica lui Marian Papahagi

Grete Tartler scrie despre volumul: Dante Alighieri, Divina Comedie. Infernul, traducere din italiană şi comentarii de Marian Papahagi, cu o prefaţă de Irina Papahagi; ediţie, introducere şi completarea comentariilor de Mira Miron, Editura Humanitas, 2012.
România literară, Nr. 17 / 27 aprilie 2012

Cinismul ludic

"Când identifici filonul antisemit, anticreştin, antioccidental, antiraţionalist, antiburghez, antimodern şi anticapitalist, eşti acuzat că susţii <<extrema dreaptă fundamentalistă>>. Dar nu împărtăşesc comunismul şi fascismul exact aceste anti-uri?" Un articol de Vladimir Tismăneanu.
Apostrof, Nr. 4 / aprilie 2012

România, invitată de onoare la Salonul Internaţional de Carte de la Torino

România va fi pentru prima oară ţară invitată de onoare la Salonul Internaţional de Carte de la Torino, cea mai importantă manifestare de profil din Italia. Institutului Cultural Român (ICR) organizează standul şi activităţile legate de participarea românească la eveniment.
MEDIAFAX, Nr. din 24 aprilie 2012

Scriitori români la Festivalul Internaţional de Carte de la Budapesta

În perioada 19-22 aprilie 2012, scriitorii români Bogdan Coşa, Vasile Ernu şi Robert Şerban sunt invitaţi la cea de-a XIX-a ediţie a Festivalului Internaţional de Carte de la Budapesta. Românii participă la eveniment prin intermediul ICR Budapesta.
Agenţia de carte, Nr. din 18 aprilie 2012

Virtuţi şi vicii: Stalin, Machivelli şi relativismul moral

"Ştiu că sună şocant, dar nu se poate nega că Stalin a avut o weltanschauung şi a fost, în felul său, un intelectual. Unul autodidact, homicid, liberticid şi fanatic, dar un intelectual." Un articol de Vladimir Tismăneanu.
Apostrof, Nr. 2 / februarie 2012

Umbrele lui H. G. Wells

"Amestecul de critici şi previziuni fondate şi intuiţia, amestecată cu girarea guvernului sovietic, reprezintă nota distinctă a relatării şi concepţiei lui Wells despre comunism." Un articol de Codruţ Constantinescu.
Revista 22, Nr. 12 / 20-26 martie 2012

Cum a devenit H.-R. Patapievici cel mai nepopular român în viaţă?

"Nu pentru lustruirea ego-ului lui H.-R. Patapievici am scris acest text (l-am criticat atunci cînd a fost cazul). Ci pentru a demonstra că în România, chiar şi atunci cînd există o instituţie publică eficientă, o ignorăm din cauza mormanelor de propagandă aruncate peste." Un articol de Vlad Mixich.
HotNews.ro , Nr. din 20 martie 2012

O elită în vremea "surpării cetăţilor"

"Din fabula pe care o istoriseşte Ion Vianu în Bildungsroman-ul său rezultă neputinţa amorului intelectual de a sta la temelia unei educaţii întru rezistenţă şi revoltă." Un articol de Victor Ivanovici.
Viaţa Românească, Nr. 1-2 / 2012

Presa suedeză îl declară pe scriitorul Norman Manea demn de Premiul Nobel

"Romanul Întoarcerea huliganului, primul titlu de Norman Manea tradus în limba suedeză, a fost întîmpinat încă din primele zile de la apariţie cu recenzii entuziaste în principalele cotidiene naţionale şi locale din Suedia."
Suplimentul de cultură, Nr. 347 / 10-16 martie 2012

Literatura română iese la marile baluri europene

"Romanul Întoarcerea huliganului, primul titlu de Norman Manea tradus în limba suedeză, a fost întâmpinat încă din primele zile de la apariţie cu recenzii entuziaste în principalele cotidiene naţionale şi locale din Suedia." Un articol de Magdalena Popa Buluc.
Cotidianul.ro, Nr. din 12 martie 2012

Despre "triunghiul sexual" la Caragiale şi Slavici

"Ceva din structura de menage a trois concepută de Caragiale (O noapte furtunoasă) în mahalaua bucureşteană Dealu' Spirii se regăseşte în <<triunghiul sexual>> din romanul Mara al lui Slavici, în tîrgul Lipova din vestul Transilvaniei." Un articol de Andrei Oişteanu.
Revista 22, Nr. 9 / 28 februarie-5 martie 2012

Utopii şi distopii literare (schiţă comparativă)

"Destinul scriitorilor utopici nu s-a schimbat de la Evul Mediu până la epoca modernă. Pentru apartenenţa la grupul spiritual Rugul aprins de la Mănăstirea Antim, Vasile Voiculescu este arestat în 1958 şi petrece ultima parte a vieţii în temniţă, murind la scurt timp după eliberare." Un articol de Nicolae Oprea.
Viaţa Românească, Nr. 1-2 / 2012

22 de ani de roman

Marius Chivu scrie despre un top al romanelor româneşti apărute din 1990 pînă astăzi, publicat de revista de literatură Corpul T.
Dilema Veche, Nr. 419 / 23-29 februarie 2012

Cum se trăia sub ocupaţie

"Cînd e vorba de o personalitate istorică, locuinţa depune mărturie despre impresia pe care omul a năzuit să o facă celor din jur sau chiar să o lase posterităţii pe care şi-a imaginat-o." Un articol de Andrei Pippidi.
Dilema Veche, Nr. 419 / 23-29 februarie 2012

Despre un arhitect de demult

"Pînă acum nu avem un muzeu al arhitecturii româneşti, cu toate că necesitatea lui este, în vremea din urmă, evidentă." Un articol de Andrei Pippidi.
Dilema Veche, Nr. 418 / 16-22 februarie 2012

Berlinala 2012: O lungă scrisoare pentru o scurtă despărţire

"Dacă într-adevăr e real că timpul se scurtează tot mai mult, atunci senzaţia că de la o Berlinală la alta distanţa e tot mai mică nu e doar o impresie." Un articol de Iulia Blaga.
Suplimentul de cultură, Nr. 334 / 18-24 februarie 2012

Casa fără număr

"De ce atîta dispreţ pentru o elegantă clădire care pînă anul trecut se păstrase intactă şi a cărei valoare arhitecturală este mai presus de orice îndoială? Cum se poate să nu fi fost aleasă pentru înscrierea ca monument istoric?" Un articol de Andrei Pippidi.
Dilema Veche, Nr. 417 / 9-15 februarie 2012

"Morala de catastrofă"

"Impenitent incorigibil, Virgil Tănase, curînd după plecarea sa în exil, va fi împins, sau mai degrabă se va lăsa împins <<la o margine de drum>> de către nucleul dur al emigraţiei româneşti." Un articol de Nicoleta Sălcudeanu.
Cultura, Nr. 4 / 2 februarie 2012

"Secolul" lui Hăulică

"Pe 7 februarie, Dan Hăulică intră în cinul bărbaţilor vrednici, îndreptăţiţi a se mîndri că ating 80 de ani într-o existenţă fertil dedicată integrării culturii româneşti în circuitul valorilor recunoscute universal." Un articol de Geo Şerban.
Observator cultural, Nr. 352 / 2-8 februarie 2012

Marcel Iancu - mărturie inedită despre Pogromul din Bucureşti

"În contextul încercării de divinizare a mişcării legionare, a reabilitării membrilor săi şi a prezentării nostalgice a vremurilor, manuscrisul lui Marcel Iancu vine să clarifice, fără dubiu, aspectele sociale şi faptele criminale, aducând o contribuţie substanţială la dezvăluirea adevărului." Un articol introductiv la manuscrisul lui Marcel Iancu, semnat de Vlad Solomon.
Revista 22, Nr. 3 / 17-23 ianuarie 2012

Muzeul de la Poştă

"Destinat să fie Poşta Centrală, acest palat a fost construit în anii 1894-1898 de renumitul arhitect Al. Săvulescu." Un articol de Andrei Pippidi.
Dilema Veche, Nr. 412 / 5-11 ianuarie 2012

Delia Corban - sculptura ca formă de presimţire a tainei

"Delia Corban se înscrie cu lumea ei de forme în albia orizontului spaţial al materiei stilistice şi al năzuinţei formative specifice perspectivei sofianice din sfera ortodoxiei răsăritene." Un articol de Onisim Colta.
Arca, Nr. 10-11-12 / 2011

La despărţirea de Mariana Şora

"Prin Mariana Şora m-am simţit contemporan cu o altă generaţie şi cu o lume din care m-am inspirat mereu." Un articol de Aurelian Crăiuţu.
Revista 22, Nr. 1 / 4-9 ianuarie 2012

Centenar Alexandru Ciorănescu. Corespondenţa Alexandru Ciorănescu - George Ciorănescu 1946-1964

"Marele savant umanist Alexandru Ciorănescu este autorul unei opere absolut impresionante ca valoare şi întindere; peste 500 de lucrări originale, scrise şi publicate în mai multe limbi de circulaţie universală, inclusiv în romănă." Un articol de Ştefan Ion Ghilimescu.
Argeş, Nr. 12 / decembrie 2011

Patrimoniul care moare

"La începutul lunii noiembrie a acestui an, a mai murit o bijuterie arhitecturală a Bucureştilor." Un articol de Nicoleta M. Dumitraşcu.
Revista 22, Nr. 52 / 20 decembrie 2011-3 ianuarie 2012

Intelectualii români în cumpăna totalitarismelor (III)

"Demersul lui Lucian Boia are meritul de a redeschide calea reexaminării complexe a unui fenomen redus de regulă la clişee dubioase şi asimilat unui bolşevism marginal." Un articol de Paul Cernat.
Observator cultural, Nr. 348 / 22 decembrie 2011-11 ianuarie 2012

O ultimă lectură

"Lectura pe care i-o face Lucian Raicu lui Eugène Ionesco la Paris este o veritabilă revelaţie a morţii." Un articol de Simona Sora.
Dilema Veche, Nr. 409 / 15-21 decembrie 2011

Modelul şi oglinda. Lovinescu par lui-meme (II)

"Reprimîndu-şi înclinaţiile temperamentale, Lovinescu a rămas pînă în ultimul ceas un supravegheat, om al datoriei înainte de toate." Un articol de Antonio Patraş.
Viaţa Românească, Nr. 11-12 / 2011

Nişte intelectuali

"Lucian Boia este o figură aparte de intelectual: puţin prezent în spaţiul public, pare a sta prin biblioteci şi scoate regulat cărţi care fac vîlvă." Un articol de Cristian Ghinea.
Dilema Veche, Nr. 409 / 15-21 decembrie 2011

Traian: Legendele hotelului construit de Eiffel la Iaşi

"În timp ce foarte multe clădiri de patrimoniu din Iaşi sînt pe cale de a se prăbuşi, Hotelul Traian este unul dintre monumentele care arată aşa cum se cuvine." Un articol de Sorin Cristian Semeniuc.
Dilema Veche, Nr. 409 / 15-21 decembrie 2011

Cu "detectorii de comori" în aria avangardei româneşti

"Mai rămîne să divulgăm, în cele din urmă, persoana bibliofilului aflat la originea evenimentelor editoriale trecute mai sus în revistă. Inimosul domn a venit de la Ludwigshafen și se numește Michael Ilk." Un articol de Geo Şerban.
Observator cultural, Nr. 345 / 1-7 decembrie 2011

Antimodernitatea criticii de întîmpinare

"Cronica literară persistă, la noi, atîta vreme cît revistele culturale ele însele persistă – mediul în care forma cu pricina supraviețuiește și în care se hrănește." Un articol de Alexandru Matei.
Observator cultural, Nr. 344 / 24-30 noiembrie 2011

Recitind "Priveliştile" lui Fundoianu

"Nostalgia lui Fundoianu se îndreaptă spre alte începuturi, spre momente de început ale omenirii, momente mitice, biblice." Un articol de Mircea Martin.
Observator cultural, Nr. 344 / 24-30 noiembrie 2011

Deconstrucţia Europei mitice la Dumitru Ţepeneag

"Romanele despre exil ale lui Dumitru Ţepeneag modifică imaginea despre Europa percepută ca spaţiu paradiziac al libertăţii, democraţiei şi al valorilor spirituale perene." Un articol de Sonia Elvireanu.
Apostrof, Nr. 10 / octombrie 2011

Mihai Şora în opus magnum. Cîteva reflecţii diletante

"Mai important decât orice diagnostic, decât orice descriere, oricât de cuprinzătoare şi de nuanţată, mi se pare ca discutarea cărţilor lui Mihai Şora să continue şi să devină un dialog permanent." Un articol de Ovidiu Pecican.

Apostrof, Nr. 10 / octombrie 2011

Arhitectonica valorilor (I)

"Dezagregarea coerenţei în arta modernă a provocat dezagregarea epocală a sensibilităţii. De la concordia realului cu sensibilitatea s-a ajuns la discordia realului cu sensibilitatea." Un articol de Vlad Mureşan.
Observator cultural, Nr. 342 / 10-16 noiembrie 2011

Casa Coandă

"Ca monument istoric, această splendidă casă este ferită: o vom vedea, probabil, de vînzare." Un articol de Andrei Pippidi.
Dilema Veche, Nr. 404 / 10-16 noiembrie 2011

Populaţia revine

"Altfel spus, fără vicii private nu există virtuţi publice. În orice caz, am putea spune că economia se naşte în momentul în care Adam Smith preia această contradicţie şi o defineşte ca mecanism al bunăstării naţiunilor." Un articol de Vintilă Mihăilescu.
Dilema Veche, Nr. 403 / 3-9 noiembrie 2011

Memorial. Cuvînt rostit de Ziua Holocaustului din România - 11 octombrie 2011

"Istoria nu poate fi recreată: ea este aşa cum a fost şi nu cum şi-ar dori unii să fi fost. Prezentul democratic al României poartă cicatricile trecutului totalitar." Cuvînt rostit de Radu Ioanid de Ziua Holocaustului din România.
Observator cultural, Nr. 339 / 20-26 octombrie 2011

Un cobai al ideologizării: Miron Radu Paraschivescu (I)

"Miron Radu Paraschivescu face din jurnal terapie psihanalitică, pe care o aplică atît propriului său destin, cît şi evenimentelor istoriei." Un articol de Delia Ungureanu.
Observator cultural, Nr. 339 / 20-26 octombrie 2011

Cum l-am tradus pe Michel Tournier

"În anul IV al studenţiei mele bucureştene la franceză, pe la cursurile de literatură a secolului XX, de Tournier părea că nici nu se auzise." Un articol de Radu Sergiu Ruba.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 36 / 19 octombrie 2011

Modelul şi oglinda. Lovinescu par lui-meme (I)

"În pofida multor aparenţe înşelătoare, formula personalităţii lui E. Lovinescu era fixată, în datele ei esenţiale, de la bun început." Un articol de Antonio Patraş.
Viaţa Românească, Nr. 9-10 / 2011

Cui i-e frică de Gellu Naum?

"Timp de trei zile, texte de Gellu Naum au fost transmutate în alambicul scenei spre deliciul alchimic al unui public reunindu-i spontan pe cei veniţi cu Naum de-acasă şi pe cei care îl prizau acolo pentru prima oară." Un articol de Florin Bican.
Observator cultural, Nr. 338 / 13-19 octombrie 2011

Cutreierînd cu fervoare trecutul

"Domniţa Ştefănescu a avut buna idee de a-i cere lui Nicolae Manolescu să-şi adune într-o carte - Poveşti pentru oameni mari - la editura Maşina de scris, o seamă de proze." Un articol de Dan C. Mihăilescu.
Dilema Veche, Nr. 398 / 29 septembrie-5 octombrie 2011

Herta Muller îl susţine pe Liao Yiwu

"Așa cum a fost alături de Liu Xiaobo, Herta Müller l-a sprijinit și pe Liao Yiwu, pe 17 august ținînd un discurs special cu ocazia lansării volumului său Für ein Lied und hundert Lieder la Berlin." Un articol de Corina Bernic, însoţit de discursul Hertei Muller.
Observator cultural, Nr. 335 / 22-28 septembrie 2011

Muzeul şi anti-anticomuniştii

"O spun din capul locului, mă surprind discuţiile iscate de lansarea ideii unui muzeu al comunismului în România. Mă aşteptam, naiv după cîte se pare, că această idee va face unanimitate". Un articol de Sever Voinescu.
Dilema Veche, Nr. 395 / 8-14 septembrie 2011

La festival în Cetate, spor la filme şi bucate

"Ediţia a doua (18-27 august 2011) a Festivalului Degustătorilor de Film şi Artă Culinară (FDFAC) a adus în Portul Cultural Cetate, din judeţul Dolj, cele zece cinematografii şi cele zece gastronomii ale ţărilor dunărene." Un articol de Mihai Fulger.
Observator cultural, Nr. 331 / 25-31 august 2011

Dincolo de timp - Neagu Djuvara

"Într-o lume a trăirilor artificiale, într-o lume a ideilor artificioase, într-un univers plin de violenţe, de cataclisme şi de catastrofe, nimic nu-l împiedică pe Neagu Djuvara să fie autentic." Un articol de Bedros Horasangian.
Observator cultural, Nr. 330 / 18-24 august 2011

M. Blecher şi oraşul de provincie: fotograme dintr-o realitate ideologică

"Datorită lui M. Blecher, oraşul moldovenesc de provincie capătă şi o nouă importanţă, situîndu-se profitabil pe terenul modernităţii româneşti." Un articol de Doris Mironescu.
Bucureştiul cultural, Nr. 108 / 9 august 2011

Poezie şi realitate. Mircea Ivănescu

"Cred că Mircea Ivănescu a descoperit pe cont propriu o intrare anume în poezie direct dinspre banalitatea diurnă a oricărei clipe." Un articol de Ovidiu Pecican.
Bucureştiul cultural, Nr. 108 / 9 august 2011

Mai este timp - opriţi-i! Despre specificul relaţiilor româno-maghiare

"România şi Ungaria vieţuiesc într-o mare a ignoranţei reciproce în ceea ce-l priveşte pe celălalt, adulmecând cu o suspiciune paranoidă <<imaginea rivalului>> lipsită de conţinut." Un articol de G.M. Tamas.
Revista 22, Nr. 33 / 9-15 august 2011

Mama şi Securitatea în viziunea lui Ion Zubaşcu

"Mama şi Securitatea e o consemnare la rece a gîndurilor, pe marginea unor file desprinse din dosarul de urmărire al părinţilor săi." Un articol de Nichita Danilov.
Ramuri, Nr. 7 / iulie 2011

Ce s-a întîmplat cu avangardiştii celui "de-al doilea val" în anul de graţie 1947?

"Cît de oneşti erau în critica lor foştii avangardişti (sau modernişti) care s-au pus în slujba noii ideologii?" Un articol de Michael Finkenthal.
Observator cultural, Nr. 328 / 4-10 august 2011

Un nou prilej de gîlceavă: Muzeul Comunismului

"Muzeul Comunismului trebuie să fie un muzeu al tuturor celor care vor să priceapă. Nu al oamenilor cutăruia contra oamenilor cutăruia." Un articol de Andrei Pleşu.
Dilema Veche, Nr. 390 / 4-10 august 2011

O faţă neglijată a exilului românesc: "universitarii"

"O istorie a literaturii din exil, concepută într-un mod obişnuit, ca proces diacronic, situat într-un anumit mediu, e foarte problematic de realizat." Un articol de Libusa Vajdova.
Observator cultural, Nr. 327 / 28 iulie-3 august 2011

A cincea posteritate a lui E. Lovinescu

"Nu se poate revizui estetic nimic prin mijloace extraestetice." Un articol de Nicoleta Sălcudeanu.
Cultura, Nr. 28 / 21 iulie 2011

Limbajul dedicaţiilor

"Pagina de deschidere cu autograful autorului îi conferă volumului caracter de unicat, spre deliciul colecţionarilor." Un articol de Geo Şerban.
Observator cultural, Nr. 325 / 14-20 iulie 2011

Filozofia şi poezia la Nietzsche

"Nietzsche spune lucruri puternice şi cu simplitate. Ele însă sînt derutante, scrise într-o pagină ceea ce alţii scriu într-o carte." Un articol de Zvetlana Paleologu Matta.
Convorbiri literare, Nr. 5 / 2011

Noul TIFF de Sibiu, o tandră îmbrăţişare a artelor

"Ediţia 2011 a TIFF de la Sibiu (15-19 iunie), într-o nouă formulă, care face tranziţia către un viitor festival independent de cel de la Cluj, a fost una spectaculoasă." Un articol de Veronica D. Niculescu.
Suplimentul de cultură, Nr. 320 / 25 iunie-1 iulie 2011

Recitindu-l pe Matei Călinescu

"Moderaţia sa l-a făcut sceptic faţă de orice formă de delir interpretativ paranoid, faţă de orice formă de nostalgie politică şi, mai presus de toate, de dispreţul suveran pentru fapte care îi unea în mod paradoxal pe comunişti şi pe unii dintre oponenţii lor înverşunaţi." Un articol de Aurelian Crăiuţu.
Revista 22, Nr. 27 / 28 iunie-4 iulie 2011

George Coşbuc (1866-1918)

"Coşbuc s-a afirmat destul de repede şi cu succes neobişnuit, fiind cel dintîi scriitor care oferea, în poezia românească dinaintea lui Macedonski, o replică verosimilă poeziei eminesciene - atunci tutelară şi hipnotică." Un articol de Mihai Zamfir.
Viaţa Românească, Nr. 5-6 / 2011

Poeţii mei: Ion Zubaşcu. La plecare

"În acest context extrem de competitiv, a apărut Moarte de om. O poveste de viaţă (Limes, 2010) de Ion Zubaşcu, unanim recunoscută de critică şi epuizată din librării." Un articol de Liviu Antonesei.
Observator cultural, Nr. 322 / 23-29 iunie 2011

Răul, astăzi

"Marea provocare a modernităţii este reducţionismul aplicat persoanei umane." Un articol de Alin Vara.
Dilema Veche, Nr. 380 / 26 mai-1 iunie 2011

Ascensiunea lui Dolfi Trost. Scene din viaţa avangardei la Bucureşti

"Suprarealismul reabilitează zone de comportament şi de receptivitate umană dizgraţiate." Un articol de Geo Şerban.
Observator cultural, Nr. 318 / 26 mai-1 iunie 2011

Şcoala Gellu Naum

"Anul acesta, pe 29 septembrie, se împlinesc zece ani de la definitivul viraj în suprareal al lui Gellu Naum." Un articol de Constantin Abăluţă.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 24 / 25 mai 2011

O jucărie toxică: "iepoca de aur"

"De-aia vin şi zic: <<iepoca de aur>> este o jucărie toxică. O fantasmă parşivă. Una de ascuns, dacă nu ştim s-o facem adecvat digerabilă şi degrabă jetabilă." Un articol de Dan C. Mihăilescu.
Dilema Veche, Nr. 379 / 19-25 mai 2011

Paradoxul cioranian şi logica terţului inclus

"Exerciţiul gîndirii şi expresiei paradoxale la Cioran ar trebui clar delimitat de teritoriul exerciţiilor de stil." Un articol de Simona Modreanu.
Revista 22, Nr. 20 / 10-16 mai 2011

Constructorul Marcel Iancu

"Toate inventarierile de pînă acum ale construcţiilor executate după proiecte de Marcel Iancu se opresc înainte de 1940." Un articol de Geo Şerban.
Observator cultural, Nr. 315 / 5-11 mai 2011

Demonologia lui Creangă. Draci şi babe specialiste în "drăcării" (I)

"Pînă să fie acceptat în saloanele literaturii culte, diavolul a circulat în fantezia populară şi a pătruns în folclor, cum s-a întîmplat şi în cazul culturii române." Un eseu de Eugen Simion.
Cultura, Nr. 16 / 28 aprilie 2011

Mirajul utopiei. Călătoriile în URSS: control şi propagandă

"Cea mai abjectă comportare servilă faţă de URSS se pare că a avut-o poetul Louis Aragon." Un articol de Codruţ Constantinescu.
Observator cultural, Nr. 312 / 7-13 aprilie 2011

Ion Luca Caragiale (1852-1912)

"Înainte de a-l reciti pe Caragiale – ca şi pe Eminescu – ne izbim astăzi de cîteva obstacole redutabile, ridicate în calea lecturii de exegezele ideologic orientate, care au ţesut de-a lungul deceniilor o perdea deformantă." Un eseu de Mihai Zamfir.
Viaţa Românească, Nr. 1-2 / 2011

Neliniştile discursului filosofic

"Indiscutabil, H.-R. Patapievici este un cărturar întors, în chip paradoxal, cu toate simţurile, spre lume, chiar în enunţurile sale cele mai intelectualizate." Un articol de Iulian Boldea.
Apostrof, Nr. 2 / 2011

Sertarele murdare ale Securităţii

"Poate că toţi aceia care au scris pagini considerate de ei secrete despre Dorin Tudoran, un fel de jurnal murdar, tarifat, le-au considerat pe acestea muncă pentru sertar." Un articol de Nicolae Prelipceanu.
Viaţa Românească, Nr. 1-2 / 2011

Cum se-alege praful de lumea lui Moromete

"Toate dialogurile lui Sorin Preda cu consătenii scriitorului etalează un reflex de netă, ori subtilă şi tenace opoziţie a oamenilor din Siliştea-Gumeşti faţă de ipostazierea lor literară." Un articol de Dan C. Mihăilescu.
Dilema Veche, Nr. 366 / 17-23 februarie 2011

Istoriografie, Şoah, biografie şi scrierea istoriei evreilor din România (I)

"Viaţa publică a unei personalităţi religioase sau politice nu constituie decât o parte a itinerarului său. Iar pentru rest intervine munca biografului, care trebuie să rămână imparţial." Din conferinţa ţinută de Carol Iancu în şedinţa solemnă de remitere a doctoratului honoris causa.
Apostrof, Nr. 1 / ianuarie 2011

Despre disperare

"Cînd cineva e în pragul prăbuşirii interioare, nici o teorie a redresării nu funcţionează." Un articol de Andrei Pleşu.
Dilema Veche, Nr. 363 / 27 ianuarie-2 februarie 2011

Eşecul dureros al anticomunismului

"Anticomunismul, pe care ni-l imaginaserăm ca pe o lucrare vie, făcând parte dintr-o dinamică societală, a devenit un slogan înţepenit." Un comentariu de Ion Vianu.
Revista 22, Nr. 1 / 4-10 ianuarie 2011

Presa, de la speranţă la scepticism

"Împinşi dintr-o redacţie-ntr-alta ca un cărucior prin supermarket, ziarişti altădată redutabili se chivernisesc în 2010 pe la publicaţii sau televiziuni prietenoase cu subiectele şi subiecţii lor." O analiză a presei din România de Iulian Comănescu.
Dilema Veche, Nr. 359 / 30 decembrie 2010

Adrian Păunescu sub semnul întrebării (I)

"Maniheismul nevrotic al reacţiilor care au însoţit dispariţia fizică a lui Adrian Păunescu arată că o discuţie lucidă despre locul şi rolul său e, deocamdată, foarte dificilă." Un articol de Paul Cernat.
Observator cultural, Nr. 297 / 16-22 decembrie 2010

Să-i dăm şi trecutului un viitor!

"Ei bine, dacă de antiburghezia fascismului am scăpat, furia antipaseistă a neocomunismului o simţim tot mai frecvent şi tot mai agresiv." Un articol de Dan C. Mihăilescu.
Dilema Veche, Nr. 356 / 9-15 decembrie 2010

Polonia şi România, 1920-2010. Două modele culturale incompatibile

"Românii sunt incapabili de exactitate şi corectitudine, incapabili de a alcătui organizaţii, de a lua decizii în colectiv prin negociere şi de a duce un plan la bun sfârsit." Un articol de Dan Ungureanu.
Cultura, Nr. 47 / 2 decembrie 2010

La întoarcerea de la expoziţie

"Expoziţia Spaţiul modernităţii româneşti 1906-1947 este o splendidă prezentare, critic interpretată, a arhitecturii româneşti din prima jumătate a veacului trecut."
Dilema Veche, Nr. 355 / 2-8 decembrie 2010

Prolegomene la felix culpa. Eliade, evreii şi antisemitismul

„Chestiunea raporturilor lui Mircea Eliade cu evreii şi antisemitismul a dobândit în ultimele decenii o amploare care tinde tot mai mult să confişte întreaga atenţie pentru opera şi viaţa savantului român. Un articol de Liviu Bordaş.
Viaţa Românească, Nr. 9-10 / 2010

Brunea-Fox: Lucruri neștiute

„Numele adevărat al jurnalistului este Filip Brauner. S-a născut la Roman, pe 18 ianuarie 1898, într-o familie de intelectuali evrei care trăise multă vreme la Chişinău.“ Un articol de Liliana Nicolae.
Dilema Veche, Nr. 351 / 4-10 noiembrie 2010

Junimismul criticist şi „Raţiunea de stat“

„Mentorul acestei asocieri de cărturari (P.P. Carp, Iacob Negruzzi, Theodor Rosetti, Vasile Pogor), Titu Maiorescu, avea numai 23 de ani atunci când în 1868 publica studiul – programatic criticist, În contra direcţiei de azi în cultura română.“ Un eseu de Nicolae Stan.
Viaţa Românească, Nr. 9-10 / 2010

Mihai Eminescu (1850-1889)

„Situarea operei eminesciene în cadrul literaturii noastre se realizează astăzi cu mai mare dificultate decît în urmă cu cîteva decenii.“ Un articol de Mihai Zamfir.
Viaţa Românească, Nr. 8-9 / 2010

Cinci ani fara Nino

„Nino Stratan este şi va rămâne un paradox pentru istoria literară contemporană. Mai multe fiinţe îl locuiau.“ Un articol de Traian T. Coșovei.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 42 / 27 octombrie 2010

Cuvânt înainte

„Am ajuns la a treia ediţie a unui festival internaţional de literatură într-un oraş şi într-o ţară unde multă lume te felicită şi te admiră, însă, când vine vorba de ajutor, are alte priorităţi.“ Un articol de Bogdan Alexandru Stănescu.
Bucureştiul cultural, Nr. 101 / 26 octombrie 2010

Cine pe cine beşteleşte?

„O deprindere rudimentară, dar devenită lege în România de azi este saltul la beregată al oricui împotriva oricui. S-ar zice că de-asta a avut loc marea răsturnare din decembrie 1989: ca să aibe Gigi ocazia să se răfuiască nărăvaş cu Nelu.“ Un articol de Andrei Pleşu.
Dilema Veche, Nr. 349 / 21-27 octombrie 2010

Stalin nu a putut. Noi putem

"În momentul de faţă, revoluţionarii ieşiţi în stradă pe cînd Ceauşescu tocmai murise..." Un articol de Adrian Cioroianu.
Dilema Veche, Nr. 346 / 30 septembrie - 6 octombrie 2010

Lehamitea şi entuziasmul

"Mă tem că, la această oră, soluţia nu poate veni de la mari aglutinări de energie, de la organizaţii militante, partide, grupuri de iniţiativă, apeluri eroice." Un articol de Andrei Pleşu.
Dilema Veche, Nr. 345 / 23-29 septembrie 2010

Din nou Mihail Manoilescu

"Am promis, în numărul trecut, un adaos la mica antologie de citate din lucrarea lui Mihail Manoilescu despre Etica politică, apărută la Editura Spandugino (Bucureşti, 2010)." Un articol de Andrei Pleşu.
Dilema Veche, Nr. 344 / 16-22 septembrie 2010

Gustul pierdut al (mecanismelor) literaturii

"Singurul roman al lui Adrian Oţoiu, Coaja lucrurilor sau Dansînd cu Jupuita, primit la apariţia sa (în 1996) cu un consens critic unic în epocă şi de curînd reeditat de Editura Polirom, este un roman de tranziţie." Un articol de Simona Sora.
Dilema Veche, Nr. 343 / 9-15 septembrie 2010

Literatura luciferică. O istorie ocultă a literaturii române

"Licenţiat în filozofia culturii la SNSPA Bucureşti, cu un masterat în hermeneutică filozofică la Universitatea de Vest din Timişoara, Radu Cernătescu ne propune în cartea sa aflată în pregătire la Editura Cartea Românească, Literatura luciferică – O istorie ocultă a literaturii române, să aruncăm o altfel de privire asupra textelor şi biografiilor unora dintre clasicii români."
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 34 / 8 septembrie 2010

Liviu Petrescu „faţa din adânc”

"Cât de dispus este criticul literar să se expună subiectiv în textul său? O astfel de întrebare mia inspirat cu ani în urmă investigarea unui discurs critic de maximă austeritate din perspectiva descoperirii unor indici subiectivi, respectiv a revelării unor mărci ale interiorităţii." Un articol de Mihaela Ursa.
Vatra, Nr. 7 / 2010

Un prozator din promoţia ’70

"Cîţiva tineri scriitori s-au arătat interesaţi în ultima vreme de un prozator din promoţia ’70, Alexandru Monciu-Sudinski, puţin frecventat, pînă la intervenţiile lor, de critica literară." Un articol de Constantin Pricop.
Vatra, Nr. 7 / 2010

Iluziile revizionismului est-etic (II)

„Lucrurile devin însă grave cînd o operă validă estetic e diminuată în virtutea angajamentelor totalitare ale autorului ei.“ Un articol de Paul Cernat.
Observator cultural, Nr. 282 / 2-8 septembrie 2010

Cehov citit de Visniec

"Cu Masinăria Cehov si Nina sau Despre fragilitatea pescărusilor împăiati (Editura Humanitas, 2009) Matei Visniec a devenit cel mai important critic de ultimă oră al autorului rus pentru că a ajuns acolo unde critica nu doar imită literatura, dar o si înlocuieste." Un articol de Mircea Ghiţulescu.
Convorbiri literare, Nr. 7 / 2010

Secretul lui Polichinelle şi minunile muncii

„Poate că noi, comercianţii de drepturi de autor, ar trebui, în loc de nu ne lua contribuţii sociale, să-i spunem statului ajută-ne să fim plătiţi mai bine, şi atunci ai avea mai mult de cîştigat.“ Un articol de Iulia Popovici.
Observator cultural, Nr. 280 / 19-25 august 2010

Bucovina

„La festivitatea de decernare a premiului literar al oraşului Bremen, poetul german de origine evreiască Paul Celan a subliniat faptul că se trage dintr-un ţinut locuit de oameni şi de cărţi.“ Un discurs susţinut de Norman Manea la Colocviul Oraşul Cernăuţi în memoria evreiască, New York, 8 martie 2010.
Viaţa Românească, Nr. 7-8 / 2010

Câte ceva despre anticomunism, stânga sa și o altă stângă

"Istoria culturală postdecembristă abundă în critici și atacuri împotriva gândirii critice de stânga, însă e tot mai interesant modul în care se articulează acestea odată cu instituționalizarea anticomunismului după 2004." Un articol de Ovidiu Țichindeleanu.
Cultura, Nr. 31 / 12 august 2010

În apărarea peisajului

„Lupta pentru legalitate, pentru istorie şi pentru identitatea naţională pe care o ducem se poartă şi în alte ţări, mai înzestrate cu monumente ale trecutului şi cu incomparabile frumuseţi naturale, a căror protecţie era pînă deunăzi asigurată.“ Un articol de Andrei Pippidi.
Dilema Veche, Nr. 339 / 12-18 august 2010

Traumă, terapie, libertate

„Vom încerca să adresăm întrebarea dacă distorsiunile observabile în societatea românească contemporană sînt efectul interacţiunii dintre trauma reprezentată de viaţa în societatea comunistă totalitară şi mecanismele psihologice de apărare declanşate de nevoia de adaptare la evenimente extreme.“ Un articol de Peter Dan.
Observator cultural, Nr. 278 / 5-11 august 2010

Adrian Marino, un autor pierdut printre recenzii

„Deşi apărută de puţin timp, autobiografia lui Marino (Viaţa unui om singur, Editura Polirom, 2010) a suscitat reacţii dintre cele mai diverse: de la înţelegere şi compasiune la spaimă şi ură, de la admiraţie şi respect la desconsiderare şi dispreţ.“ Un articol de Adrian Niţă.
Observator cultural, Nr. 277 / 29 iulie - 4 august 2010

Statul, artiştii şi procentele

„Nu li se poate imputa artiştilor şi intelectualilor de azi faptul că guvernanţii sînt, în mare măsură, inculţi şi incapabili.“ Un articol de Mircea Vasilescu.
Dilema Veche, Nr. 337 / 29 iulie - 4 august 2010

A distruge, a păstra, a reface (I)

"Coabitarea cu trecutul trebuie să tindă spre echilibru, ferindu-se atît de distrugerea nemiloasă, cît şi de prezervarea obsesivă." Un articol de Andrei Pippidi.
Dilema Veche, Nr. 336 / 22-28 iulie 2010

Puterea scrisului

"Diagnosticianul nu e întotdeauna aceeaşi persoană cu terapeutul. Fără diagnostic nu există însă vindecare." Un articol de Andrei Pleşu.
Dilema Veche, Nr. 336 / 22-28 iulie 2010

Istoria secretă a libertăţii

"Cartea lui Ioan Stanomir, apărută la Editura Curtea Veche în colecţia Constelaţii, este o invitaţie la recuperarea unei tradiţii a gândirii neînregimentate, a spiritului vertical propriu democraţiei liberale." Un articol de Vladimir Tismăneanu.
Evenimentul zilei, Nr. din 21 iulie 2010

Perplexităţi, amărăciuni, nelinişti

"Mă aşteptam ca articolul meu despre România lui Dan Diaconescu să stîrnească iritarea adepţilor." Un articol de Andrei Pleşu.
Dilema Veche, Nr. 335 / 15 - 21 iulie 2010

Lanț uman în jurul unui muzeu

„Săptămîna trecută, cîteva sute de oameni au făcut un lanţ în jurul muzeului din Hamburg şi au protestat împotriva tăierilor de fonduri.“ Un articol de Matei Martin.
Dilema Veche, Nr. 334 / 8-14 iulie 2010

Germanofili să fim, dar s-o ştim şi noi!

"Cartea lui Lucian Boia, Germanofilii – elita intelectuală românească în anii Primului Război Mondial (Humanitas, 2009) este o demonstraţie coerentă şi uluitoare, readuce o epocă oarecum uitată şi o pune în afara clişeelor din filmele istorice." Un articol de Cristian Ghinea.
Dilema Veche, Nr. 332 / 24-30 iunie 2010

Despre iubirile fericite

"Mitul acesta, care are înălţimile sale literare, dar şi trivialităţile sale caragialeşti (Miţa Baston, singură şi ambetată) continuă să fie un reper al multor poveşti de iubire." Un articol de Andrei Pleşu.
Dilema Veche, Nr. 331 / 17-23 iunie 2010

Bebe - BB4, BUCHAREST BIENNALE (sic!, totul e în engleză, inclusiv titlul românesc)

"Bebe vrea papa. Şi tot el (BB4) o risipeşte: duce linguriţa cu piure din fructele băncilor după ureche, în nas şi cine mai ştie unde, fără să nimerească locul." Un articol de Erwin Kessler.
Revista 22, Nr. 25 / 15-21 iunie 2010

Despre IBRĂILEANU

Adrian G. Romilă comentează cartea lui Antonio Patraş, Ibrăileanu. Către o teorie a personalităţii, apărută la Editura Cartea Românească.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 25-26 / 2 iunie 2010

Istoria secretă a literaturii. Cazul Doinaş

Un eseu de Cornel Ungureanu care atinge laturile mai puţin cunoscute până acum ale personalităţii lui Ştefan Aug. Doinaş.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 24 / 26 mai 2010

Doamna cu strănepoţi de aur

Dan C. Mihăilescu despre a 130-a aniversare a Bancii Naţionale a României.
Dilema Veche, Nr. 326 / 13 - 19 mai 2010

Jurnalul vremurilor de inflaţie

Vasile Ernu despre obsesia scriitorilor români de a fi traduşi în străinătate, într-o scrisoare către un prieten.
Noua literatură, Nr. 32 / februarie 2010

Destinul ideii sau recuperarea devenirii: Camil Petrescu (I)

"După o copilărie şi tinereţe lipsite de deplinul suport afectiv, Camil Petrescu îşi construieşte metodic periculoasa lume a ideilor, nu înainte însă de a avea revelaţia lor." Un articol de Hergyán Tibor.
Arca, Nr. 1-2-3 / 2010

Rîsul lui Cioran

"Acest sceptic sistematic, acest flecar înnegurat, acest apostol al naufragiului, acest Cioran care a deplîns, ca un alt rege Lear, nefericirea de a se fi născut ne-a surprins pe toţi cu forţa rîsului său." Un articol de George Banu.
Apostrof, Nr. 4 / 2010

Fantasmele memoriei

„Tema Salonului este Trezirea memoriei, despre care Proust spunea că este motorul naraţiunii. Se va căuta răspunsul la întrebări cum ar fi Ce este pentru noi memoria?, Cum o gândim, cum o folosim?. Se va dezbate, în acelaşi timp, întâlnirea ştiinţei, literaturii şi artei.“ Un articol de Magdalena Popa Buluc.
Cotidianul (www.cotidianul.ro), Nr. din 13 mai 2010

Experienţa hypertextuală: fantasme, ficţiuni, realizări

"Istoria hypertextului începe în 1945, o datã cu publicarea în revista Athlantic Monthly a unui eseu intitulat As We May Think şi semnat de Vannever Bush." Un articol de Olga Ştefan.
Steaua, Nr. 1 - 2 / 2010

Arta de peşteră

"Fără intenţii revoluţionare şi îmbibat de o disperare camuflată, manifestul lui Ion Zubaşcu trăieşte prin umor şi poeticitate." Un articol de Felix Nicolau.
Steaua, Nr. 1 - 2 / 2010

Dialogul libertăţii şi libertatea dialogului la Mihai Şora

"Întîlnirea cu celălalt prin dialogul liber este posibilă prin deschiderea noastră ca spirite tolerante, dar o toleranţă care nu este nici plată nici aplatizantă." Un articol de Adrian Niţă.
Observator cultural, Nr. 264 / 29 aprilie - 5 mai 2010

Festivalul Shakespeare, temă cu variaţii „Hamlet“

"Shakespeare în întregime poate fi redus, într-un ceas de pasiune, la Hamlet. Acesta-i pariul unic, aceasta-i provocarea pe care Emil Boroghină o lansează la Craiova." Un articol de George Banu.
Adevărul, Nr. din 20 aprilie 2010

“Duhul veacului” şi “făţărnicia politicii”

"Ştefan Piscupescu, medic în Bucureşti, între 1805-1847, crede că buna creştere şi bunul renume fac fala unei familii, aduc nemurire unui neam." Un articol de Constanţa Vintilă-Ghiţulescu.
Dilema Veche, Nr. 321 / 8 - 14 aprilie 2010

Despre avantajele „impunerii cu forţa“

"Acceptarea imperfecţiunii umane mi se pare o achiziţie esenţială a postcomunismului şi a posttotalitarismelor de orice fel." Un articol de Alexandru Matei.
Revista 22, Nr. 15 / 6 - 12 aprilie 2010

Vladimir Ghika (I)

Eugen Simion scrie despre destinul monseniorului Vladimir Ghika, recent evocat în cadrul Academiei Române.
Cultura, Nr. 10 / 18 martie 2010

Romanul lui Cioran? Sugestii pentru o biografie imposibilă (V)

„Ne putem imagina că Cioran, care îşi devora autorii preferaţi, cu viaţă cu tot, obsedat de chestiunea destul de stupidă a relaţiei operă-autor...“ Autor: Ilina GREGORI
Observator cultural, Nr. 259 / 18 - 24 martie 2010

Ordonanţa Antipatrimoniu

"Mass-media au intrat în posesia unui proiect de ordonanţă de urgenţă prin care se urmăreşte, printre altele, dispariţia Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice ca filtru în calea ilegalităţilor urbanistice." Un comentariu de Razvan Brăileanu.
Revista 22, Nr. 12 / 16 - 22 martie 2010

Pierderea iluziilor

"Nevoia de cartastrofă e veche. Are rădăcini biblice şi recurenţe ştiinţifice sau triviale. De la detaliile Infernului la potopul lui Noe ori la Apocalipsa propovăduită de Noul Testament." Un comentariu semnat de Carmen Firan.
Scrisul românesc, Nr. 2 / 2010

Paradisul de noapte

"Azilanţii au puterea să găsească în bunătatea bătrânului Dumnezeu Radof un om, un om căzut, un Dumnezeu căzut?..." Un eseu de D.R. Popescu.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 11 - 12 / 10 martie 2010

Ultimul americanism la modă – Dragobetele

„Dragobetele... se constituie ca o mitologizare comercială, în stil american... a unei serbări câmpeneşti cu areal izolat de răspândire.” Un articol de Florin Dumitrescu.
Dilema Veche, Nr. 315 / 25 februarie - 3 martie 2010

Condiţia postmodernă a Muzeului Ţăranului Român

"critica antiideologică nu a fost singura marcă distinctivă a MŢR în comparaţie cu celelalte muzee din România, dar şi de aiurea." Un articol de Igor Mocanu.
Observator cultural, Nr. 256 / 25 februarie - 3 martie 2010

Simbolism, romantism, românism si impuritatea esteticului (I şi II)

„Pornind de la premisele ideologice trasate în Istoria civilizatiei române moderne, Lovinescu îsi propusese să combată, din perspectiva criticii estetice si a doctrinei liberale, curentele traditionaliste.“ Un articol de Antonio Patraş.
Convorbiri literare, Nr. 12 / 2009 şi 1 / 2010

Cum se aprinde focul din nimic la Muzeul Ţăranului Român

„În ultimii cinci ani, de cînd Vintilă Mihăilescu este director, Muzeul Ţăranului Român a devenit o instituţie căutată de public şi un exemplu de management cultural reuşit.“ Un articol de Ovidiu Şimonca.
Observator cultural, Nr. 254 / 11-17 februarie 2010

„Iartă-ne nouă Frica!“

„La sfîrşitul săptămînii trecute, pe 23 ianuarie, Ileana Mălăncioiu a împlinit o vîrstă rotundă, neverosimilă: 70 de ani. În ianuarie 2010, în Observator cultural, un critic literar îi va fi scris: La mulţi ani!“ Un articol de Daniel Cristea-Enache.
Observator cultural, Nr. 252 / 28 ianuarie - 2 februarie 2010

Andrei Codrescu. Diavolul şi visul american

„Nu stiu dacă, numind aceste pagini despre Andrei Codrescu Diavolul si visul american, nu scap din vedere miezul comentariului meu si, probabil, al eseurilor lui Andrei Codrescu însusi.“ Un articol de Mircea A. Diaconu.
Convorbiri literare, Nr. 12 / 2009

Un pact faustic

„Cândva, Hannah Arendt scria despre cât de greu este să-i judeci pe indivizii prinşi în furtunile intelectuale ale secolului douăzeci. Avea dreptate.“ Un articol de Vladimir Tismăneanu.
Revista 22, Nr. 5 / 26 ianuarie - 1 februarie 2010

Hei, ţigane!

"Poporul este, precum ştim, o adunătură de fraieri de bună credinţă, atîta timp cît agitatori nemiloşi nu îi îndeamnă la grevă. " Un eseu de G.M. Tamás.
Observator cultural, Nr. 251 / 21 - 27 ianuarie 2010

Arthur Koestler, o Cassandră a secolului XX

Vladimir Tismăneanu comentează o biografie a lui Arthur Koestler apărută recent: „A spus lucrurilor pe nume, direct şi fără reverenţe salonarde. A avertizat despre expansionismul sovietic, a scris printre primii despre primejdia orbirii colaboraţioniste. Vocea sa i-a deranjat pe mulţi.“
Revista 22, Nr. din 19-25 ianuarie 2010

Relecturi în decembrie

Constantin Coroiu scrie în două părţi despre volumul Transformări, inerţii, dezordini, în care Elena Ştefoi i-a intervievat pe Andrei Pleşu şi Petre Roman.
Cultura, Nr. 52 / 14 ianuarie 2009

Nicolae Steinhardt

Eugen Simion scrie despre opera şi biografia lui Nicolae Steinhardt: “figură emblematică… a intelectualului român”.
Cultura, Nr. 51 / 27 decembrie

Tuşe provinciale

„Oricîte tentative (politicoase, naive, infatuate, generoase, ipocrite etc.) se înregistrează cu scopul de-a şterge diferenţa dintre centru şi provincie, ele nu izbutesc a clinti din locul lor bine statornicit cele două concepte.“ Un articol de Gheorghe Grigurcu.
Ramuri, Nr. 11 / noiembrie 2009

Alexandru Muşina, poetul

„Autor al unor volume de poezii foarte bine primite de critica literară, Alexandru Muşina s-a făcut remarcat, în ansamblul generaţiei din care face parte, prin felul în care a ştiut să redea grotescul şi precaritatea existenţei în culorile unui sarcasm abia atenuat de o ironie ce distinge cu subtilitate aparenţa de esenţă, autenticul de fals, realul de iluzie.“ Un articol de Iulian Boldea.
Vatra, Nr. 9-10 / 2009

Istoria literaturii, dincolo sau dincoace de inefabil

„Pare un loc comun afirmaţia conform căreia istoria literaturii este o poveste.“ Un articol de Mircea A. Diaconu.
Euphorion, Nr. 9-10 / 2009

Norman Manea. Exilul de după exil. Jocul şi obsesiile scrisului

Mircea A. Diaconu comentează scrierile prozatorului Norman Manea.
Convorbiri literare, Nr. 10 / 2009

Un Provizorat aduce nume mari pe afis

Silviu D. Constantinesc prezintă FILB 2009, a doua ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură, 28-30 octombrie, organizat de Editura Polirom la Muzeul Ţăranului Român.
Suplimentul de cultură, Nr. 246 / 24 - 30 octombrie 2009

Rolul progresist al cronicii literare în anii ‘60 (I - II)

"Începând cu 1964-1965, criticii se vor intrece in a postula autonomia si originalitatea tinerilor scriitori, fie ei si debutanti." Un articol de Alex Goldiş.
Cultura, Nr. 41 şi 42 / octombrie 2009

Jos capra!

"Morala caprei începe prin a număra. Se uită peste gard şi vede că vecinul are o capră, în timp ce eu nu am nici una, are trei camere, în timp ce eu n-am decît două, are o maşină nouă, în timp ce a mea de-abia îşi mai trage sufletul..." Un articol de Vintilă Mihăilescu.
Dilema Veche, Nr. 297 / 22 - 28 octombrie 2009

Un fascist de ultimă oră - Mihail Sebastian

Florin Müller scrie despre volumul Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu şi Mihail Sebastian, de Marta Petreu, Editura Polirom, Iaşi, 2009.
Revista 22, Nr. 43 / 20 - 26 octombrie 2009

Tortura cea de toate zilele (I şi II)

"Florin Constantin Pavlovici, autorul Torturii pe întelesul tuturor, face un adevărat rechizitoriu instantelor militare, regimului comunist: În sistemul de represiune care a stăpînit România mai mult de patruzeci de ani, există o categorie de slujbasi ce s-a acoperit de-a pururi de rusine." Un articol de Cassian Maria Spiridon
Convorbiri literare, Nr. 8 şi 9 / 2009

Între revizuire şi fixare (II)

Alexandru George despre revizuirile în literatură şi influenţa politicului în acest proces.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 33 / 21 octombrie 2009

De la uliţă la şosea

"Regulamentele Organice (1831/1832), prin secţiunea inginerească, cuprind proiecte măreţe: şosele, poduri, zăgazuri, drumuri mari etc. Or, de la proiect la practică calea e lungă şi are nevoie de cît mai multe intervenţii şi imbolduri." Un articol de Constanţa Vintilă-Ghiţulescu.
Dilema Veche, Nr. 296 / 15-21 octombrie 2009

Ileana Mălăncioiu, câştigătoarea marelui Premiu Prometheus

Poeta Ileana Mălăncioiu a câştigat premiul pentru Opera Omnia, în timp ce muzicienii Remus Azoiţei şi Eduard Stan au obţinut premiul pentru Opera Prima, la gala Prometheus, care a avut loc miercuri, la Club Prometheus din Capitală.
Jurnalul Naţional, Nr. din 15 octombrie 2009

Reprezentări ale Italiei în literatura română postbelică

"Pentru cei mai mulţi scriitori români, cei care nu ajung să viziteze Italia, aceasta nu e ţara paradisiacă, ci ţara interzisă." Un articol de Sanda Cordoş.
Observator cultural, Nr. 237 / 8-14 octombrie 2009

Haideţi – clişee trendy şi ideologii mincinoase

„Nu e oare distanţa între subiectul receptor şi materialul, care i se propune, însuşi spaţiul de libertate al judecăţii, al înţelegerii, al conştiinţei? Prin stilistica lor, canalele româneşti de televiziune ne refuză acest spaţiu, în loc să îl construiască.“ Un articol de Anca Manolescu.
Dilema Veche, Nr. 294 / 1-7 octombrie 2009

Moartea satului şi fericirea sexy la români

„Cîndva, pentru cei pioşi, Înălţarea Sfintei Cruci era sărbătoarea care marca începutul recoltelor de toamnă.“ Un articol de Mihail Neamţu.
Dilema Veche, Nr. 292 / 17-23 septembrie 2009

Eugen Ionescu, între geografia şi istoria literaturii

Rinocerii, Setea şi foamea, Călătorie în lumea morţilor, Jocul de-a masacrul trebuie citite ca nişte texte ale unor experienţe fundamentale. Un articol de Cornel Ungureanu.
Viaţa Românească, Nr. 8-9 / 2009

Magistraţi şi politicieni

"Pe scurt, închipuiţi-vă că magistraţii ar apăsa, doar puţin-puţin, pe pedala legii în marile dosare de corupţie şi s-ar apuca să judece cu adevărat, întrerupând eternul formalism?" Un articol de Andrei Cornea.
Revista 22, Nr. 38 / 15-21 septembrie 2009

Apocalipsa Epocii de Aur şi "misterele" ei

"Proza celor mai buni dintre nouazecisti isi extrage sevele din universul psihotic si fara speranta al apocalipsei ceausismului cotidian." Un articol Paul Cernat.
Revista 22, Nr. 37 / 8-14 septembrie 2009

Ceea ce ne desparte. Care este funcţia poeziei în „rai“?

„Vidul politic care pune în pericol viaţa în cele două regimuri este salvat de poezie. Poezia suspendă activitatea biologică, economică şi socială obişnuită, dezvăluindu-i, astfel, omului noi posibilităţi ale fiinţei.“ Un articol de Vasile Ernu.
Observator cultural, Nr. 232 / 3-9 septembrie 2009

Nestatornica roată a lumii şi primejdioasele ei valuri

„Dacă survolam istoriile sau mitologiile diverselor popoare, descoperim două modalităţi fundamentale de citire a timpului, două grile ce-şi disputa încartiruirea temporalităţii.“ Un articol de Cristina Bogdan.
Cultura, Nr. 31 / 6 august 2009

De la Soljeniţîn la Steinhardt: Gulagul între suferinţă mărturisită şi credinţă

„Jurnalul lui Steinhardt începe prin a enunţa cele trei soluţii necesare pentru a ieşi dintr-un univers concentraţionar (lagăr, temniţă ori orice altă formă de încarcerare), soluţii strict lumeşti, accesibile oricui, avînd un caracter practic.“ Un art5icol de Mirela Vişan.
Observator cultural, Nr. 227 / 30 iulie - 5 august 2009

Idei despre modernitate şi postmodernitate

„Antimodernii sînt în mod necesar moderni, iar modernii, în mod necesar, antimoderni.“ Fragmente dintr-o conferinţă ţinută în 2007.
Dilema Veche, Nr. 285 / 30 iulie - 5 august 2009

Tienanmen 20 - o istorie personala

„Probabil ca nu fac decît sa spun o banalitate: momentele mari ale istoriei, atîtea cîte le traim în arcul mai lung sau mai scurt al unei vieti, nu capata însemnatate generica decît în perspectiva timpului.“ Un articol de Dumitru Radu Popa.
Viaţa Românească, Nr. 6-7 / 2009

Recurs la memorie. De zece ani fără Maria Banuş

"Evoluţia Mariei Banuş a înaintat prin hăţişuri încurcate şi nu întotdeauna critica şi-a bătut capul să le destrame." Un articol de Geo Serban.
Observator cultural, Nr. 224 / 9-15 iulie 2009

Eugen Lovinescu: lecturi eminesciene

„Citind Memoriile lui Eugen Lovinescu, descoperim, cu destulă surprindere că, încă de la început, Mihai Eminescu se constituie ca un soi de figură tutelară atât a formării spirituale a tânărului, cât şi a discursului autobiografic propriu-zis.“ Un articol de Ioan Pop-Curşeu.
Steaua, Nr. 6 / 2009

Eşecul românesc

„Ma tem ca profesorul Pop n-a înteles ca simulacrele artelor contemporane nu sunt altceva decât o forma internationala de expresie a dominatiei banului asupra oricarei alte valori, altfel spus, victoria lui a avea asupra lui a fi.“ Un articol de Claude Karnoouh.
Cultura, Nr. 24 / 18 iunie 2009

Sahara videouniversului

„Cartea lui Giovanni Sartori, Homo videns, Imbecilizarea prin televiziune si post-gîndirea (apărută în 2006 la editura Humanitas, în traducerea lui Mihai Elin) se centrează pe ideea că televiziunea modifică radical (sărăcindu-l) aparatul cognitiv al lui homo sapiens.“ Un articol de Cassian Maria Spiridon.
Convorbiri literare, Nr. 5 / mai 2009

Sacrul sintetic

„Sensul vieţii, decupat de liniile de forţă ale unor meganaraţiuni în care nu se mai poate crede a devenit evanescent întro lume în care consumul se pretinde a fi temeiul fericirii.“ Un articol de Marius Oprea.
Vatra, Nr. 3 / 2009

Torino, pământ românesc peste trei ani

Silviu D. Constantinescu relatează despre Tîrgul Internaţional de carte de la Torino, desfăşurat între 14 şi 18 mai a.c.
Suplimentul de cultură, Nr. 229 / 23-29 mai 2009

Karl Jaspers - constiinta în proces cu istoria

„Miza textului de fata este însa sa-l aseze pe Jaspers si lucrarea sa, Constiinta culpei, în demersul lor istoric, sa refaca procesul filosofului cu timpul, în dimensiunea lui metafizica, dar si în cea concreta, cotidiana.“ Un articol de Nicoleta Dabija.
Viaţa Românească, Nr. 5 / 2009

Progrese

„Baudelaire, Poe şi alţi poeţi antimoderni sînt unanimi: infernul nostru este perfect meritat. Gînditorii politici de factură conservatoare împărtăşesc acelaşi pesimism istorico-antropologic. În definitiv, ei continuă teologia păcatului originar.“ Un articol de Teodor Baconsky.
Dilema Veche, Nr. 272 / 30 aprilie - 6 mai 2009

Sinteze

„Degeaba persiflează apusenii Bizanţul caricaturizat, între Gibbon şi Voltaire. Dincolo de clişeul raţionalist al declinului punctat cu dezbateri futile, Bizanţul a întrupat cel mai longeviv imperiu, singurul care a rezistat un mileniu.“ Un articol de Teodor Baconsky.
Dilema Veche, Nr. 271 / 23-29 aprilie 2009

Ce am pierdut

„Pas cu pas, avem de întreprins un tratament contra amneziei care, oriunde a fost un regim comunist, a şters trecutul. Înverşunarea de a dezrădăcina este în natura revoluţiilor: cea franceză şi cea fascistă din Italia au impus chiar refacerea calendarului!“ Un articol de Andrei Pippidi.
Dilema Veche, Nr. 271 / 23-29 aprilie 2009

O privire asupra Istoriei critice a lui Nicolae Manolescu

„Dintre interpreţii operei eminesciene, Nicolae Manolescu privilegiază trei: Titu Maiorescu, G. Călinescu şi Ion Negoiţescu, deşi încercarea acestuia de a impune postumele în detrimentul antumelor nu i se pare valabilă.“ Un articol de Al. Th. Ionescu.
Arges, Nr. 3 / martie 2009

Bietul Dante

„Infernul e plăsmuit de Dante drept un loc terifiant, populat de umbre şi de demoni. Nu întâmplator, tocmai Infernul a suscitat interesul echipei de la Electronic Arts.“ Un articol de Dumitru Radu Popa.
Scrisul românesc, Nr. 3 / martie 2009

Richard Wurmbrand – o biografie

„Richard Wurmbrand, unul dintre cei mai mari predicatori creştini ai lumii, s-a născut la 24 martie 1909 într-o familie intelectuală de evrei din Bucureşti.“ Un articol de Alexandru Zub.
Revista 22, Nr. 15 / 7-13 aprilie 2009

Ce înseamnă a fi modern astăzi?

„Astăzi, mai ales după ceea ce se va numi, pur şi simplu, Criza, în toate sensurile cuvântului (care, deci, va trebui să pună totul în criză), criteriile modernului se schimbă. Ce va însemna, deci, ce înseamnă deja a fi modern? Căci, este clar, nu mai poate însemna acelaşi lucru ca până acum. Altfel, n-am fi intrat în Criză. “ Un articol de Bogdan Ghiu.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 7 / 25 martie 2009

Excurs descentrat în proza lui Andrei Codrescu

„Andrei Codrescu pare să profite de aceste însuşiri din plin. Deşi având şi alţi stâlpi de rezisteţă, atât în roman (Mesi@, Wakefield), cât şi în publicistică (Scrisori din New Orleans), opera postbeatnik-ului pare străbătută de un curent ce exploatează cu succes clişeele, cele trei re-inovaţii de secol XX.“ Un articol de Bogdan Odăgescu.
Steaua, Nr. 3 / martie 2009

Barbarie: mutarea tezaurului de la MNAR la Cotroceni

„A scoate un iconostas din muzeu pentru a-l instala într-o biserică de beton echivalează cu decuplarea unui bolnav de la perfuzia ce-l face încă să trăiască.“ Un articol de Cosmin Ungureanu.
Observator cultural, Nr. 208 / 19-25 martie 2009

Sicriu TV, cel mai tare post din România

„Să calci în picioare morminte ca să ai o vedere mai bună spre groapa în care intră ultimul defunct VIP de la Bellu e o chestiune lipsită de bun-simţ şi trebuie sancţionată ca atare.“ Un articol de Oana Botezatu.
Evenimentul zilei, Nr. 5478 / 24 martie 2009

Împotriva mitului

„Legăturile complicate ale mitului cu adevărul au fost de departe înlocuite de mai îndelungata sa relaţie cu naraţiunea. De când s-a cristalizat epuizarea paradigmei iluministe, speranţa că adevărul – fie el factual, analitic sau istoric – ne poate elibera de asaltul insidios al mitului s-a potolit.“ Un articol de Călin-Andrei Mihăilescu.
Viaţa Românească, Nr. 1-2 / 2009

Încă un monument istoric incendiat

„Operă a lui Petre Antonescu, fruntaş al şcolii româneşti de arhitectură dintre cele două războaie, casa de la nr. 8 de pe bulevardul Aviatorilor trebuie păstrată ca imagine a unui stil de viaţă şi a esteticii unei epoci care nu se poate şterge din istoria noastră.“ Un articol de Andrei Pippidi.
Dilema Veche, Nr. 263 / 21 februarie - 4 martie 2009

Altfel despre dioptriile lui Mircea Eliade (II)

„Cei mai interesanţi topoi sînt nostalgia trecutului patriarhal inspirată de scriitorii moldoveni, a tradiţiei, de unde şi ideea înfiinţării unei societăţi pentru reînvierea tradiţiilor româneşti, suferinţa singurătăţii şi tristeţea că familia e atît de departe de sufletul său.“ Un articol de Liviu Bordaş.
Observator cultural, Nr. 203 / 12-17 februarie 2009

M-am înşelat!

„Am încercat, zic, dacă mai pot zice ceva, să pun creionul pe o asemenea integramă. Un pustiu. Nici o enigmă. Nimic isteţ. Nici o dificultate. Maximă banalitate. Pe zeci şi zeci de pagini, logica nu depăşeşte sinonimia.“ Un articol de Radu Cosaşu.
Dilema Veche, Nr. 259 / 29 ianuarie - 4 februarie 2009

Samuel Huntington, vizionarul

„Moartea lui Samuel Huntington, promotorul războiului civilizaţiilor, al teoriei faliilor culturale, unul dintre cei mai originali gânditori contemporani, a trecut mai puţin observată decât, de pildă, decesul băiatului lui John Travolta...“ Un articol de Dumitru Radu Popa.
Cultura, Nr. 3 / 22 ianuarie 2009

Revelion multicultural

„Cu excepţia numelor ficţionalizate, toate datele din această povestire sînt reale.“ Un articol de Mihail Neamţu.
Dilema Veche, Nr. 257 / 15-21 ianuarie 2009

Intelectualul public faţă cu reacţiunea

„Legitimitatea tinerei generaţii de intelectuali e dată de faptul că ei vor trebui să reconstruiască o lume pe ruinele celei în care au crezut predecesorii lor. Poate am fi fost mult mai aproape de cea mai bună dintre lumile posibile dacă la dialog şi solidaritate (invocată la întîlnirea CADI) am fi fost cu toţii deschişi.“ Un articol de Iulia Popovici.
Observator cultural, Nr. 200 / 22-28 ianuarie 2009

Preludii la marea Unire

„Drama istoriei – strîns legată de aceea a slujitorilor ei, pe calea scrisului, dar si a activismului politic – avea să continue însă în zilele noastre, sesizată adesea si de specialisti notorii din afara arealului românesc.“ Un articol de Alexandru Zub.
Convorbiri literare, Nr. 12 / 2008

Ce a fost de văzut

„Pentru artele vizuale româneşti, anul bucureştean 2008 ar trebui să conteze ca un an premergator, de acumulări problematice şi de microiniţiative-model. Un an care ar trebui, însă, urmat de discuţii şi de provocări temeinice, concertate tactic. De explozie.“ Un articol de Daria Ghiu.
Bucureştiul cultural, Nr. 18 / 13 ianuarie 2009

Marginalii întârziate la un roman cam… fãrã pereche

„Apariţia romanului Cine adoarme ultimul (de Bogdan Popescu)– şi o parte din ecourile deja iscate de respectiva aparitie – îmi suscită, în chip irepresibil, câteva observatii care vizează mai mult decât strict textul cărţii în chestiune.“ Un articol de Nicolae Bârnă.
Cultura, Nr. 50 / 2008

Quantum of Solace? Un colocviu în fiecare zi (I-II)

„Dacă ţine în mod serios la metanoia, Occidentul postbelic are încă de profitat, deschizîndu-se spre dezordinea poveştilor care se revarsă din memoria chinuită a marginalilor.“ Un articol în două părţi de Ilina Gregori.
Observator cultural, Nr. 199 / 15-21 ianuarie 2009

Chiar nu vă pasă defel?

„Dintre cele 2627 monumente istorice din Bucureşti, casele din epoca interbelică sînt 950 la număr, formînd aşadar grupul cel mai important.“ Un articol de Andrei Pippidi.
Dilema Veche, Nr. 256 / 8-14 ianuarie 2009

Clovnul şi Huliganul (II)

„Întreg acest complex sentimental se desfăşoară în eseul Felix culpa, unde autorul deschide «dosarul Mircea Eliade» şi cercetează fără umbră de echivoc implicarea savantului şi a scriitorului român în mişcarea fascistă locală din perioada interbelică.“ Un articol de Victor Ivanovici.
Observator cultural, Nr. 198 / 8-14 ianuarie 2009

Sibiu – oraşul estetic

„Un element catalitic al esteticii, ideologiei literare şi, îndeosebi, al sensibilităţii cerchiste îl constituie oraşul Sibiu. Cercul Literar nu a cristalizat aici întîmplător.“ Un articol de Petru Poantă.
Apostrof, Nr. 12 / 2008

Exportul a crescut miza României la Târgul de Carte de la Frankfurt

Tîrgul de Carte de la Frankfurt 2008 este comentat prin prezenţele româneşti: ”Standul României de anul acesta (...) a reuşit să culeagă mai multe laude decât critici..”.
Suplimentul de cultură, Nr. 210 / 20 decembrie 2008 - 8 ianuarie 2009

Clovnul şi Huliganul (I)

„Pornind, ca întotdeauna, de la experienţe personale, N. Manea procedează la o şi mai strictă specializare a unuia şi a celuilalt rol.“ Un articol de Victor Ivanovici.
Observator cultural, Nr. 196-197 / 18 decembrie 2008 - 7 ianuarie 2009

Călătoria în lumea de dincolo: specialitatea Culianu

„Ioan Petru Culianu a dedicat patru lucrări temei ascensiunii sufletului, dacă nu socotim şi teza sa de licenţă de la Sorbona din 1980, pe acelaşi subiect.“ Un articol de Adrian G. Romilă.
Cuvântul, Nr. 377 / noiembrie 2008

TOP 10 scandaluri culturale în 2008

Anul 2008 a adus neaşteptat de puţine scandaluri din lumea culturii în vizorul presei. Între acestea, se detaşează acela, nu lipsit de conotaţii mondene, al "Poneiului Roz".
România liberă, Nr. din 16 decembrie 2008

„Făcîndu-i pe oameni să plîngă“

„Au fost descoperite şi publicate în volum 30 de scrisori inedite ale monseniorului Vladimir Ghika.“ Un articol de Mirela Vişan.
Observator cultural, Nr. 195 / 1-15 decembrie 2008

„Eu nu cunosc un Manolescu-Mesia, ci un om normal, al îndoielii“

Elena Vlădăreanu rezumă discuţiile purtate la „Cafeneaua critică”, în TSC, un nou club deschis la Casa de Cultură a Studenţilor din Bucureşti, despre Istoria critică a literaturii române, de Nicolae Manolescu.
Suplimentul de cultură, Nr. 208 / 6-12 decembrie 2008

Ion Vatamanu: avatarurile poeziei

„Plecat din viaţă prea devreme, Ion Vatamanu a lăsat imaginea unei personalităţi proeminente, fecunde şi multilaterale, imagine alimentată de o eminentă creaţie poetică şi de exemplul său civic pus în slujba schimbării.“ Un articol de Arcadie Suceveanu.
Sud-Est cultural, Nr. 1 / 2008

Sinteze arhetipale monstruoase

„Opoziţia dintre Erou şi Balaur exprimă în mod arhetipal tocmai încleştarea metafizică a binelui cu răul. Există, prin urmare, două false soluţii în faţa opoziţiilor arhetipale ale spiritului obiectiv.“ Un articol de Vlad Mureşan.
Observator cultural, Nr. 193 / 27 noiembrie - 3 decembrie 2008

Condamnarea comunismului 2.0

„Mesajul acestui capitol este constructiv. Nu trebuie numai să criticăm raportul în mod teoretic, trebuie să ajutăm la construirea versiunii a doua – 2.0, cum se spune în limbajul digital –, care să corespundă exigenţelor juridice, politice şi intelectuale ale momentului.“ Un articol de Sorin Adam Matei.
Observator cultural, Nr. 193 / 27 noiembrie - 3 decembrie 2008

Avangardscepticii şi avangardoptimiştii

„Volumul colectiv TextImage... este una din multele contribuţii recente la dezbaterea generală din interiorul criticii şi teoriei artei de avangardă din România.“ Un articol de Igor Mocanu.
Contrafort, Nr. 10 / octombrie 2008

Hermeneutica libertăţii

Vladimir Tismăneanu: "O spun cu deplină responsabilitate şi convingere - în cultura românească a ultimelor cinci decenii, Monica Lovinescu a fost cea mai rafinată cunoscătoare, exegetă, analistă a fenomenului comunist."
Evenimentul zilei, Nr. 5366 / 26 noiembrie 2008

Geo Bogza, reporter în „Ţara de piatră”

„Romantismul vizionar şi gravitatea realistă, se conciliază de altfel alchimic în Ţara Moţilor, Ţară de piatră sub semnul unui anume profetism bogzian.“ Un articol de Ioan Pop-Curşeu.
Steaua, Nr. 10 / 2008

Manolescu a pus monopol pe Gaudeamus

„Lansarea de joi a Istoriei critice a literaturii române de Nicolae Manolescu a concentrat mai toţi vizitatorii târgului de carte în jurul editurii Paralela 45.“ Un articol de Cristiana Vişan.
Cotidianul (www.cotidianul.ro), Nr. din 21 noiembrie 2008

Bilanţ ICR: între eficienţă şi campanii de discreditare

„Joi, 13 noiembrie, a avut loc ultima întîlnire a Consiliului de conducere a Institutului Cultural Român în mandatul curent. S-a discutat şi s-a prezentat bilanţul celor aproape patru ani (ianuarie 2005-noiembrie 2008) în care Horia-Roman Patapievici şi echipa sa au condus această instituţie.“ Un articol de Cezar Gheorghe.
Observator cultural, Nr. 192 / 20-27 noiembrie 2008

Băsescu a plusat pentru bugetul ICR

„Şeful statului i-a garantat ieri lui Horia-Roman Patapievici un nou mandat în fruntea Institutului Cultural Român şi a dat ca temă viitorului guvern corectarea bugetului instituţiei.“ Un articol de Anca Simina şi Florentina Ciuverca.
Evenimentul zilei, Nr. din 14 noiembrie 2008

N. Steinhardt şi problema demonismului (I-III)

”Cartea lui N. Steinhardt Jurnalul fericirii rămâne una dintre mărturiile cele mai zguduitoare despre salvarea spiritului în universul concentraţionar comunist.” Cele trei părţi semnate de Vladimir Tismăneanu, la rubrica sa Senatul EVZ.
Evenimentul zilei, Nr. din 29 oct, 5 noe şi 12 noe 2008

Intelectualii şi viaţa publică

„Periodic, în Occident se fac un fel de bilanţuri ce încearcă să radiografieze mutaţiile survenite în viaţa intelectuală şi să măsoare influenţa, rolul, puterea pe care le au intelectualii în spaţiul public.“ Un articol de Alexandru Călinescu.
Dilema Veche, Nr. 246 / 30 octombrie - 5 noiembrie 2008

Literatură şi destin

„Uniţi de experienţa ruperii de România, prin exil sau emigrare, scriitorii de origine română din Canada sunt despărţiţi de limba în care aleg să scrie, de motivaţiile ce stau în spatele scrisului, de experienţe, de viziune, de contextele istorice trăite şi deci, de generaţiile cărora le aparţin.“ Un articol de Crina Bud.
Vatra, Nr. 8 / 2008

Patologia transparenţei

„Ceea ce vreau să sugerez e că terapia răului nu se poate întemeia pe un exces al binelui; mai exact, că binele fără măsură încetează să mai fie un bine.“ Un articol de Andrei Pleşu.
Dilema Veche, Nr. 245 / 23-29 octombrie 2008

"Clasicitatea" unui critic al modernităţii

„Între criticii noştri postbelici, Matei Călinescu n-a avut precum Nicolae Manolescu sau Eugen Simion vocaţie de canonizator, deşi a ţinut un deceniu şi mai bine cronica de întâmpinare la revistele România literară, Viaţa românească şi Argeş, participând masiv la impunerea principalelor valori ale generaţiei 60-70.“Un articol de Paul Cernat.
Cuvântul, Nr. 1-2 / august-septembrie 2008

Literatura tînără în instanţă (critică)

„Criticul literar, crede Paul Cernat, ar trebui să facă un efort de sistematizare a literaturii române din ultimii ani pentru a ne spune ce rămîne şi ce e perisabil, modă, imitaţie epigonică.“ Un articol de Adina Diniţoiu.
Observator cultural, Nr. 186 / 9-15 octombrie 2008

Avignon 2008: Necesara "baie de teatru"

„Acum 62 de ani, un regizor se gândea să transforme un mic orasel francez, a carui glorie apusese de sute de ani, dupa ce se mutasera de aici ultimii papi, in scena primului festival de teatru din Franţa.“ Un articol de Cristina Modreanu.
Ziarul de duminică, Nr. 40 / 10 octombrie 2008

Epistemologia vinovată

„Este o obsesie şi un imperativ antropologic: orice fapt social trebuie plasat în contextul său adecvat şi comprehensiv, pentru a putea fi înţeles.“ Un articol de Vintilă Mihăilescu.
Dilema Veche, Nr. 242 / 2-8 octombrie 2008

Arta târâtă în scandal

„Trei expoziţii de artă contemporană românească au stârnit polemici uriaşe, unice în peisajul cultural postdecembrist.“ Un articol de Nicoleta Zaharia şi Dan Boicea.
Adevărul literar şi artistic, Nr. din 1 octombrie 2008

Cu porcul la muzeu

„La Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi (Bistriţa-Năsăud), între 1-20 septembrie, s-a pictat pe pânză, s-a ars ceramică şi s-a cioplit în lemn.“ Un articol de Petre Munteanu.
Adevărul literar şi artistic, Nr. din 24 septembrie 2008

Teatrul pur şi perenitatea ideilor sale

„Teatrul înseamnă comunicare. Comunicarea teatrală se face printr-un limbaj verbal sau un limbaj nonverbal. Teatrul pur utilizează limbajul nonverbal şi renunţă la mimesis, abordând realitatea doar ca o proiecţie.“ Un articol de Petre Băcioiu.
Verso, Nr. 42-43 / august 2008

Critica raţiunii mitologice

„Poţi să spui că, desigur, raţiunea are dificultăţi în sesizarea limbajelor primordiale. Dar simpla punere sub acuzare a colonialismului raţiunii nu a dovedit faptul că miturile nu sunt însărcinate cu sensuri.“ Un articol de Vlad Mureşan.
Verso, Nr. 42-43 / august 2008

Sensul ultim al culturii

„Depăşirea culturii, aşa cum au făcut-o Wittgenstein sau Heidegger, este una de tip hegelian, prin suprimare şi conservare simultană.“ Un articol de Vlad Mureşan.
Observator cultural, Nr. 181 / 4-10 septembrie 2008

De ce nu are nevoie BOR deocamdată de o doctrină socială

Radu Carp susţine că Biserica Ortodoxă Română nu are nevoie, deocamdată, de o doctrină socială, importantă fiind, întîi, o dezbatere mai amplă privind fundamentele eticii sociale creştine.
Dilema Veche, Nr. 237 / 28 august – 3 septembrie 2008

Mizeria "analizei"

Sever Voinescu scrie în marginea comentariilor despre războiul ruso-georgian de azi şi constată o anume mizerie a analizelor: victimei i se caută vinovăţia, la fel ca şi agresorului.
Dilema Veche, Nr. 236 / 21-27 august 2008

Identitatea europeană şi starea de excepţie (I-II)

Virgil Ciomoş scrie despre tendinţa actuală de a reformula universalitatea drepturilor omului potrivit unor stări excepţionale datorate terorismului.
Dilema Veche, Nr. 235 şi 236 / august 2008

Primăvara de la Praga şi sfârşitul revizionismului Marxist

Vladimir Tismăneanu publică textul unei conferinţe susţinute la Institutul de Cercetări Politice, pe 2 iulie 2008, despre evizionismului marxist.
Revista 22, Nr. 963 / 19-25 august 2008

Vânătoarea de ponei roz nu e în spiritul legilor

„Am urmărit fascinat reprezentaţia domnului Valentin Stan din 11 august de la Antena 3, când în studio au fost invitaţi reprezentanţii Institutului Cultural Român din New York, în urma scandalului declanşat de expoziţia Freedom for Lazy People.“ Un articol de Ionuţ Sterpan.
Revista 22, Nr. 963 / 19-25 august 2008

Întâlniri interculturale în saloanele bucureştene (1830-1850)

„Receptivitatea faţă de influentele străine (atât vestice, cât ăi orientale) poate fi înţeleasă numai parţial ca o consecinţă a transformării dintr-o societate orientată către Est într-una orientată către Occident.“ Un articol de Haiganus Preda-Schimek, în traducerea şi adaptarea de Cristinei Spătărelu.
Bucureştiul cultural, Nr. 10 / 5 august 2008

Intelectualul valah şi feuda culturală

„Mica vanitate, orgoliul rănit al intelectualului valah au avut un rol important în procesul răsturnării ierarhiilor sociale şi naşterea unui model obligatoriu de promovare a valorilor comuniste.“ Un articol de Adrian Majuru.
România liberă, Nr. din 8 august 2008

Situaţia din Italia - un test pentru Europa

„Şi chiar dacă în România mozaicul etnic a fost întotdeauna foarte viu, prejudecăţile rasiale nu s-au şters nici aici.“ Un articol de Gheorghe Schwartz.
Revista 22, Nr. 30 / 22-28 iulie 2008

Drepturile maimuţelor şi drepturile omului

„Dacă privim drepturile omului ca fiind inerente tuturor fiinţelor umane, indiferent cît de limitate ar fi capacităţile lor intelectuale şi emoţionale, de ce am refuza să acordăm drepturi similare maimuţelor superioare, care depăşesc unele fiinţe omeneşti în privinţa conştiinţei de sine şi a legăturilor afective cu cei din jur?“ Un articol de Peter Singer.
Dilema Veche, Nr. 232 / 24-30 iulie 2008

Sub masca lui Goethe

„Rostul eseurilor pe care le încep acum este să arunce o privire cât mai de aproape asupra artistului şi a dedesubturilor sale, aşa cum apar la Thomas Mann.“ Un articol de Livius Ciocârlie.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 23-24 / iunie 2008

Zgomot

„Se plimbă prin tîrg ca printr-o ogradă de uz privat: rage, ambreiază viril, înjură, se lăfăie, euforic, într-o mare de decibeli.“ Un articol de Andrei Pleşu, la rubrica sa nici aşa, nici altminteri.
Dilema Veche, Nr. 231 / 17-23 iulie 2008

Moldoveneasca mai face un pas către legitimitate

„În ţara de peste Prut, autorii de manuale se vor ocupa de ele cap-coadă, de la scrisul textului la alegerea fotografiilor şi până la editare şi redactare. Iar vicepremierul este cel care va decide cine sunt autorii, editurile fiind complet scoase din joc.“ Un articol de Gabriela Lupu.
Cotidianul (www.cotidianul.ro), Nr. din 16 iulie 2008

Lecţie de „morală” istorică – Despre agonia Europei

„În convorbirile cu Ioan Pintea, desfăşurate spre sfîrşitul anilor '80, Nicolae Steinhardt realizează un lucid şi cuprinzător periplu prin istoria României postbelice, subliniind rolul determinant jucat de marile puteri occidentale în evoluţia politică şi ideologică a acesteia.“ Un articol de Irina Ciobotaru.
Verso, Nr. 38 / 1-15 iunie 2008

Salman Rushdie conflictul naraţiunilor

„Cartea lui Salman Rushdie, Versetele satanice (ed. Polirom, 2007), apare în limba română după ce, timp de două decenii a generat reacţii violente de-a lungul şi de-a latul spaţiului islamic, până la emiterea de fatwa (decret al autorităţi religioase) în 1989 de către ayatolahul Khomeini din Iran, şi stabilirea unei recompense de 2,8 milioane de dolari pentru asasinarea autorului.“ Un articol de Vianu Mureşan.
Tribuna, Nr. 136 / 1-15 mai 2008

Gramatica arhetipală a lui Mircea Eliade

„Mircea Eliade nu are o posteritate demnă de contribuţiile sale filosofice. El este considerat în mod fals un simplu istoric al religiilor, şi se crede că am triumfat asupra lui deîndată ce am descoperit o referinţă inexactă dintr-un ocean întreg. În realitate, revoluţia adusă de Eliade este mai greu de înţeles dar şi de contestat.“ Un articol de Vlad Mureşan.
Verso, Nr. 36-37 / mai 2008

Lupta stîngii româneşti cu fascismul italian

Sever Voinescu comentează tăcerea liderilor noştri politici de dreapta în privinţa noii legislaţii italiene pentru controlul emigranţilor.
Dilema Veche, Nr. 224 / 29 mai - 4 iunie 2008

Lupta stîngii româneşti cu fascismul italian

„Dar dacă stînga politică românească s-a dovedit ridicolă în raport cu ceea ce se petrece în Italia, dreapta noastră este de-a dreptul nătîngă. Despre asta, săptămîna viitoare.“ Un articol de Sever Voinescu.
Dilema Veche, Nr. 223 / 22-28 mai 2008

Cui i-e frică de Emil Cioran?

Mircea A. Diaconu consideră scrierile lui Emil Cioran un exerciţiu al cunoaşterii de sine şi al luptei împotriva artificiilor literare care s-ar putea insinua în acest exerciţiu.
Contrafort, Nr. 3 / 2008

Încercând să arunc o dungă de lumină

Alexandru George încearcă o rememorare a începuturilor literaturii proletcultiste la noi, comparând stilurile artistice-arhitectonice ale celor două regimuri dezastruoase ale secolului XX, comunismul şi nazismul, dar insistând cu precădere pe literatura epocii care a precedat-o pe aceea „de aur”.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 14-15 şi 16 / mai 2008

De ce contează Monica Lovinescu (I-V)

Cele cinci intervenţii semnate de Vladimir Tismăneanu, la rubrica sa Senatul EVZ, despre Monica Lovinescu.
Evenimentul zilei, Nr. din aprilie şi mai 2008

Carol calare pe Mihai (Nebunul)

Erwin Kessler comentează monumentul Carol I, al sculptorului Florin Codre, comandat de Primăria Capitalei, instalat de curînd, în machetă, în faţa Palatului Regal, opinând împotriva acestui amplasament al lucrării.
Revista 22, Nr. 19 / 6-12 mai 2008

Baluri de ieri şi de azi

„Iaşi, 1841. Prima zi a anului. Sau, mai corect, prima noapte a noului an. Ger de îngheaţă pietrele. La palatul domnesc e mare animaţie. Ferestrele sunt luminate briliant. Caleştile sosesc una dupa alta şi trag la peron. Pe capre, vizitii în livrele galonate. Uneori, alături de ei, este cocoţat şi câte un arnăut mustăcios, cu fustanelă albă, cepchen muiat în fir de aur şi brâul plin de pistoale şi iatagane (mai mult pentru a impresiona decât pentru a le folosi).“ Un articol de Adrian-Silvan Ionescu.
Ziarul de duminică, Nr. 16 / 25 aprilie 2008

Un intelectual bun este un intelectual mort

„Şi-atunci la ce mai sunt buni intelectualii? Vii, nu sunt buni de nimic, ba chiar sunt identificaţi cu inamicii publici cei mai periculoşi. Morţi, însă, când nu mai pot profeţi şi nici moraliza, devin ideali pentru discursuri oficiale, comemorări, statui şi nume de străzi.“ Un articol de Mircea Cărtărescu.
Evenimentul zilei, Nr. 5149 / 25 aprilie 2008

Preludii la uninominale. Îndărăt la Maiorescu!

„E de sperat ca sămânţa verticalităţii maioresciene nu va fi fost aneantizată de trecerea timpului şi-şi va găsi teren prielnic să rodească, ocrotită, impulsionată de legiferările în curs.“ Un articol de Geo Şerban.
Observator cultural, Nr. 157 / 20-26 martie 2008

Case închise, case pierdute

„De la o vreme, întîlnim la tot pasul, prin acest centru al Bucureştilor care devine de nerecunoscut, case vechi şi frumoase care arată ca şi cum ar fi părăsite. Ferestrele închise şi acoperite dovedesc că viaţa s-a retras din ele. Alteori, geamurile sparte au lăsat să intre vîntul şi păsările.“ Un articol de Andrei Pippidi, la rubrica sa SOS Bucureşti.
Dilema Veche, Nr. 213 / 13-19 martie 2008

Banul Mărăcine- Pierre de Ronsard, un mit bicefal

„Încă numit la 1912 de Léo Claretie Prinţul lăutarilor români, în sensul miraculosului instinct poetic, al inconfundabilului lirism de suflet valah de ale cărui armonii se pătrunde chiar poezia franceză, Pierre de Ronsard ilustrează logosul magilor împărţit pe din două, încât de oriunde şi de oricând, încolţirea rămâne o netulburată îmbrăţişare.“ Un articol de Elena Vulcănescu.
Ramuri, Nr. 2 / februarie 2008

Portretul unui oraş dispărut

„La o editură din Cluj, Limes, în 2006, cineva a avut excelenta idee de a publica, în englezeşte, limba originalului, însoţindu-le de o traducere în româneşte, Scrisori din Bucureşti, 1944-1946, de Eric Tappe. Volumul mi-a căzut în mînă din întîmplare şi cred că aici, în ţară, n-a mai rămas nimeni care să-i fi cunoscut pe oamenii despre care e vorba.“ Un articol de Andrei Pippidi.
Dilema Veche, Nr. 211 / 28 februarie - 5 martie 2008

Ordonanţa Gojdu a picat definitiv

„Acordul româno-ungar privind înfiinţarea, la Budapesta, a unei fundaţii care să administreze moştenirea lăsată naţiunii române de Emanuil Gojdu a fost anulat în Parlament.“ Un articol semnat George Damian.
Ziua, Nr. 4175 / 5 martie 2008

Noul Statut al Bisericii Ortodoxe din România

„Ca de atâtea ori în istoria Bisericii, nu ne mai rămâne decât să nădăjduim că spiritul va învinge litera legii, că vom păstra autenticitatea Ortodoxiei în ciuda defectelor ortodocşilor.“ Un articol de Radu Preda.
Tribuna, Nr. 131 / 16-29 februarie 2008

Orient şi Occident

„Diferenţele culturale par din ce în ce mai tranşante şi, departe de coeziunea sensibilă pusă la dispoziţie de anumite organizaţii, născute din visurile pacificatoare ale vestului creştin, o mare parte din Orient pare din ce în ce mai puţin dispusă la împăcare.“ Un articol de Ioana Paverman.
Observator cultural, Nr. 153 / 21-27 februarie 2008

Miza reformei în arhive

„Arhivele Naţionale au fost menţinute şi prin Legea arhivelor din 1996 practic în acelaşi statut, aşa cum a fost stabilit în anul 1951, ca direcţie generală în Ministerul de Interne.“ Un articol de Ioan Drăgan.
Plus 22, Nr. 241 / 5 februarie 2008

Evreii din România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial: o problemă de cultură şi conştiinţă civică

Alexandru Florian inventariază o seamă de exemple de studii istorice, care contribuie la menţinerea unei imagini pervertite despre Holocaustul evreilor din România în conştiinţa colectivă.
Observator cultural, Nr. 147 / 24-30 ianuarie 2008

Despre mînie

„Pentru mulţi, mînia abruptă e o marcă a virilităţii. Bărbatul e iute la mînie, femeia e blîndă şi iertătoare. În realitate, jerba impulsivităţii e asexuată. În orice caz, nu e semn de masculinitate reală. Antichitatea ştia că mînia e, adesea, opusul curajului, chiar dacă (şi tocmai pentru că) împinge spre temeritate.“ Un articol de Andrei Pleşu.
Dilema Veche, Nr. 206 / 24-30 ianuarie 2008

Literatura. Acumulări, consolidări, continuităţi

„Schimbarea în continuitate a autorilor în raport cu propriile proiecte se vede cel mai bine în perimetrul prozastic. Romanul Asediul Vienei (în opinia mea, cea mai valoroasă apariţie în domeniu a lui 2007) expandează, pe un alt plan şi cu altă miză, universul mitteleuropean din Anotimpurile dupa Zenobie, volumul de proză scurtă din 1988.“ Un articol de Paul Cernat.
Observator cultural, Nr. 147 / 10-16 ianuarie 2008

Memoriile lui Annie Bentoiu – o pagină de jurnal

"Bloomington, Iulie 2007. Citesc volumul II al memoriilor lui Annie Bentoiu, publicat recent la Editura Vitruviu, primit de la autoare în timpul călătoriei la Bucureşti din mai-iunie. Cartea începe cu perioada 1947-1948 şi merge pînă în 1959, cu salturi cronologice fireşti pînă în anii scrierii, 2002-2006." Un articol de Matei Călinescu.
Apostrof, Nr. 10 / 2007

O profanare

"Unde o să se mai oprească goana după bani a noilor capitalişti? Un Cantemir învelit în reclame pentru un produs cosmetic, un Kogălniceanu făcînd publicitate pentru Paco Rabanne, ori un Brâncoveanu ajutînd să se vîndă termopane?" Un articol de Andrei Pippidi.
Dilema Veche, Nr. 202 / 20-26 decembrie 2007

Pentru binele cauzei

"Despre Mircea Eliade s-a scris, într-o evaluare cantitativă, enorm. Ca scriitor şi nu ca istoric sau critic literar am citit, în unele cazuri recitit, în altele re-recitit, şi cărţile lui Eliade, nu toate însă, precum şi o parte oarecare, neimportantă, în tot cazul, din vasta bibliografie conexă." Un articol de Radu Mareş.
Vatra, Nr. 9-10 / 2007

Ghidul aventurii unei cărţi româneşti în Rusia

„Intâmplarea face ca prima traducere a cărţii mele să apară în Rusia, în ţara care este mama comunismului şi în care nu mi-am imaginat că va apărea vreodată. Când am început să scriu cartea Născut în URSS m-am gândit doar la cititorul care nu are aceasta experienţă, aşa că potenţialul cititor ex-sovietic era scos din calcul.“ Un articol de Vasile Ernu.
Observator cultural, Nr. 143 / 6-12 decembrie 2007

Subiectivitate şi obiectivitate în Jurnalul lui Mihail Sebastian

„Dacă îl înţeleg bine pe Friedländer, atunci chiar această subiectivitate a mărturiilor victimelor, adică descrierea evenimentelor din punctul lor de vedere, ca victime, ca evrei, le conferă statutul de martori morali. Această subiectivitate este cu adevărat importantă.“ Un articol de Edward Kanterian.
Bucureştiul cultural, Nr. 13 / 20 noiembrie 2007

România ocupă Basarabia cu Scriptura în mână

„Patriarhia Română a reactivat trei episcopii dincolo de Prut, în beneficiul Mitropoliei Basarabiei, dar spre nemulţumirea Patriarhiei Ruse şi a Mitropoliei Moldovei, ce-i e subordonată. Disputa dintre patriarhiile de la Bucureşti şi Moscova privind păstorirea ortodocşilor din Basarabia are ca miză cea mai mare avere bisericească de peste Prut.“ Un articol de Mirela Corlatan.
Cotidianul (www.cotidianul.ro), Nr. / 13 noiembrie 2007

Brâncuşi: de la Măiastra la Pasăre în văzduh (II)

„Incepând cu Muza adormită (1909-1910), Brâncuşi va încerca să se depăşească pe sine printr-un extraordinar efort de scrutare lucidă a finalităţii artei sculpturii. Bucuria cea mai mare, notează Brâncuşi, e contactul dintre esenţa noastră şi esenţa eternă.“ Un articol de Matei Stircea-Crăciun.
Observator cultural, Nr. 139 / 1-7 noiembrie 2007

La patinaj

„Pe lângă hipism, ciclism şi vânătoare, românii de la 1900 se dădeau în vânt după patinaj. Pe lacul Cişmigiu, acest sport se practica încă din vremea Războiului Crimeii, după cum ne spune căpitanul austriac Stefan Dietrich, în 1855 (Bucureştiul era ocupat pe atunci de trupe autriece).“ Un articol de Ion Bulei.
Ziarul de duminică, Nr. 43 / 2 noiembrie 2007

Epistolar epistemologic

„Se pare că există două curente de gîndire cînd vine vorba de a-i cunoaşte pe oameni: unul susţine că nu poţi niciodată cunoaşte pe cineva, celălalt – că poţi, dar în parte. Nimeni nu crede că poţi cunoaşte pe cineva în totalitate. Întrebarea arareori pusă este: de ce ai vrea să cunoşti pe cineva? Răspunsurile diferă: pentru că îl iubeşti, pentru că îl urăşti, pentru că ai nevoie de el, pentru că te roade curiozitatea.“ O scrisoare din New Orleans, semnată de Andrei Codrescu.
Dilema Veche, Nr. 194 / 25-31 octombrie 2007

Cultura premiilor, premiile culturii

„Dacă-ar fi să socotim bob cu bob premiile ce se dau în România, ele nu sunt deloc puţine! Aproape că nu există oraş mai mare care să nu atribuie anual coroniţe, diplome sub tot felul de denumiri din care evident nu lipsesc cel mai, cea mai, după cum nu există zonă ori regiune care să nu aibă festivaluri, manifestări culturale la care, evident, se dau premii. Urmează premiile Uniunilor, Asociaţiilor de creatori, ale Academiei. Cu toate acestea, încă nu avem o cultură a premiilor.“ Un articol de Constantin Stan.
Ziarul de duminică, Nr. 42 / 26 octombrie 2007

Cu simţurile îngândurate

Cătălin Gheorghe comentează expoziţia Low Budget Monuments, concepută de curatorul Mihnea Mircan şi instalată în Pavilionul României la Bienala de la Veneţia 2007.
Suplimentul de cultură, Nr. 148 / 6-12 octombrie 2007

Psihiatria ca armă de represiune politică în comunism

„INMER (Institutul Naţional pentru Memoria Exilului Românesc) a organizat la Jockey Club o dezbatere mult aşteptată şi în mod injust amânată ani la rând. Tema este fierbinte şi, în ciuda trecerii timpului din 1989 încoace, nu are cum să fie neglijată.“ Un articol de Dan Stanca.
România liberă, Nr. 22 octombrie 2007

Ce?! Mai scriu revistele on-line?

„În urmă cu câţiva ani, era un entuziasm general când venea vorba de revistele publicate exclusiv pe Internet. Ele urmau să îngroape, încetul cu încetul, publicaţiile bătrâne, tipărite, iar publicul urma să migreze către cyberspaţiu.“ Un articol de Ovidiu Draghia.
Observator cultural, Nr. 134 / 27 septembrie - 3 octombrie 2007

Încremenirea în proiect

„Ambiţiosul proiect al Enciclopediei Republicii Moldova, aprobat recent de Guvernul de la Chişinău, aparent reflectă o intenţie nobilă. Orice popor doreşte să-şi vadă adunate între copertele unor lucrări de referinţă realizările din cele mai diverse domenii, mai cu seamă cele obţinute în perioada independenţei, atunci când a putut să-şi manifeste, cum e de presupus, în mod liber creativitatea.“ Un articol de Vitalie Ciobanu.
Contrafort, Nr. 8 / 2007

Ofensiva limbii „moldoveneşti”

„Dat fiind că Internetul deja face parte din viaţa noastră cotidiană, la sfîrşitul anului universitar le-am sugerat studenţilor mei de la Praga – întrucît în semestrul de vară avusesem un curs opţional Situaţia lingvistică în Republica Moldova – ca în loc de proba finală să caute materiale referitoare la aşa-zisa limbă moldovenească şi să le comenteze.“ Un articol de Eugenia Bojoga.
Contrafort, Nr. 8 / 2007

Relaţia dintre romanul non-ficţional şi mass-media

Pornind de la cartea Tatianei Niculescu, Spovedanie la Tanacu, Adrian Dohotaru dezvoltă un eseu pe tema romanului non-ficţional, referindu-se la celebra carte a lui Truman Capote, Cu sânge rece şi la alte două cărţi, de Tom Wolfe şi Norman Mailer.
Steaua, Nr. 7-8 / 2007

Un istoric al României interbelice

Ovidiu Pecican prezintă opera de istoric a lui Jean Ancel, emigrat în Israel, specializat în perioada interbelică a României şi în studii de holocaustologie.
Revista 22, Nr. 38 / 18-24 septembrie 2007

Să ne fie ruşine!

„Festivalul Enescu m-a pus nu doar în faţa unei fabuloase realităţi muzicale, dar şi în faţa unei deprimante realităţi sociale: starea precară a publicului român.“ Un articol de Sever Voinescu.
Cotidianul (www.cotidianul.ro), Nr. 25 septembrie 2007

La rasarit de Eden - Ken Loach si Anonimul danubian

Angelo Mitchievici scrie despre prezenţa regizorului Ken Loach la Festivalul de film Anonimul şi despre filmele prezentate de acest regizor în faţa spectatorilor de la Sfîntu Gheorghe, reşedinţa tradiţională a festivalului.
Bucureştiul cultural, Nr. 8 / 11-17 septembrie 2007

"Jurnal de festival" cu scandal

„Criticii spun despre Ioan Holender, directorul artistic la Enescu, ca e discretionar şi că a cerut cenzurarea unor texte în Jurnal de festival, distribuit gratuit înainte de concerte.“ Un articol de Simona Chiţan.
Evenimentul zilei, Nr. 19 Septembrie 2007 (www.evz.ro)

Prin blogosfera culturală

„Se pare că cererea este, în genere, fie pentru blogurile de calitate, specializate şi bine informate şi realizate, fie pentru blogurile comerciale, cu priza sigură, precum Belle de Nuit.“ Un articol de Lucia Simona Dinescu.
Observator cultural, Nr. 387 / 30 august - 5 septembrie 2007

Festivalul Enescu – înainte de bal

Bedros Horasangian despre importanţa culturală a Festivalului Enescu şi despre programul manifestărilor de la ediţia 2007.
Suplimentul de cultură, Nr. 142 / 25-31august 2007

Omul în conflict cu lumea şi cu sine

„Pe Camil Petrescu l-au interzis, iată, evenimentele zilelor de azi: certuri, referendum, campanie electorală (eu, hîc, eu cu cine votez?, se întreba din nou eternul cetăţean turmentat).“ Un articol de Ioan Holban.
România literară, Nr. 32 / 17 august 2007

De pe un pisc al confirmărilor

Geo Şerban îl omagiază pe prozatorul, criticul şi istoricul literar B. Elvin cu prilejul aniversării de 80 de ani.
Observator cultural, Nr. 129 / 23-29 august 2007

A treia zi a comunismului?

Andrei Pleşu conferenţiază la Şcoala de vară de la Sighet pe tema motivaţiilor care mai pot determina pe cineva să susţină că ideologia comunismului ar fi bună în sine.
Revista 22, Nr. 909 / 7-13 august 2007

Indimenticabilul Ortiz

„Chiar dacă nu e restituit integral schimbul epistolar – din flux, lipsesc răspunsurile Ninei Façon şi numai indirect pot fi aproximate – sunt limpezi afinităţile, încrederea reciprocă absolută, eficientă, astfel dirijată de profesor, de la nivelul experienţei prodigioase, încât să dea aripi discipolei sale şi s-o ţină în priza aceloraşi teme de reflecţie.“ Un articol de Geo Şerban.
Observator cultural, Nr. 126 / 2-8 august 2007

Norman Manea – prioritatea şi fascinaţia literarului

Lucian Raicu este publicat cu un text inedit, o prefaţă, rămasă nepublicată, la o culegere de povestiri de Norman Manea ce urma să apară în traducere germană.
Observator cultural, Nr. 125 / 26 iulie - 1 august 2007

Creştinism şi persecutie: realităţi, tăceri, complicităţi

Dragoş Paul Aligică pune în evidenţă o temă ocultată de trusturile occidentale de media („trăim o epocă de mari persecuţii anticreştine”) şi o mirare personală: „Iar acestea se întîmplă (…) sub ochii poparelor creştine, abulice în faţa agresivităţii purtătorilor altor credinţe şi resemnate în faţa edictelor liberalismului corect politic”.
Revista 22, Nr. 31 / 31 iulie-6 august 2007

Nume de străzi (IV)

„Un geograf de la Liverpool, domnul Duncan Light, a publicat în 2004, în Journal of Historical Geography, observaţiile sale despre numele de străzi din Bucureşti între anii 1990-1997 cu un subtitlu referitor la modificările aduse de schimbarea post-socialistă. Asemenea cercetări s-au făcut şi în Berlinul de Est, şi în spaţiul contestat al Irlandei, ba chiar în Uzbekistan, după exemplul celor care au urmărit, în ţări africane, reacţia postcolonială.“ Un articol de Andrei Pippidi.
Dilema Veche, Nr. 182 / 2-8 aug2007

Mircea Eliade şi Cenzura

„Mircea Eliade a cunoscut pentru prima oară loviturile cenzurii - în sensul interdicţiei publicării unui articol – la vârsta de 20 de ani. Colaborarea la Cuvântul (începând cu toamna anului 1926 şi regularitatea apariţiei celor două foiletoane săptămânale) îi conferea o anumită celebritate, ce va fi consolidată prin cele 12 secvenţe ale Itinerariului spiritual. Era considerat drept şeful generaţiei, în numele căreia îi plăcea să vorbească.“ Un articol de Mircea Handoca.
România literară, Nr. 29 / 27 iulie 2007

Cazul Paul Sterian. Ortodox şi futurist

„Paul Sterian s-a născut la 1 mai 1904, în Bucureşti, în familia doctorului Eraclie Sterian. Mai avea patru fraţi şi surori, dintre care ne e cunoscut numele unuia singur, Constantin. Tătăl, precum aflăm dintr-un articol scris de poet, în colaborare, era fiul ofiţerului Dimitrie Sterian, participant la războiul de la 1877, ca şi soţia sa, Maria, aceasta în calitate de soră de caritate.“ Un articol de Victor Durnea.
România literară, Nr. 29 / 27 iulie 2007

La început, la mijloc, la sfârşit de secol

„Există în cultura românească trei cărţi de factură asemănătoare, ţinând de începutul, de mijlocul şi de sfârşitul secolului XX. Fiecare şi a propus să definească spiritul momentului în care a apărut, să evalueze totodată, din perspectiva acelui moment, trecutul istoric şi uneori să arunce o privire şi în viitor.“ Un articol de Gabriel Dimisianu.
Lettre internationale, Nr. 62 / vara 2007

Adam Michnik şi maladiile lumii contemporane

„Probabil că într-o astfel de lume figuri precum Adam Michnik, Václav Havel sau Czeslaw Milosz arată la fel de caraghios precum albatrosul eşuat pe puntea corăbiei, din poemul lui Baudelaire.“ Un articol de Mircea Mihăieş.
România literară, Nr. 27 / 13 iulie 2007

Povestea Privirii: Dispreţul

„Realizat în 1963, Le Mépris de Jean-Luc Godard este adaptarea foarte liberă a romanului omonim al lui Alberto Moravia. Se petrece la Capri, în vila lui Curzio Malaparte, şi povesteşte destrămarea menajului dintre frumoasa Camille Javal (Brigitte Bardot) şi soţul său Paul (Michel Piccoli), scenarist. “ Un articol de Alex. Leo Şerban.
Idei în dialog, Nr. 6 (33) / iunie 2007

Ce a mai văzut croitorul

„Croitorul e neamţul de data trecută. Bucureştii pe care i-a vizitat intrau atunci într-o epocă de înnoiri, cea a Regulamentului Organic. Despre organizarea socială a ţării, Holthaus ştie că, în absenţa unei clase mijlocii, populaţia se împarte în boieri şi rumâni, aceştia fiind ţărănimea, ţinută în cea mai degradantă sclavie de către boieri, ca şi în Ungaria de către nobili.“ Un articol de Andrei Pippidi, la rubrica SOS Bucureşti.
Dilema Veche, Nr. 178 / 5-11 iulie 2007

TIFF la editia a VI-a

„Cele mai importante evoluţii din acest an ale Festivalului Internaţional de Film Transilvania au fost duplexul Cluj-Sibiu, numarul încă şi mai mare de filme (160) faţă de ediţiile din anii trecuţi şi, cum era foarte uşor de prevăzut, numărul extrem de mare de spectatori: 42.000 la Cluj şi 13.000 la Sibiu. Atât de mare, încât la multe din proiecţii nu puteai intra în sală. Iar asta nu doar la proiecţiile de gală sau la filme foarte aşteptate, ci chiar la foarte multe din proiecţiile obişnuite.“ Un articol de Laurenţiu Bratan.
Revista 22, Nr. 27 / 3-9 iulie 2007

Cealaltă Polonie

„Orice revoluţie are două faze. Prima este cea a luptei pentru libertate, apoi vine lupta pentru putere. Prima înalţă spiritul uman şi stimulează tot ce e mai bun în om. Cea de-a doua eliberează din lesă tot ce e mai rău: invidia, lăcomia, suspiciunea, necesitatea răzbunării rapide.“ Un articol de Adam Michnik, traducere Magdalena Boiangiu.
Dilema Veche, Nr. 177 / 28 iunie - 4 iulie 2007

Liberalismul civic anticomunist

„Există o doză de toleranţă şi de exigenţă în raport cu antifascismul: se aşteaptă din partea noastră să fim antifascişti – şi este bine că se aşteaptă acest lucru –, dar nu se aşteaptă din partea noastră (din unele cercuri bien-pensantes) să fim anticomunişti.“ Un articol de Vladimir Tismăneanu.
Dilema Veche, Nr. 177 / 28 iunie - 4 iulie 2007

Ce mai scriu alţii: arhiva Muntelui de Pietate

„Registrele Muntelui de Pietate se dovedesc a fi nu numai un simplu inventar. Autoarea a reuşit să reconstituie epoca asociind tipologia obiectelor, forma, culoarea, materia, consistenţa, frecvenţa cu alte mărturii literare şi etnografice. Ea redă o lume vie, în plină mişcare, care nu cunoaşte încă gustul cafelei, dar îmbracă o rochie de culoarea cafelei.“ Un articol de Constanţa Vintilă-Ghiţulescu.
Dilema Veche, Nr.

Aşteptarea lui Beckett

„Echivocurile limbajului (şi limba noastră nu este lipsită de echivocurile ei) ne permit să înţelegem formula pe care am pus-o în capul acestor pagini, aşteptarea lui Beckett, în mai multe feluri. E vorba, înainte de toate, de noi înşine aşteptându-l pe Beckett, scriitorul, fără îndoială, cel mai enigmatic al timpului nostru.“ Un fragment de Nicolae Balotă din volumul De la Homer la Joyce, în curs de apariţie la Editura Ideea Europeană.
România literară, Nr. 22 / 24 iunie 2007

Religie, politică şi mit

Sâmbăta, 9 iunie, în cadrul Salonului de carte Bookfest, Editura Polirom a lansat volumul lui Andrei Oişteanu - Religie, politica si mit. Texte despre Mircea Eliade şi Ioan Petru Culianu. Prezentam in continuare fragmente din aceasta lansare, la care au vorbit Andrei Cornea, Mihail Neamţu şi autorul.
Dilema Veche, Nr. 902 / 19-25 iunie 2006

TIFF 6: schimbare de repere pentru filmul românesc

Valerian Sava comentează evenimentele şi semnificaţiile Festivalului Internaţional de Film Transilvania, editia a 6-a.
Observator cultural, Nr. 119 / 14-20 iunie 2007

Un pelerin – „Dincolo de cuvinte” Mihail Crama

„Stranietăţile poetului sunt, de bună seamă, produsul unor contaminări cu moda vremii, reacţii vădit teatralizate introducând în atipic şi urmărind efecte de supratext.“ Un articol de Constantin Ciopraga.
Convorbiri literare, Nr. 4 / 2007

Mihail Sebastian în realitatea imediată

Constantin Trandafir analizează atitudinile publicistică ale scriitorului interbelic Mihail Sebastian şi ale generaţiei sale.
România literară, Nr. 22 / 8 iunie 2007

Dictionarul personajelor lui Dostoievski

„Editia de fata cuprinde si ordoneaza, într-un singur tom, paginile celor doua volume anterioare dedicate de Valeriu Cristea personajelor dostoievskiene: cel din 1983 (Editura Cartea Romaneasca) si cel din 1995.“ Un articol de Daniel Cristea-Enache.
Cultura, Nr. 20 / 24 mai 2007

Practici existentialiste între ketchup şi muştar

„Cand am absolvit filosofia, cel mai popular banc care imi gadila in mod cam neplacut urechile suna asa: Care sunt primele cuvinte ale filosofului la locul de munca? Raspunsul era: Cu ketchup sau cu mustar? Nu tu Eat-art, nu tu mese futuriste gen Marinetti, ci universalul acesta servit cu cartofi pai si o foaie de salata, la care-i zice hamburger.“ Un articol de Oana Pughineanu.
Cultura, Nr. 20 / 24 mai 2007

Mustul lumii de jos

„Radu Aldulescu este singurul prozator cu experienţă americană de viaţă, provenind, adică, nu din mediul universitar, al cenaclurilor şi iniţierilor filologice, ci din lumea de jos, a patimilor negre, a limbajului noduros, a (lumpen) existenţei ca azil de noapte.“ Un articol de Dan C. Mihăilescu.
Jurnalul Naţional, Nr. 23 mai 2007 (www.jurnalul.ro)

Intâlnirea

„Mariana Şora este o natură paradoxală: ziaristă de excepţie - autentică, ar fi cuvântul potrivit, în sensul unui ataşament funciar, sincer şi spontan faţă de tot ce înseamnă gest cotidian, întâlnirile cu oameni şi cărţi, prieteniile intelectuale, aşadar semnele de viaţă vie -, textele sale nu au, în ciuda acestui lucru, nimic din inconsistenţa faptului minor (id est divers). Un articol de Luiza Palanciuc.
Revista 22, Nr. 899 / 29 martie - 4 iunie 2007

Punţi peste timp: Mariana Şora la 90 ani

„Pe 26 mai, Mariana Şora a împlinit vârsta de 90 ani. Una dintre cele mai importante scriitoare ale limbii române din ultima jumatate de veac, numele ei este, din păcate, mult prea puţin cunoscut publicului românesc de astăzi.“ Un articol de Aurelian Crăiuţu.
Revista 22, Nr. 899 / 29 mai - 4 iunie 2007

Migrena seismică a adevărului

„Tânăr, Immanuel Kant a fost impresionat de cutremurul Lisabonei şi de sfârşitul lumii vechi. Toate ştirile colecţionate le-a publicat într-o cărţulie care a contribuit la naşterea seismologiei şi, probabil, a studiului modern al geografiei, intitulată tunător Istoria şi descrierea naturală a celor mai remarcabile incidente ale cutremurului care a zguduit o mare parte a pământului la sfârşitul anului 1755.“ Un articol de Călin-Andrei Mihăilescu.
Steaua, Nr. 3 / martie 2007

Evocare Gheorghe Crăciun

„Acest text ar fi trebuit să fie o cronică la romanul Pupa Russa al lui Gheorghe Crăciun. O cronică de mult proiectată, căreia îi fixasem un termen de execuţie pentru primul număr al revistei Contrafort din noul an, 2007. Am amânat de mai multe ori lectura romanului, am început-o abia în decembrie trecut, iar când am terminat de citit cartea autorul ei nu mai era în viaţă.“ Un articol de Vitalie Ciobanu.
Contrafort, Nr. 1-3 / 2007

Intelectualii, politica şi societatea în Republica Moldova

„Romanist bine cunoscut, apreciat şi premiat în multe ţări, cu studii despre Petrarca, teatrul francez din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea sau realismul din opera lui Stendhal şi Flaubert, profesorul Klaus Heitmann a manifestat, se ştie, un constant interes şi pentru interferenţele culturale româno-germane, iar în acest context şi pentru identitatea românilor de peste Prut şi Nistru.“ Un articol prezentat de Dumitru Hîncu.
România literară, Nr. 20 / 25 mai 2007

Monarhie şi Constituţie

„La 30 decembrie 1947 firul istoriei nationale româneşti a fost brutal curmat din ordinul lui I.V. Stalin, care a dispus înlăturarea Regelui Mihai I din fruntea statului şi instaurarea la cârma ţării a unui regim de imitaţie, dupa modelul totalitar sovietic.“ Un articol de Şerban Papacostea.
Revista 22, Nr. 20 / 15-21 mai 2007

Scrisori din Berlin. Germanii si Estul

„Pozitia Germaniei in centrul Europei produce dintru inceput o situare in intermediaritate. Asta spune ceva despre semnificatia Germaniei, dar si despre dilema sa. Uneste si desparte totodata.“ Un articol de Richard Wagner.
Observator cultural, Nr. 115 / 17-23 mai 2007

Cultura, oamenii de cultură şi politicienii

„Un cunoscut medic, deja plecat dintre noi – Ioan Ladea -, îmi atrăgea atenţia adesea că acela care practică medicina (în particular acupunctura), acela care doreşte să vindece alţi oameni este musai să fie, citez, om de cultură.“ Un articol de Şerban Toader.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 870 / 9 mai 2007

Tudor Vianu

„Primele mele amintiri de cărţar vreau să le dedic lui Tudor Vianu, fără concursul căruia, nobil, generos şi discret, nu ar exista – aşa cum sunt, necorespunzătoare planurilor iniţiale, realizării cărora s-au opus şi vremurile şi nepricepuţii răuvoitori – nici ediţia scrierilor lui Tudor Arghezi şi nici ediţia operelor lui Ion Agârbiceanu.“ Un articol de G. Pienescu.
România literară, Nr. 16 / 27 aprilie 2007

Cine-i de vină?

„Propun cititorilor încă un articol – mereu actual – de-acum zece ani. Dacă ţara nu se schimbă cu deceniile şi secolele, eu de ce să-mi schimb textele săptămînal?“ Un articol de Andrei Pleşu.
Dilema Veche, Nr. 170 / 11-17 mai 2007

Tineri si atât

„Am citit in presa de saptamâna trecuta relatari despre editia din acest an a Colocviului Tinerilor Scriitori, organizat de Uniunea Scriitorilor, la Cluj.“ Un articol de Carmen Musat.
Observator cultural, Nr. 114 / 10-16 mai 2007

Intelectualii si oligarhia: o provocare

Dragos Paul Aligica considera ca, în actualitatea politica a suspendarii presedintelui Traian Basescu, se confrunta, în elita intelectuala a României, un curent prodemocratic si un curent prooligarhic.
Revista 22, Nr. 895 / 1-7 mai 2007

Veşti de azi, de ieri, ba chiar şi de alaltăieri

„Nu numai deceniile trăite sub tiranie, dar şi acelea petrecute în libertate au dreptul la a fi obsedante şi actuale. Timpul trece cît trece, dar mai şi stă; nu vă propun o stare de euforie, ci o minimă atenţie pentru a ţine situaţia sub control.“ Un articol de Radu Cosasu. Dilema Veche, nr. 166 / 13-19 aprilie 2007
Dilema Veche, Nr. 166 / 13-19 aprilie 2007

MIRCEA ELIADE (13 martie 1907 – 22 aprilie 1986)

Nicolae Manolescu publica, în premiera avan-editoriala, capitolul din «Istoria critica a literaturii române» despre romanele si nuvelele lui Mircea Eliade. România literara, nr. 13 / 6 aprilie, 2007
România literară, Nr. 13 / 6 aprilie, 2007

„Chiar dormind sub podurile Parisului, tot as fi ramas în Franta“

„«Camasa de matase rosie» împrastie culoare în lumina zgârcita a unei dimineti pariziene. Cu pipa într-un caus al mâinii, Basarab Nicolescu e gata sa lumineze orice întrebare si sa argumenteze spontan cu pagini din carti gasite cu precizie enciclopedica. “ Un interviu cu Basarab Nicolescu, realizat de Cristina Hermeziu. Suplimentul de cultura, nr. 122 / 7-13 aprilie 2007
Suplimentul de cultură, Nr. 122 / 7-13 aprilie 2007

Dormiti linistiti! Presedintele lucreaza pentru voi

„Acum, când situatia se repeta, desi în rolurile principale joaca – la propriu si la figurat – Traian Basescu si PD, preferatii condeierilor nostri de azi, îmi dau seama ca jurnalistul român sufera de o boala cronica: nostalgia despotului luminat.“ Un articol de Claudia V. Sosa Observator cultural, nr. 108 / 29 martie-4 aprilie 2007
Observator cultural, Nr. 108 / 29 martie-4 aprilie 2007

Victor Brauner: evreu, român, suprarealist

„Este posibil sa fii evreu si sa nu fii suprarealist, sau român si sa nu fii suprarealist, dar este imposibil sa fii evreu si român si sa nu fii suprarealist.“ Un articol de Andrei Codrescu. Steaua, nr. 1-2/2007
Steaua, Nr. 1-2 / 2007

Destinatarul Mircea Eliade

Dan C. Mihailescu prezinta câteva scrisori catre Mircea Eliade prezente în cele patru volume de corespondenta îngrijite de Mircea Handoca. Idei în dialog, nr. 3 / martie 2007
Idei în dialog, Nr. 3 / martie 2007

Gorduz dupa Gorduz

„Zgârcit cu aparitiile publice, talentul lui Vasile Gorduz e asa de strain ispitelor comode, în care se complac atâtia altii, încât i-ar parea un scandal orice abandon necugetat pe panta cantitatii.“ Un articol de Dan Haulica. Ziarul de duminica, nr. 11 / 23 martie 2007
Ziarul de duminică, Nr. 11 / 23 martie 2007

„Atacul lui Fr. Nietzsche din celebrul eseu-pamflet «Cazul Wagner» (1888) îndreptat împotriva teatrocratiei nu trebuie înteles ca o reactie de respingere integrala a teatrului, ci doar a unui anumit segment al sau, vazut ca o forma de impostura specifica lumii mastii rele.“ Un articol de Anca Hatiegan. Steaua, nr. 1-2 / 2007
Steaua, Nr. 1-2 / 2007

Triumful tîrziu al Norei Iuga

Mircea Cartarescu publica postfata scrisa pentru antologia «Gefahrliche Launen», aparuta la Editura Klett-Cota, în 2007, o colectie de poeme de Nora Iuga. Dilema Veche, 163 / 23-29 martie 2007
Steaua, Nr. Dilema Veche , 163 / 23-29 martie 2007

Autorii români au pornit în Turul Europei

„Doua târguri internationale de carte în martie, unul în mai si alte doua proiecte desfasurate la Viena si în Luxemburg… ofera ocazia autorilor români de a se prezenta publicului european�?, scrie George Onofrei. Suplimentul de cultura, nr. 119/ 17-23 martie 2007
Suplimentul de cultură, Nr. 119/ 17-23 martie 2007

Marturia unui longeviv

„Pericle Martinescu (1911-2005) a fost unul din reprezentantii superbei generatii a tinerilor intelectuali români din anii ’30. O generatie, dupa cum prea bine se stie, animata de mari idealuri spirituale, febricitanta, e adevarat fara un program explicit, însa chiar în chipul acesta deschisa unui spirit înnoitor, bizuit pe traire, experienta, autenticitate, ultimul concept înlocuindu-l pe cel de originalitate utilizat de romantici.“ Un articol de Gheorghe Grigurcu. România literara, nr. 11 si 12 / martie 2007
România literară, Nr. 11 si 12 / martie 2007 , nr. 11 si 12 / martie 200

Despre o interpretare ramasa necunoscuta a „Scrisorii pierdute“: Alexandru Dragomir

„Pentru cititorul pregatit sa traiasca o revelatie este surprinza tor, desigur, ca textul care inaugureaza opera filozofului recent descoperit, cu studii în Germania, elev al lui Heidegger, specializat în Hegel, are ca tema o piesa de teatru din repertoriul national, si tocmai arhicunoscuta O scrisoare pierduta.“ Un articol de Ilina Gregori. Idei în dialog, nr. 2 / februarie 2007
Idei în dialog, Nr. 2 / februarie 2007

Comunismul: crima transcendentala

„Orice fiinta determinata este vie numai prin altul. Viata în forma ei spirituala nu poate fi expresia unei simple încordari a materiei care îsi depaseste eroic limitele. Materialismul nu poate fi niciodata, deci, un umanism, deoarece el fundamenteaza omul ca simplu epifenomen ontologic al materiei.“ Un articol de Vlad Muresan. Idei în dialog, nr. 2 / februarie 2007
Idei în dialog, Nr. 2 / februarie 2007

Misterele identitatii

Matei Calinescu analizeaza proza lui Mircea Eliade «Tinerete fara batrânete». Dilemateca, nr. 3, martie 2007
Dilemateca, Nr. 3, martie 2007

Cioran si filosofia caderii

„Despre Cioran s-a vorbit mult si în multe feluri, niciodata însa deajuns despre ipostaza sa filosofica. N-a fost, e drept, un filosof sistematic si nici usor încadrabil într-o paradigma sistematica, dar a fost, desigur, un filosof în masura în care a activat un anumit mod de asumare rationala a lumii si a devenirii umanului.“ Un articol de Ionel Necula. Contemporanul. Ideea europeana, nr. 2 / februarie 2007
Contemporanul. Ideea Europeană, Nr. 2 / februarie 2007

Agentii culturali, în razboi cu birocratia autohtona

„La începutul lunii, mai multi operatori culturali, privati sau de stat, au semnat un memoriu în care se plâng de obstacolele birocratice care le îngreuneaza activitatea.“ Un articol de Silviu Mihai. Cotidianul (www.cotidianul.ro), 16 martie 2007
Contemporanul. Ideea Europeană, Nr. Cotidianul (www.cotidianul.ro) , 16 martie 2007

Minciuna vine de la Rasarit (VI)

„Cartea lui Alexandru Sahia, «U.R.S.S. azi» (1935), este aceea a unui apologet naiv al comunismului. El consemneaza starile de lucruri din Uniunea Sovietica drept normale si benefice, desi pe alocuri nu-si ascunde unele vagi nedumeriri sau rezerve.“ Un articol de Stefan Cazimir. România literara, nr. 9 / 9 martie 2007
România literară, Nr. 9 / 9 martie 2007

Cât de „plat“ este Pamântul

Un text de Daniel Daianu ce va aparea ca Prefata la editia în limba româna a volumului «Pamântul este plat» de Thomas Friedman, Editura Polirom, 2007. Observator cultural, nr. 105/ 8-14 martie 2007
Observator cultural, Nr. 105/ 8-14 martie 2007

Un spirit liber: Philippe Muray

„Nimeni nu e obligat sa-l urmeze pe Muray în catilinarele sale dar nimeni – daca are o minima onestitate intelectuala – nu va ramîne insensibil la umorul si la talentul sau de mare scriitor. În definitiv, el ne lasa un mesaj reconfortant: A fi bolnav de aceasta epoca bolnava este un semn de sanatate.“ Un articol de Alexandru Calinescu. Idei în dialog, nr. 2 / februarie 2007
Idei în dialog, Nr. 2 / februarie 2007

Filozofia ca act de credinta

„Credinta noastra în textele traditiei da nastere unor fantasme a caror expresie discursiva este propria noastra teorie despre lume. Daca acum lasam la vedere numai teoria, în timp ce fantasma si sentimentul le trecem sub tacere, ceea ce facem se numeste filozofie.“ Un articol de Sorin Lavric. Idei în dialog, nr. 11 / 2006
Idei în dialog, Nr. 11 / 2006

Minciuna vine de la Rasarit (IV)

„In lista lui Panait Istrati, Andrée Viollis ilustreaza, împreuna cu Georges Duhamel, categoria scriitorilor neutri, autori de carti mai mult sau mai putin binevoitoare. Dar initiativa unei femei de a efectua singura o calatorie în U.R.S.S. aparea în sine ca un act de curaj, relevat ca atare chiar prin titlul cartii: «Seule en Russie de la Baltique a la Caspienne» (Paris, 1927).“ Partea a patra a articolului lui Stefan Cazimir. România literara, nr. 7 / 23 februarie 2007
România literară, Nr. 7 / 23 februarie 2007

Paralele si secante

S. Damian despre doua destine, doua personalitati, doi artisti care s-au opus regimului comunism, în RDG si RSR: Wolf Biermann si Paul Goma. România literara, nr. 7 / 23 februarie 2007
România literară, Nr. 7 / 23 februarie 2007

Minciuna vine de la Rasarit (II)

Continuarea articolului lui Stefan Cazimir despre aşa zisii „detractori�? ai socialismului din URSS în anii interbelici, adica cei care, ca si Panait Istrati, citat de altfel, observa si spun adevarul despre stalinism si post-stalinism. România literara, nr. 5 / 9 februarie 2007
România literară, Nr. 5 / 9 februarie 2007

Dumitru Hîncu prezinta câteva reviste interbelice ale tinerilor scriitori din acea vreme, staruind mai mult asupra celei intitulate «Ulise», precum si asupra scriitorilor grupati în jurul acesteia. România literară, nr. 5 / 9 februarie 2007
România literară, Nr. 5 / 9 februarie 2007

O cauza printre altele: patima pentru România

Laura Pamfil urmareste sensurile implicarilor politice din biografia lui Constantin Noica, care ar fi fost, finalmente, absorbite de acest gând: Europa de mâine are de integrat, de îmblânzit si de subjugat acest alter ego scandalos al ei care a aparut la Rasarit, comunismul. Idei în dialog, nr. 11 / 2006
Idei în dialog, Nr. 11 / 2006

Noica si politica împacarii

O moarte si mai multe învieri

O trecere în revista a evenimentelor culturale recente realizata de Dan C. Mihailescu, cu accent pe atitudinea exprimata de Cristina Modreanu într-un articol din Gîndul, 23 august 2006, despre inconsistenta comentariilor despre viata teatrala din tara. Idei în dialog, nr. 11 / 2006
Idei în dialog, Nr. 11 / 2006

Ovidiu Cotrus – începuturile literare

„Pentru cei tineri, care îl stiu doar din carti, Ovidiu Cotrus poate parea o fiinta neverosimila prin capacitatea de a acumula cultura, un renascentist cazut în mijlocul framântatului secol douazeci poate doar pentru a arata ca omul are deschideri nelimitate spre cultura, pentru a dovedi ce înseamna nobletea intelectuala si daruirea pentru oameni.“ Un articol de Alexandru Ruja. Orizont, nr. 1 / ianuarie 2007
Orizont, Nr. 1 / ianuarie 2007

O cronica a oralitatii

„Cu marea serie etnoculturala «Proverbele românilor», scoasa la iveala în 10 volume de inimosul inginer bucurestean Iuliu A. Zanne, paremiologia româneasca si-a asigurat un statut privilegiat printre categoriile reprezentative ale folclorului, basmul, balada, doina, colinda.“ Un articol de Petru Ursache. Convorbiri literare, nr. 12 / 2006
Convorbiri literare, Nr. 12 / 2006

Un studiu de pedagogie politica

Ion Manolescu analizeaza dificultatile studentilor de azi în a realiza proportiile, functionarea si efectele sistemului comunist asa cum a functionat el în România si în lume. Idei în dialog, nr. 10 / 2006
Idei în dialog, Nr. 10 / 2006

Basarabia migratiilor

Cornel Ungureanu despre Basarabia din cartile unor Panait Istrati, Geo Bogza, Radu Tudoran, Gib Mihaiescu, Vasile Ernu, Alexandru Vakulovski. România literara, nr. 3 / 26 ianuarie 2007
România literară, Nr. 3 / 26 ianuarie 2007

George Virgil Stoenescu si valoarea poetica a cartilor de Tarot

„Cartea care va sta acum în fata, «Dublul», de George Virgil Stoenescu, este o carte de poezie care porneste de la cartile de Tarot. Sunt luate toate combinatiile celor 78 de carti (22 arcane majore, plus 56 de arcane minore, împartite în patru grupe de simboluri tutelare – sceptre, cupe, spade, sicli), în avers si revers (+/-), într-o forma de poezie fixa.“ Un articol de Horia-Roman Patapievici. Adevarul literar si artistic , nr. 855 / 24 ianuarie 2007
Adevărul literar şi artistic, Nr. 855 / 24 ianuarie 2007

Cât de revolutionara a fost Revolutia româna?

Aparitia în ultimii doi ani a mai multe volume despre Revolutia româna, sfârsitul comunismului si tranzitia care a urmat constituie un bun punct de plecare pentru o discutie mai sistematica asupra schimbarii de regim din România. Un articol de Alina Mungiu-Pippidi. Revista 22, nr. 881 / 23-29 ianuarie 2007
Revista 22, Nr. 881 / 23-29 ianuarie 2007

Premiul National de Poezie„Mihai Eminescu“

„Numele sub care se acorda acest premiu, al poetului Mihai Eminescu, poate impune importanta acestuia, în contextul literaturilor europene, acum cînd România este deja în marea familie a Uniunii Europene, ca un brand de nivelul altor premii nationale deja impuse, cum ar fi Dante în Italia, Cervantes în Spania sau Goethe în Germania. Un articol de Gellu Dorian. România literara, nr. 2 / 19 ianuarie 2007
România literară, Nr. 2 / 19 ianuarie 2007

Despre pornografie

„Din ultimul volum de eseuri si evocari al universitarului oradean Valentin Chifor (nascut în 1939), intitulat «Escale», ne oprim asupra unui comentariu de un acut interes, închinat imaginarului erotic. Natural, autorul evoca la început factorul existential corespunzator, deopotriva generator de frenezii, curiozitati, beatitudini, anxietati, confuzii, transfigurari, anomalii.“ Un articol de Gheorghe Grigurcu. România literara, nr. 2 / 19 ianuarie 2007
România literară, Nr. 2 / 19 ianuarie 2007

Sa (des)facem totul...

Mariana Gorczyca despre conditiile în care apareau revistele literare în a doua jumatate a sec. XX în România supusa cenzurii celei mai dure impuse de partidul unic. Steaua, o revista din Cluj în care apareau si texte care se sustrageau ideologiei, în paralel cu cele aservite acesteia, este luata drept model. Contemporanul. Ideea europeana, nr. 12 / decembrie 2006
Contemporanul. Ideea Europeană, Nr. 12 / decembrie 2006

(Cum) Se face „branding“ de tara la Londra?

Vorbim din nou, din ce în ce mai tare si mai mult, despre imaginea României peste hotare. In cazul de fata, despre imaginea României în Marea Britanie. Incercam fara succes sa ne ferim de cuvinte mari si uzate sau noi si urâte, cum ar fi promovare sau branding, uneori rebranding. Un articol de Ramona Mitrica. Timpul, nr. 11 / noiembrie 2006
Timpul, Nr. 11 / noiembrie 2006

Diversitate

„Anul literar 2006 a fost un an al prozei. Abia acum predictia lui Ion Simut privind reabilitarea fictiunii începe sa prinda contur real. Nu atât prin perseverenta batrânilor, cât prin pofta de poveste a tot mai multor autori tineri. Cuvântul de ordine: diversitatea.“ Un articol de Paul Cernat. Observator cultural, nr. 97 / 11-17 ianuarie 2007
Observator cultural, Nr. 97 / 11-17 ianuarie 2007

Intoarcerea României în Europa: între politica si cultura

Aderarea României la UE nu este doar o problema de natura politica, ci si una de afinitate culturala, scrie Denis Deletant: „Aceasta realizare nu trebuie privita pur si simplu ca o evolutie, ci si ca o întoarecere în comunitatea europeana.�? Revista 22, nr. 879 / 12-19 ianuarie 2007
Revista 22, Nr. 879 / 9-15 ianuarie 2007

Usile lui Mircea Eliade

„Iata de ce m-am gândit ca a va vorbi despre Mircea Eliade trebuie sa însemne a va vorbi despre acest spirit, de care el poate nu a fost constient, dar la care a ajuns atunci când a marturisit, într-o scrisoare din 15 octombrie 1948 catre Brutus Coste, fostul ambasador al României la Lisabona, atunci si seful sau direct, ca dupa atâtea intrigi si dezamagiri politice, opteaza, în loc de istorie, pentru metafizica.“ O prelectiune de Sorin Alexandrescu la Societatea culturala Junimea. Convorbiri literare, nr. 11 / 2006
Convorbiri literare, Nr. 11 / 2006

150 de ani de la nasterea lui Moses Gaster

„Intre 28-30 noiembrie a avut loc la Ierusalim o conferinta internationala cu tema Moses Gaster – savant, rabin, lider sionist, organizata de Centrul de Studiere a Evreilor din Romania, din cadrul Universitatii Ebraice din Ierusalim, in colaborare cu Institutul Cultural Român.“ Un articol de Mirel Horodi. Observator cultural, nr. 95-96/21 decembrie 2006-10 ianuarie 2007
Observator cultural, Nr. 95-96/21 decembrie 2006-10 ianuarie 2007

Radu Stanca – un modernist clasic

Iuliu Pârvu îi dedica poetului Radu Stanca un amplu articol, comparându-l cu Lucian Blaga: „Multe dintre poeziile sale au caratele clasicitatii. Traire profunda si expresie desavârsita. Dupa Lucian Blaga, este cel mai important poet modernist ardelean, chiar un precursor al postmodernismului...�? Steaua, nr. 11-12 / 2006
Steaua, Nr. 11-12 / 2006

Procesul comunismului: dimensiunea istoriografica

„O noua discutie publica despre comunism si procesul care ar trebui sa-i încheie aventura, cel putin pe continentul nostru, e mereu necesara, cât timp instantele competente ezita a-si spune cuvântul.“ Un articol de Alexandru Zub. Memoria, nr. 57 / 2006
Memoria, Nr. 57 / 2006

Necrutarea de sine

Un articol din 1997 al regretatului critic Lucian Raicu despre Jean-François Revel. România literara, nr. 51-52 / 21 decembrie 2006
România literară, Nr. 51-52 / 21 decembrie 2006

Istoriografia si chestiunea Holocaustului: cazul Republicii Moldova (I)

„Alti câtiva istorici basarabeni, care au abordat între timp aspecte legate de soarta evreilor basarabeni în perioada interbelica si în timpul celui de-al doilea razboi mondial, sunt acuzati în egala masura ca justifica, minimalizeaza sau chiar neaga existenta Holocaustului în Basarabia.“ Un articol de Igor Casu. Contrafort, nr. 11-12 / noiembrie-decembrie 2006
Contrafort, Nr. 11-12 / noiembrie-decembrie 2006

Necrutarea de sine

Un articol din 1997 al regretatului critic Lucian Raicu despre Jean-François Revel. România literara, nr. 51-52 / 21 decembrie 2006
România literară, Nr. 51-52 / 21 decembrie 2006

Acum o suta de ani în Bucuresti

„Alaturi de observatii de fiecare zi privind degradarea orasului nostru, aici va fi vorba, macar uneori, de cartile care au ceva de spus despre înfatisarea de altadata a Capitalei.“ Un articol de Andrei Pippidi, la rubrica «SOS Bucuresti». Dilema Veche, nr. 152 / 22 decembrie 2006
Dilema Veche, Nr. 152 / 22 decembrie 2006

Razboiul icoanelor

„Totusi, ce ma sperie cel mai tare si mai tare, in dezbaterea asta de idei, este absenta desavirsita a umorului. Eu stiam ca unde e inteligenta, e si relativizare, si unde e relativizare, e si umorul salvator.“ Un articol de Doina Jela. Observator cultural, nr. 94 / 14-20 decembrie 2006
Observator cultural, Nr. 94 / 14-20 decembrie 2006

O saga a marilor familii

„Amintirile unei printese moldave ale Mariei Cantacuzino-Enescu se afla acum la a doua editie revazuta, îngrijita de harnicul cercetator si poet de la Onesti C. Th. Ciobanu, talmacirea din limba franceza datorându-i-se Elenei Bulai. Textul originar fusese publicat mai întâi la Paris, în 1955.“ Un articol de Al. Sandulescu. România literara, nr. 49 / 7 decembrie 2006
România literară, Nr. 49 / 7 decembrie 2006

1939. Cenzura la lucru

Un fragment în avanpremiera din volumul lui Ioan Lacusta, «Cenzura vegheaza», ce va aparea la Ed. Curtea Veche, în Colectia „Istorie si politica“. Observator cultural, nr. 93 / 7-13 decembrie 2006
Observator cultural, Nr. 93 / 7-13 decembrie 2006

Poezia lui Mircea Ivanescu

„Aproape toti comentatorii au recunoscut însa – pe buna dreptate - natura livresca a inspiratiei m.ivanesciene, aportul covârsitor al memoriei culturale si rolul crucial al intertextualitatii.“ Un articol de Catrinel Popa. România literara, nr. 45 / 17 noiembrie 2006
România literară, Nr. 45 / 17 noiembrie 2006

Tramvaiul Caragiale

Mahala si melancolie. Caragiale la Budapesta. Ospitalitate? Nu pot ingina imnuri si ode cu Steinhardt. Maghiarii sunt caragialieni. Eternul Caragiale între Adrian Nastase si Vadim Tudor. Un articol de Péter Demény. Observator cultural, nr. 90 / 16-22 noiembrie 2006
Observator cultural, Nr. 90 / 16-22 noiembrie 2006

Norman Manea, notre respect

Ovidiu Simonca despre romanul «Intoarcearea huliganului» de Norman Manea, roman distins cu Premiul Médicis Etranger. Obervator cultural, nr. 88 / 2-8 noiembrie 2006
Observator cultural, Nr. 88 / 2-8 noiembrie 2006

Libertatea recucerita: Imre Nagy si Revolutia Maghiara

Un articol de istorie recenta semnat de Vladimir Tismaneanu despre revolutia din Ungaria (1956) si urmarile ei. Revista 22, nr. 869 / 31 octombrie - 6 noiembrie 2006
Revista 22, Nr. 869 / 31 octombrie - 6 noiembrie 2006

Prilejuri conjugate pentru a reflecta, din perspective noi, asupra unei prietenii inconfundabile

Un articol de Geo Serban despre Petre Solomon, confrate si confident al lui Paul Celan. Obervator cultural, nr. 88 / 2-8 noiembrie 2006
Observator cultural, Nr. 88 / 2-8 noiembrie 2006

Viziunea lui Nicolae Steinhardt despre firea si etosul românesc

Nicolae Stroescu-Stînisoara comenteaza viziunea lui Nicolae Steinhardt despre firea si etosul românesc, analizând mai ales eseul acestuia despre piesa «O scrisoare pierduta». Convorbiri literare, nr. 9 / septembrie 2006
Convorbiri literare, Nr. 9 / septembrie 2006

Istorie si genealogie

Mihai Sorin Radulescu scrie despre volumul istoricului maramuresean Alexandru Filipascu, «Enciclopedia familiilor nobile maramuresene de origine româna», editie îngrijita de Ion si Livia Piso, aparuta la Editura Dacia, Cluj, în 2006 România literara, nr. 41 / 13 octombrie 2006
România literară, Nr. 41 / 13 octombrie 2006

Cât de pregatit e Sibiul sa fie capitala culturala europeana în 2007?

Doina Ioanid consemneaza pregatirile Sibiului pentru anul 2007, când va fi capitala culturala a Europei, insistând asupra contributiei organizatorice a mai multor institutii si organizatii din România. Observator cultural, nr. 85 / 12-18 octombrie 2006
Observator cultural, Nr. 85 / 12-18 octombrie 2006

Horia-Roman Patapievici si conferinta sa despre Dante

Monica Joita relateaza despre Festivalul de Literatura de la Mantova, cum a aparut el si cum se desfasoara, pentru a ajunge la editia de anul acesta, la care H.-R. Patapievici a fost invitat datorita traducerii cartii sale «Ochii Beatricei. Cum arata cu adevarat lumea lui Dante?» în italiana si publicarea ei la prestigioasa Editura Mondadori. Observator cultural, nr. 85 / 12-18 octombrie 2006
Observator cultural, Nr. 85 / 12-18 octombrie 2006

Tara în care m-am nascut

La rubrica sa „Scrisoare din New Orleans�?, Andrei Codrescu inventariaza o serie de paradoxuri pe care le-a constat în România, din nou, cu ocazia participarii sale la Festivalul „Zile si nopti de literatura�?, unde i s-a decernat marele premiu „Ovidius�?. Dilema Veche, nr. 141 / 6-12 octombrie 2006
Dilema Veche, Nr. 141 / 6-12 octombrie 2006

Realismul socialist, dupa Gorki

Realismul socialist, între Gorki si Soljenitân. Un general, doi generali… si trupele de ocupatie ale literatilor. O bibliografie. Un articol de Cornel Ungureanu. Orizont, nr. 9 / 28 septembrie 2006
Orizont, Nr. 9 / 28 septembrie 2006

Dezechilibru pe trei reazeme

Comunicare prezentata la Congresul International PEN 2006, desfasurat la Berlin sub titlul Writing in the times of „new peacelessness“ de Norman Manea. De fapt un eseu despre istoria recenta a lumii si a autorului însusi. Observator cultural, nr. 82 / 21-27 septembrie 2006
Observator cultural, Nr. 82 / 21-27 septembrie 2006

Elitele românesti în procesul de tranzitie

Anneli Ute Gabanyi studiaza rolul pe care l-au jucat elitele românesti în procesul înlocuirii si transformarii sistemului comunist din România. Cultura, nr. 35 / 17 aug 2006
Cultura, Nr. 35 / 17 aug 2006

Nascut în URSS

Pornind de la romanul «Nascut în URSS», de Vasile Ernu, Editura Polirom, 2006, Mirel Banica scrie "câteva reflectii despre o anumita memorie a comunismului", anume aceea ironic-nostalgica. Dilema veche, nr. 134 / 18-24 august 2006
Dilema Veche, Nr. 134 / 18-24 august 2006

Alexandru Safran, un lider spiritual al evreilor români într-un timp anomic

Iulia Deleanu prezinta opera si activitatea celui care a fost rabinul Alexandru Safran: "somitate contemporana în materie de interpretare a Cabalei". Observator cultural, nr. 334 / 17-23 august 2006
Observator cultural, Nr. 334 / 17-23 august 2006

Ioana Pârvulescu întreprinde un excurs printre titlurile celebre ale canonului cultural al civilizatiei noastre: “Pâna la urma, totusi, cartea este cea care impune un titlu, fie el si neinspirat. Ramâne insa pentru mine un mister: cum se face ca cele mai bune carti din literatura universala au si cele mai frumoase titluri?�? România literara, nr. 32 / 11 august 2006
România literară, Nr. 32 / 11 august 2006

Romanul prin excelenta

Intr-un lung articol, Dumitru Micu reaminteste o carte celebra cândva, «Sfârsit de veac în Bucuresti» de Ion Marin Sadoveanu, un scriitor de asemenea intrat într-un con de umbra. Criticul si profesorul Dumitru Micu încadreaza opera în literatura interbelica, considerând acest roman „Opera prin care Ion Marin Sadoveanu va ramane, cu siguranta.�? Steaua, nr. 7-8 / 2006
Steaua, Nr. 7-8 / 2006

Documentul pierdut si regasit (I-II)

Mihai Zamfir comenteaza «Jurnal portughez» considerînd aceasta scriere "opera secreta" a lui Mircea Eliade. România literara, nr. 28 / 14 iulie si nr. 30 / 28 iulie 2006
România literară, Nr. 28 / 14 iulie si nr. 30 / 28 iulie 2006

Validitatea legilor

Bogdan Diaconu publica un eseu despre criteriile de apreciere a valorii unei legi, analizând atitudinile idealiste si cele realiste cu privire la legislatii si valoarea lor. Idei în dialog, nr. 7 / 2006
Idei în dialog, Nr. 7 / 2006

Generatii fara memorie

Un eseu de Stefan Borbély, propus de revista pentru a deschide o dezbatere viitoare. Stefan Borbely schiteaza un profil al generatiei optzeci, descrie relatia sa cu establishmentul anilor 80 – 90, în contrast cu generatia 60-70, pentru a observa caracteristicile generatiei urmatoare, neinteresata de istoria recenta, apta sa traiasca în prezent, spre deosebire de celelalte doua, care au trait, fiecare în felul sau, experienta acestei istorii. Observator cultural, nr. 75 / 3-9 august 2006
Observator cultural, Nr. 75 / 3-9 august 2006

Fotografii Bucurestilor (II)

Documentarul lui Emanuel Badescu continua cu "vremea domnitorului Carol" (1866-1881): revine des numele lui Szathmari, dar si cele ale unor Duschek, Andreas D. Reiser, Moritz Benedict Baer, Jean Marie, Otto si Jean Bielig. Participarea României la Expozitia Universala de la Viena din 1873 îi aduce lui Szathmari o mentiune pentru fotografiile garilor din principat. Ziarul de duminica, nr. 310 / 21 iulie 2006
Ziarul de duminică, Nr. 310 / 21 iulie 2006

Cui îi mai pasa de libertatea presei?

Ioana Avadani comenteaza raportul despre presa din România prezentat de Reprezentantul pentru Libertatea Mass-Media al OSCE. Dilema veche, nr. 131 / 28 iulie-3 august 2006
Dilema Veche, Nr. 131 / 28 iulie-3 august 2006

„Noica a fost filat ca un obiectiv militar“

Un articol de Andrei Plesu despre "contactele" cu Securitatea ale filozofului, care ar reiesi din documentele publicate recent în Adevarul literar si artistic. Andrei Plesu afirma ca Noica a spus intotdeauna celor de la Securitate, ca si activistilor de partid, ceea ce credea, nu ceea ce doreau ei sa auda. Cotidianul (www.cotidianul.ro), 7 august 2006.
Dilema Veche, Nr. Cotidianul , 7 august 2006

Sibiu – Capitala Culturala a Europei în 2007

Victoria Anghelescu reconstituie istoria proiectului Sibiu - Capitala Culturala a Europei în 2007 si starea actuala a organizarii acestui proiect. Cultura, nr. 31 / 20 iulie 2006
Cultura, Nr. 31 / 20 iulie 2006

Brâncusi: Sarutul

„Sarutul brâncusian (1907) îsi reveleaza cel mai limpede mesajul estetic când este înteles ca înscriind o replica polemica la compozitia omonima Sarutul (1888-1889), semnata de Auguste Rodin.“ O abordare de antropologie simbolica semnata Matei Stircea-Craciun. Observator cultural, nr. 73 / 20-26 iulie 2006
Observator cultural, Nr. 73 / 20-26 iulie 2006

Fotografii Bucurestilor (I)

Emanuel Bradescu trece în revista, într-un foarte exact documentar, evolutia fotografiilor capitalei României, în primii ani ai acestei arte: În dimineata zilei de 19 martie 1843, rarii bucuresteni alfabetizati si care îsi permiteau sa cheltuiasca bani pe gazete au putut citi în "Vestitorul Românesc", "foaia" tipografului-patriot Zaharia Carcalechi, o înstiintare care trebuie sa le fi stârnit curiozitatea. Ziarul de duminica, nr. 309 / 14 iulie 2006
Ziarul de duminică, Nr. 309 / 14 iulie 2006

Biserica între martiriu si ateism

Alexandru Boariu comenteaza cartea de debut a tanarului istoric Cristian Vasile, cu volumul «Intre Vatican si Kremlin», aparuta într-o colectie coordonata de Adrian Cioroianu: "una dintre primele analize istoriografice obiective ale procesului de suprimare a religiei greco-catolice, derulat în spatiul românesc, dar puternic afiliat tuturor schimbarilor petrecute între granitele Europei Rasaritene sovietizate". Steaua, nr. 6 / 2006
Steaua, Nr. 6 / 2006

Conexiuni literare târgovistene

Teodor Vârgolici comenteaza volumul criticului Stefan Ion Ghilimescu, «Conexiuni si interferente culturale târgovistene», de la Antim Ivireanul si pâna la Scoala de la Târgoviste. Adevarul literar si artistic, nr. 826 / 8 iulie 2006
Adevărul literar şi artistic, Nr. 826 / 8 iulie 2006

Horia-Roman Patapievici si fata intoleranta a modernitatii

Nicolae Stroescu Stanisoara comenteaza pe marginea cartii «Omul recent», de Horia-Roman Patapievici refacând traseul modern al discutiei despre moartea lui Dumnezeu si pledând pentru regasirea sensului religios al aventurii omului. Convorbiri literare, nr. 4 / 2006
Convorbiri literare, Nr. 4 / 2006

Nascut în URSS, traiesc în România

Un comentariu de Ovidiu Tichindeleanu, dedicat cartii lui Vasile Ernu, «Nascut în URSS», aparuta la Editura Polirom, anul acesta. Observator cultural, nr. 71 / 6-12 iulie 2006
Observator cultural, Nr. 71 / 6-12 iulie 2006

Cenzura si discernamânt

Un editorial semnat de Doina Jela, dedicat Adrianei Georgescu, autoarea cartii «Au commencement était la fin», o carte despre atrocitatile savârsite de comunisti în România, aparuta la Hachette, în 1951, si abia 40 de ani mai târziu în tara de unde aceasta se salvase, dupa ani grei de puscarie comunista. Suplimentul de cultura, nr.83/1-7 iulie 2006
Bucureştiul cultural, Nr. 12 / 2006 , supliment al Revistei 22, nr. 852 / 4

Rogozanu aduce sanepidul

Cu supratitlul "Agresiuni, digresiuni sau despre spiritul critic tot mai sufocat în cultura româna", Elena Vladareanu comenteaza lansarea, la Laptaria lui Enache a cartii lui C. Rogozanu, «Agresiuni, digresiuni», aparuta la Polirom. Suplimentul de cultura, nr. 83 / 1-7 iulie 2006
Suplimentul de cultură, Nr. 83 / 1-7 iulie 2006

Cum am întinat înaltele idealuri comuniste

Constantin Vica relateaza despre lansarea cartii "Nascut în URSS", de Vasile Ernu, Polirom 2006, la care au vorbit: Bogdan Ghiu, Costi Rogozanu, Dan Perjovschi s.a. Suplimentul de cultura, nr. 79 / 3-9 iunie 2006
Suplimentul de cultură, Nr. 79 / 3-9 iunie 2006

O eleva a lui Bourdelle: Margareta Cosaceanu-Lavrillier

Mariana Vida aduce în atentia iubitorilor de arta un nume aproape deloc cunoscut în spatiul cultural românesc, din cauza ca purtatoarea lui a parasit tara si, în plus, avea cu totul alte optiuni sociale decât cele ale oficialilor români din cei 45 de ani de comunism. Observator culturalObservator cultural, Nr. 60-61, 20 aprilie – 3 mai 2006

Extraordinara aventura a unei editii…(I)

Prima parte a unui comentariu amplu, de Ion Vlad, la editia de «Opere» de Liviu Rebreanu, pe care Niculae Gheran a reusit sa o termine de curând. Apostrof, nr. 3 / martie 2006.
Apostrof, Nr. 3 / martie 2006

Strategiile autosabotajului critic

Amplu articol semnat de Bianca Burta-Cernat despre volumul lui Dan C. Mihailescu, «Literatura româna în postceausism. II.Proza. Prezentul ca dezumanizare», aparuta anul acesta la Polirom.Observator cultural, nr. 60-61, 20 aprilie-3 mai 2006
Observator cultural, Nr. 60-61, 20 aprilie-3 mai 2006

‘Exil în exil’ (II)

Partea a doua a comentariului lui Robert Boyers la opera lui Norman Manea, capitol din lucrarea «The dictator’s dictation: The politics of novels and novelists», Columbia University Press, 2005. Apostrof, nr. 3, martie 2006.
Apostrof, Nr. 3, martie 2006

Memorialul crimelor comuniste

Stéphane Courtois publica un articol despre Memorialul Sighet în revista „Le meilleur des mondes“, iar Ana Tutuianu îl traduce în limba româna. Revista 22, nr. 846 / 23-29 mai 2006
Revista 22, Nr. 846 / 23-29 mai 2006

Cioran, despre un Paris iluzoriu, fascinant si atroce

Mircea A. Diaconu despre volumul lui Emil Cioran, «Scrisori catre cei de-acasa», Humanitas, 2004 si despre felurile în care a vazut Parisul cel care l-a ales ca destinatie definitiva. Convorbiri literare, nr. 3 / martie 2006.
Convorbiri literare, Nr. 3 / martie 2006

Poezia lui I. Negoitescu

„I. Negoitescu este, alaturi de Eminescu, unul dintre cele mai pure, prin tragismul lor, exemple din cultura româna despre ceea ce înseamna a trai literatura ca pe o religie.“ Un articol de Radu Vancu. Tribuna, nr. 88 / 1-15 mai 2006
Tribuna, Nr. 88 / 1-15 mai 2006

Dante tradus de Eta Boeriu

„Divina Comedie transpusa de Eta Boeriu reprezinta nu doar o capodopera cu existenta autonoma, ci si un excelent material de lucru pentru dezbaterile profesioniste in domeniul traductologiei." Un articol de Laszlo Alexandru. Tribuna, nr. 88 / 1-15 mai 2006
Tribuna, Nr. 88 / 1-15 mai 2006

Ceausescu si intelectualii olteni: tablou de familie

Un articol de Angelo Mitchievici despre felul cum s-au conformat indicatiilor lui Ceausescu o serie de profesori universitari si scriitori din mediul cultural craiovean sau proveniti de acolo, culminând cu bardul ceausist Adrian Paunescu. Observator cultural, nr. 57 / 30 martie - 4 aprilie 2006.
Observator cultural, Nr. 57 / 30 martie - 4 aprilie 2006

In universul dostoievskian

„In 1971, aflat la doua carte a sa, Valeriu Cristea (1937-1999) patrunde, cu «Tânarul Dostoievski», Editura Cartea Româneasca, în universul unuia din scriitorii supremi ai lumii.“ Un articol de Ilie Constantin din România literara, nr. 11 / 17 martie 2006.
România literară, Nr. 11 / 17 martie 2006

O problema de strategie

Stefan Borbély discuta problema integrarii noastre culturale în Europa si constata ca în acest proces istoriografia nu joaca un rol decisiv, identitar, considerînd ca integrarea va cataliza reactii conservatoare în societatea româneasca. Observator cultural, nr. 53 (108) / 2 - 8 martie 2006
Observator cultural, Nr. 53 (108) / 2 - 8 martie 2006

Ce incriminam? Idei ori crime?

Ion Buduca analizeaza argumentele lui Mircea Mihaies impotriva lui Ion Ianosi, care a fost instructor în CC în anii 1055-1965, dar si pe cele ale lui Andrei Plesu care vorbeste despre opera actuala a acestui intelectual. Ziua (www.ziua.ro), 22 februarie 2006.
Observator cultural, Nr. Ziua 22 februarie 2006

Libertate si religie

Teodor Baconsky comenteaza cea mai recenta carte a lui Samuel P. Huntington, «Cine suntem», aparuta în 2004, la Simon and Schuster, tradusa si în româneste, la Antet, în 2005, iar comentariul sau urmareste relatia libertate-religie în SUA si în Europa. Dilema Veche, nr. 106 / 3 - 9 februarie 2006.
Dilema Veche, Nr. 106 / 3 - 9 februarie 2006

Topîrceanu

Cu prilejul aniversarii a 120 de ani de la nasterea lui George Topîrceanu, Nicolae Manolescu publica studiul sau despre acest scriitor pregatit pentru "Istoria critica a literaturii române". (Textul în "România literara", 17 martie 2006)
Dilema Veche, Nr. România literara 17 martie 2006

Orizonturi sud-est europene

„Lucrari precum cele semnate de banateanul Jiva Milin – Studii de slavistica (1998) si Din vechile relatii culturale sârbo-române (1999) – alcatuiesc un remember întotdeauna necesar atunci când, fara idiosincrazii, ne raportam la cultura noastra medievala.“ Un articol de Mircea Muthu din Tribuna, nr. 82 / 1-15 februarie 2006.
Tribuna, Nr. 82 / 1-15 februarie 2006

Despre carte si scoala

Mihai Maci îsi începe articolul cu o declaratie socanta: „In urma cu un an a fost închisa (pur si simplu) principala librarie a orasului în care locuiesc.“ Un comentariu din Idei în dialog, nr. 1 (16) / ianuarie 2006.
Idei în dialog, Nr. 1 (16) / ianuarie 2006

Ortodoxie si ecumenism

In cadrul conferintelor "Cuvântul", Teodor Baconsky întreprinde „un instantaneu critic asupra dialogului dintre ortodoxie si celelalte confesiuni crestine". Cuvântul, nr. 1 / ianuarie 2006.
Cuvântul, Nr. 1 / ianuarie 2006

Timisoara revolutionara

Victor Neumann despre modelul social-cultural ambivalent al Timisoarei, fragment dintr-o cercetare mai ampla. Orizont, nr. 1 / 23 ianuarie 2006.
Orizont, Nr. 1 / 23 ianuarie 2006

Grecii, timpul si fapturile de miresme

H.-R. Patapievici scrie despre temporalitate, sub „morala“ potrivit careia „nelimitatul poate fi dominat numai prin limitat, infinitul numai prin infinit, timpul numai prin spatiu, temporalitatea numai prin eternitate, relativul numai prin absolut“. Un eseu din Idei în dialog, nr. 1 (16) / ianuarie 2006.
Idei în dialog, Nr. 1 (16) / ianuarie 2006

1968 – „anul soarelui agitat" si reflectarile sale

Stefan Borbély analizeaza ecourile mediatice ale miscarilor social-politice din Occidentul anului 1968 în presa comunista de la Bucuresti. Un eseu din Observator cultural, nr. 44-45 / 12 - 18 ianuarie 2006.
Observator cultural, Nr. 44-45 / 12 - 18 ianuarie 2006

Colhozul national al educatiei

Catalin Avramescu analizeaza starea învatamântului românesc în anul care a trecut, de la greva profesorilor la violenta în scoli, observând ca politicienii români nu au gasit solutii pentru remedierea acestuia. Un articol din Revista 22, nr. 826 / 3-9 ianuarie 2006.
Revista 22, Nr. 826 / 3-9 ianuarie 2006.

Argument la traditiile noastre

Radu Ilarion-Munteanu întreprinde o analiza a felului cum e structurat Muzeul Taranului Român cu incursiuni în istoria colectiilor sale. Tribuna, nr. 80 / 1-15 ianuarie 2006.
Tribuna, Nr. 80 / 1-15 ianuarie 2006

Pe plaja pustie

Un eseu de S. Damian despre Pier Paolo Pasolini ca scriitor si mai ales cineast, din Idei în dialog, nr. 1 (16) / ianuarie 2006.
Idei în dialog, Nr. 1 (16) / ianuarie 2006.

Mihail Sadoveanu calator prin Basarabia

„Mihail Sadoveanu (1880-1961), ale carui romane si povestiri alcatuiesc una din cele mai prestigioase contributii ale Moldovei la literatura româna, a fost atras înca din anii tineretii de tinutul dintre Prut si Nistru care, atunci, mai tinea de imperiul tarist." Un articol de Klaus Heitmann, din România literara, nr. 50 / 21-27 decembrie 2005.
România literară, Nr. 50/ 21 - 27 decembrie 2005

Metafizica detectivului Marlowe

Un eseu de Mircea Mihaies, a carui concluzie este ca „în aceasta lume detectivul este omul revoltat“, fireste, detectivul Marlowe, eroul lui Raymond Chandler. El este „ultimul om de pe planeta ce mai crede în valorile onoarei, cinstei si bunatatii“. Idei în dialog, nr. 1 (16) / ianuarie 2006.
Idei în dialog, Nr. 1 (16) / ianuarie 2006

Theodor Pallady si Radu Petrescu: po(i)etici în dialog

Un studiu asupra similitudinilor dintre pictura lui Theodor Pallady si scriitura lui Radu Petrescu, semnat Andrei Simut, din Tribuna, nr. 79 / 16-31 decembrie 2005.
Tribuna, Nr. 79 / 16-31 decembrie 2005

George Enescu. Sarbatori si concerte la Timisoara

Ovidiu Giulvezan evoca, folosindu-se de presa vremii si de alte documente, concertele pe care George Enescu le-a sustinut la Timisoara, în anii 1921-1943, într-un articol din Orizont, nr. 12 / 15 decembrie 2005.
Orizont, Nr. 12 / 15 decembrie 2005

Oak Ridge

Michael Finkenthal relateaza despre calatoriile lui Benjamin Fondane în Argentina, invitat acolo de grupurile literare din Buenos Aires. Un eseu din Observator cultural, nr. 299 / 15-21 decembrie 2005.
Observator cultural, Nr. 299 / 15-21 decembrie 2005

Minciuna ca identitate

Alex. Cistelecan interpreteaza succesul literar al scriitorului basarabean Alexandru Vakulovski într-o cheie psihanalitica. Un articol din Vatranr. 7-8 / 2005.
Vatra, Nr. 7-8 / 2005.

Despre locul psihologiei în gnoza postmoderna

„Înaintea oricarui studiu sociologic, statutul psihologiei în lumea contemporana se contureaza destul de clar – sau, mai exact, este în mod clar confuz." Un studiu de Sebastian E. Bartos, din Idei în dialog, nr. 12 / 2005.
Idei în dialog, Nr. 12 / 2005

Iona – un ideolog al Auschwitz-ului

„Dintre toti profetii, Iona e, de departe, preferatul literatilor. Si nu fara rezon.“ Un eseu de Al. Cistelecan, din Vatra, nr. 9-10 / 2005.
Vatra, Nr. 9-10 / 2005

Manifestarea absurdului

„Intelegerea autentica a societatii socialiste multilateral dezvoltate îmi pare a fi tot mai greu de patruns de catre cei care nu au trait epoca respectiva.“ Un articol de Cristian Cercel din Observator cultural, nr. 297 / 1-7 decembrie 2005.
Observator cultural, Nr. 297 / 1 - 7 decembrie 2005

O lectura constructiva

Dezbatearea «Dictionarul „lui Simion" – o lucrare inegala si plina de omisiuni» continua cu comentariul lui Stefan Borbely, din Observator cultural, nr. 296 / 24-30 noiembrie 2005.
Observator cultural, Nr. 296 / 24 - 30 noiembrie 2005

Despre ratiune si religie

Mihaela Gligor scrie despre volumul «Dialoctica secularizarii. Despre ratiune si religie», autori Joseph Ratzinger si Jürgen Habermas, aparut la Culj, în 2005 la Editura Biblioteca Apostrof. Un articol din Observator cutlrual, nr. 295 / 17-23 noiembrie 2005.
Observator cultural, Nr. 295 / 17-23 noiembrie 2005

Jurnalul unui cobai

Ana Selejan recenzeaza volumul de memorii al lui Miron Radu Paraschivescu intitulat «Jurnalul unui cobai», aparut la Editura Dacia, în 1994, dupa ce editia princeps aparuse la Paris, în 1976, sub titlul «Journal d’un hérétique». Un articol din România literara, nr. 44 / 9-15 noiembrie 2005.
România literară, Nr. 44/ 9 - 15 noiembrie 2005

«Jeu de massacre» Un eseu de Matei Calinescu, din Apostrof, nr. 10 / octombrie 2005.
Apostrof, Nr. 10 / octombrie 2005

Nevoia de elocinta

Un comentariu de Elvira Sorohan despre retorica parlamentara la români, de la antebelici la cei de azi, din România literara, nr. 44 / 9-15 noiembrie 2005.
România literară, Nr. 44 / 9 - 15 noiembrie 2005

In memoriam – Adriana Georgescu

Doina Jela o evoca pe autoarea volumului «La început a fost sfârsitul», despre care Monica Lovinescu scria cândva: „Era extraordinara în curaj, loialitate, prietenie si era excesiva pâna la absurd în risc si în bine...“. Un articol din România literara, nr. 44 / 9-15 noiembrie 2005.
România literară, Nr. 44 / 9-15 noiembrie 2005

Insemnari pe marginea volumului lui Mihai Pelin

George Radu Bogdan comenteaza volumul «Vietile pictorilor, sculptorilor si arhitectilor români între legionari si stalinisti», publicat de Editura Compania. Un articol din România literara, nr. 43 / 2-8 noiembrie 2005.
România literară, Nr. 43 / 2-8 noiembrie 2005

Umberto Eco – magister ludi

Florin Mihailescu despre scrierile lui Umberto Eco, mai ales cele de publicistica politica si culturala. Un articol din Steaua, nr. 9 (683) / septembrie 2005.
Steaua, Nr. 9 (683) / septembrie 2005

Avangarda româneasca si politica

Ion Pop scrie despre preocuparile politice ale reprezentantilor avangardei românesti. Un eseu din Tribuna, nr. 76 / 1-15 noiembrie 2005.
Tribuna, Nr. 76 / 1-15 noiembrie 2005

Alexandria: puntea lumilor

Mihail Neamtu scrie despre orasul antic Alexandria: „Daca a existat un singur loc care a întrupat, vreme de secole, geniul sintetic al Mediteranei, acesta a fost metropola întemeiata de Alexandru cel Mare în anul 322 î.H...", din Idei în dialog, nr. 11 (14) / noiembrie 2005.
Idei în dialog, Nr. 11 (14) / noiembrie 2005

Bucurestiul unui fotograf (III)

„Ca nimeni altul din epoca, Nicolae Ionescu vede în Bucurestiul interbelic si modernul, si traditia, chiar ruralitatea lui, de târg situat înca la jumatatea drumului dintre sat si metropola.“ Un articol de Sorin Alexandrescu, din Ziarul de duminica, nr. 47 (278) / 25 noiembrie 2005.
Ziarul de duminică, Nr. 47 (278) / 25 noiembrie 2005

Bucurestiul unui fotograf (I)

„Daca pictorii români interbelici se aplecau mai curând asupra pitorescului, a marginii orasului si a trecutului premodern, alti artisti din epoca, de exemplu fotografii, cautau, dimpotriva, modernitatea, o cautau la propriu, în chiar miezul unui Bucuresti pestrit unde, cel putin numeric, predominau semnele unei lumi traditionale, aparent greu de clatinat din imobilitatea ei.“ Un eseu de Sorin Alexandrescu din Ziarul de duminica, nr. 43 / 28 octombrie.
Ziarul de duminică, Nr. 43 / 28 octombrie 2005

Fetele cenzurii

Un articol de Dumitru Hîncu despre cenzura pre-comunista, cu documente de epoca, din România literara, nr. 42 / 26 octombrie - 1 noiembrie 2005.
România literară, Nr. 42/ 26 octombrie - 1 noiembrie 2005

Sentimentalul ironist

Un articol de Daniel Cristea-Enache, la rubrica sa «Critice», despre opera poetului Geo Dumitrescu, din Ramuri, nr. 9 / septembrie 2005.
Ramuri, Nr. 9 / septembrie 2005

Receptarea Raportului final al Comisiei Wiesel în presa româna si germana

William Totok face un inventar al reactiilor de receptare a raportului final al Comisiei Wiesel, privind holocaustul de pe teritoriul României. Un articol din Timpul, nr. 6-7 / iunie-iulie 2005.
Timpul, Nr. 6-7 / iunie-iulie 2005

Dificultatea de a fi evreu român

Matei Calinescu despre dificultatea de a fi evreu român, fragment din volumul «Amintiri în dialog. Memorii» de Matei Calinescu si Ion Vianu, editia a III-a, Editura Polirom, 2005. Un articol din «Contemporanul. Ideea europeana», nr. 10 / octombrie 2005.
Contemporanul. Ideea Europeană, Nr. 10 / octombrie 2005

Interventii, vorbe bune, protectie

„Scrisorile par a fi facute dintr-un material bun conducator de influenta. Daca în literatura scenele de amor si cartile pentru copii sunt proba cea mai clara pentru talentul unui autor, talentul epistolar e pus la cea mai grea încercare – mai ales daca expeditorul e un om de caracter – de solicitarea unui favor pentru o persoana draga.“ Un articol de Ioana Pârvulescu, din România literara, nr. 41 / 19-25 octombrie 2005.
România literară, Nr. 41 / 19-25 octombrie 2005

Cearta ratiunilor

Sorin Cucerai propune o distinctie între ratiunea de tip conservator si cea de tip modern, în baza binomului discernamânt – reguli metodologice. Un articol din Idei în dialog, nr. 10 (13) / octombrie 2005.
Idei în dialog, Nr. 10 (13) / octombrie 2005

Strategii pe nisip, branding de tara, obsesia exportului cultural

Dan C. Mihailescu inventariaza si comenteaza luarile de pozitie în problema exportului cultural românesc si a brandingului de tara. Un text din Idei în dialog, nr. 9 (12) / Septembrie 2005.
Idei în dialog, Nr. 9 (12) / Septembrie 2005

Elita politica, intelighentia intelectuala si problema minoritatilor în România

Ovidiu Pecican comenteaza traditiile istorice, reflexele cotidiene si nevoile constructiei europene din perspectiva modului în care elita politica româneasca se raporteaza la problema minoritatilor. Un articol din Observator cultural, nr. 31 (288) / 29 septembrie-5 octombrie 2005.
Observator cultural, Nr. 31 (288) / 29 septembrie-5 octombri

Vintila Horia sau „exilul pur“

„Trilogia sa romanesca, Dumnezeu s-a nascut în exil, Cavalerul resemnarii si Persecutati-l pe Boetius alcatuieste prilejul unui examen filosofic al conditiei în chestiune, socotite universale.“ Un articol de Gheorghe Grigurcu, din România literara, nr. 37 / 21-27 septembrie 2005.
România literară, Nr. 37 / 21 - 27 septembrie 2005

Duelul la români

Andrei Oisteanu despre duelul la români De la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga si A doua jumatate a secolului al XIX-lea; doua fragmente dintr-o cercetare mai ampla, realizata în cadrul Muzeului National al Literaturii Române si intitulata Mentalitati, Mode si Moravuri. Societatea româneasca în tranzitie (1774-1866), publicate în România literara, nr. 21/1-7 iunie 2005, 22/8-14 iunie 2005 si nr. 37/ 21-27 septembrie 2005.
România literară, Nr. 37 / 21-27 septembrie 2005

Harti, strategii si tinte fixe

„Faptul ca doua publicatii culturale importante precum «Observator cultural» si «Cuvântul» propun aproape simultan doua teme de dezbatere similare si congruente (Mizele culturii române de azi, pe de o parte, si Strategii culturale, pe de alta), de o importanta deloc conjuncturala, e cât se poate de binevenit si trebuie salutat ca atare.“ Un articol de Gheorghe Craciun, din Cuvântul, nr. 8 (338) / august 2005.
Cuvântul, Nr. 8 (338) / august 2005

Centrele civice ale comunismului românesc

Catre finele anilor saizeci, ca urmare a legislatiei de schimbare a organizarii teritoriale a României, au început sa fie edificate în „capitalele de judet“ devenite municipia o noua forma de centre urbane. Un articol de Augustin Ioan din Observator cultural, nr, 27(284) / 1-7 septembrie 2005.
Observator cultural, Nr. 27(284) / 1-7 septembrie 2005

Alexandru Paleologu, la ora stingerii

„Disparitia lui Alexandru Paleologu lasa în sufletul nostru un gol mai mare decît cel invocat într-un fel oarecum stereotip în atari cazuri.“ Un articol de Gheorghe Grigurcu, din România literara, nr. 36 / 14-20 septembrie 2005.
România literară, Nr. 36 / 14-20 septembrie 2005

Confesiunile unei poete

„Poeta, eseista si traducatoarea mult apreciata Irina Mavrodin a recurs la metoda «convorbirilor» care s-au adunat într-un interesant volum, realizat de jurnalistul Al. Desliu de la Focsani.“ Un articol din România literara, nr. 36 / 14-20 septembrie 2005.
România literară, Nr. 36 / 14-20 septembrie 2005

„Dragul meu vechi prieten…" George Enescu lui Carl Flesch, o scrisoare necunoscuta

„Dragul meu vechi prieten…" George Enescu lui Carl Flesch, o scrisoare necunoscuta. Un articol de Victor Eskenasy din Suplimentul de cultura, nr. 42 / 10-16 septembrie 2005.
Suplimentul de cultură, Nr. 42 / 10-16 septembrie 2005

Devino ceea ce esti!

Aurelian Craiutiu comenteaza cele mai recente carti ale filosofului Mihai Sora, Clipa si timpul, respectiv Despre toate si ceva în plus, ambele aparute la Editura Paralela 45. Un articol din Revista 22, nr. 809 / 6-12 septembrie 2005.
Revista 22, Nr. 809 / 6-12 septembrie 2005

Mai bine spunem fuck, decit vai, ce mojicie

„Basarabeanca Nicoleta Esinencu scrie un monolog dramatic intitulat Fuck you, eu.ro.pa. Fragmente din acest monolog, jucat in diverse colturi ale lumii, sint publicate in brosura ce insoteste participarea Romaniei la Bienala de la Venetia.“ Un editorial de Ovidiu Simonca, din Observator cultural, nr. 283 / 25-31 august 2005
Observator cultural, Nr. 283 / 25-31 august 2005

Razboiul timpurilor

„Sîntem la al doilea rînd de poze si tot ce e de înteles se afla sub ochii nostri. Al treilea rînd va arata la fel si, daca nu citim cu atentie, vom primi al patrulea si al cincilea rînd. Pîna ne dumirim. Daca nu, la un moment dat, în cursul corespondentei noastre fotografice cu adversarul, va fi prea tîrziu.“ Un articol de Traian Ungureanu, din Idei în dialog, nr. 8 (11) / august 2005.
Idei în dialog, Nr. 8 (11) / august 2005

Biserica si intelectualii, o alianta imposibila? Cazul polonez (III)

„Vizita intreprinsa de Papa Ioan Paul al II-lea in Polonia, in iunie 1987, a fost ultimul pelerinaj pe care Suveranul Pontif l-a facut in tara sa natala in timpul regimului comunist.“ Continuarea eseului lui Florin Mitrea, din Observator cultural, nr. 283 / 25-31 august 2005.
Observator cultural, Nr. 283 / 25-31 august 2005

Biserica si intelectualii, o alianta imposibila? Cazul polonez (II)

Observator cultural, Nr. 282 / 18-24 august 2005

Modernitate si angoasa între cele doua razboaie mondiale.

Aceasta lucrare se refera la doi filosofi ai istoriei apartinând spatiului sud-est european, unul român – Emil Cioran – si celalalt bulgar – Ianko Ianev si la felul în care au înfruntat ei si tarile lor criza spirituala a anilor ’30. Un articol de Keith Hitchins.
Vatra, Nr. 5-6 / mai-iunie 2005

Originile germane ale extremismului islamic

Originile germane ale extremismului islamic
Idei în dialog, Nr. 8 (11) / august 2005

Avem un fumator in cartier

Pentru o privire cat de cat antrenata in sportul suspiciunii, motivele care
Revista 22, Nr. 805 / 9-15 august 2005

Degetul pe o rana

Una din tarele vietii editoriale românesti este, am spus-o în
Adevărul literar şi artistic, Nr. 780 / 9 august 2005

Un Don Quijote al nonfictiunii (II)

Trebuie sa marturisesc ca ramâne
Vatra, Nr. 5-6 / mai-iunie 2005

Insemnari despre Cioran (III)

Intrucît Livius Ciocârlie se gîndea, în joaca, la o „cioranizare"
România literară, Nr. 29 / 27 iulie – 2 august 2005

Mâncare si metafizica (I)

"A înviat Dan Arsenie!" - asa titram
Ziarul de duminică, Nr. 29 (260) / 22 iulie 2005

Batînd, o(b)stinat(o), la usa noastra cea de toate zilele

Una dintre problemele cele mai incitante
Vatra, Nr. 4 / aprilie 2005

Arghezi la ora relecturii critice

Dumitru MICU Arghezi
Observator cultural, Nr. 278 21 iulie 2005 - 27 iulie 2005

Meseria de antiamerican

„Judecînd dupa întinderea,
Idei în dialog, Nr. 6 (9) iunie 2005

Arhivele românesti dupa 1989

Pîna în 1989, accesul la arhive era strict reglementat de
Timpul, Nr. 6 / iunie 2005

Intelectualii români si „chestia evreiasca"

L’antisémitisme est
Contemporanul. Ideea Europeană, Nr. 6 (639) Iunie 2005

Slefuitorul de lentile

Eugen Lungu este un caz unic în
Contrafort, Nr. 3-5 (125-127) / martie-mai 2005

Un scriitor fuzzy: Constantin Virgil Negoita

Sa luam de pilda o multime C, multimea
Observator cultural, Nr. 13 (271) 2 - 8 iunie 2005

Nedreptatitul Abaluta

„Destule se pot scrie, si noi însine am abordat-o de multe ori, în marginea unei creatii poetice abundente si bogate în semnificatii precum cea a lui Constantin Abaluta.“ Un articol de Gheorghe Grigurcu din România literara, nr. 11 / 17 martie 2000.
România literară, Nr. 11 / 17 martie 2000

Alte comentarii, eseuri...