Romania Culturala

Revistă on-line realizată de Institutul Cultural Român

Sâmbătă, 4 septembrie 2010

Arhiva Index de autori Contact

<< pagina principala

Amor intellectualis în vremuri de restrişte

„Nu întâmplător, Ion Vianu îşi subintitulează cea mai recentă carte a sa, Amor intellectualis (Editura Polirom, Iaşi, 2010) – un mixaj autobiografic-memorialistic-eseistic –, Romanul unei educaţii, deoarece educaţia presupune un scenariu cu cel puţin doi actori, educatorul şi educatul, iar dacă vorbim în termenii paideii antice, maestrul şi discipolul.“ Un articol de Gabriela Gheorghişor.
Ramuri, Nr. 8 / august 2010

Scepticul tandru

Alexandru Budac scrie despre volumul lui Livius Ciocârlie - Cartea cu fleacuri, apărut la Editura Paralela 45.
Orizont, Nr. 8 / 2010

Andrei Zanca – mistică şi poezie

„Despre poezia lui Andrei Zanca, poet echinoxist din generaţia 80, emigrat după Decembrie 1989 în Germania, se scrie rar în România, deşi publică frecvent în reviste şi îi apar volume la edituri care mai investesc în poezie.“ Un articol de Dumitru Chioaru.
Ramuri, Nr. 5 / august 2010

Douămiism la purtător

Marius Chivu despre Poezia antiutopică, o antologie a douămiismului poetic românesc realizată de Daniel D. Marin, apărută la Editura Paralela 45, 2010.
Dilema Veche, Nr. 341 / 25 august - 1 septembrie 2010

Icoana şi tabloul religios

„Noi şi icoana, 31+1 iconologii pentru învăţarea icoanei (I), volum compact, la editura Anastasa, însoţit de ilustraţii şi desene ale autorului, pictorul şi academicianul Sorin Dumirescu, este o expertă iniţiere în arta icoanelor.“ Un articol de Adrian Popescu.
Ramuri, Nr. 8 / august 2010

Copil la patruzeci de ani

„Undeva, dincolo de mijlocul romanului lui O. Nimigean, Rădăcina de bucsau, firele de tensiune ale poveştii se înnoadă preţ de o clipă (dar ce intensă poate fi o astfel de clipă), pentru ca apoi, cel puţin în aparenţă, să-ţi vadă din nou fiecare de drumul lui.“ Un articol de Cosmin Ciotloş.
România literară, Nr. 32 / 27 august 2010

Diafanul – privire şi concept

Marilena Vlad scrie despre volumul semnat de Anca Vasiliu - Despre diafan. Imagine, mediu, lumină în filosofia antică şi medievală, Traducere de Irinel Antoniu, Editura Polirom, Iaşi, colecţia „Plural“, 2010.
Observator cultural, Nr. 281 / 26 august - 1 septembrie 2010

Scriitorul şi umbra sa

Ioan Stanomir scrie despre cartea lui Mircea Anghelescu, Mistificţiuni. Falsuri, farse, apocrife, pastişe, pseudonime şi alte mistificaţii în literatură, apărută la Editura Compania, Bucureşti, 2008.
Revista 22, Nr. 35 / 24 - 30 august 2010

România, ”tablă de materii”

"Credeţi-mă, mai puteam găsi în cartea recent coordonată de Sandra Pralong (De ce m-am întors în România, Editura Polirom), de care pomeneam aici săptămîna trecută, încă o sută de atari formule şi amaruri urzicante." Un articol de Dan C. Mihăilescu.
Dilema Veche, Nr. 340 / 20 - 26 august 2010

Un azil de bătrîni

Daniel Cristea-Enache scrie despre a doua ediţie a romanului Un om norocos de Octavian Paler, prefată de Mircea Iorgulescu, Editura Polirom, Iasi.
Convorbiri literare, Nr. 7 / 2010

9 schiţe pentru infinite feluri de a privi moartea

„Cartea de interviuri a lui David Sylvester cu Francis Bacon (Editura ART) e, fără nici o exagerare, o bijuterie.“ Un articol de Bogdan Alexandru Stanescu.
Bucureştiul cultural, Nr. 96 / 17 august 2010

Lagărul memoriei

Marius Chivu scrie despre volumul semnat de Herta Müller, Leagănul respiraţiei, traducere de Alexandru Al. Şahighian, Editura Humanitas Fiction.
Dilema Veche, Nr. 340 / 19-25 august 2010

Déjà vu, scurt mister care ne mai reţine

„Citind cartea lui Remo Bodei, Senzaţia de déjà vu (traducere din limba italiană de Alex. Cistelecan, Editura ART, Bucureşti, 2009), gândul că s-a scris şi se poate scrie aşa de mult despre un sentiment pe care-l evaluam intim şi misterios, m-a frapat cel dintâi.“ Un articol de Nicoleta Dabija.
Viaţa Românească, Nr. 7-8 / 2010

Poarta mistică a identităţii refulate

Vitalie Ciobanu scrie despre volumul lui Val Butnaru, Cartea nomazilor din B., apărut la Editurile RAO şi Prut Internaţional, 2010.
Viaţa Românească, Nr. 7-8 / 2010

Cioran, scepticul urmărit

Paul Cernat scrie despre volumul lui Stelian Tănase, Cioran şi Securitatea, apărut la Editura Polirom, Colecţia „Istorii subterane“, îngrijită de Stelian Tănase, Iaşi, 2010.
Observator cultural, Nr. 280 / 19-25 august 2010

Despre discipolat

"Am recitit o carte cu adevărat interesantă. Este vorba despre o culegere de prelegeri academice pe tema profesoratului şi discipolatului în istoria culturii, ţinute de celebrul universitar George Steiner, la Harvard." Un articol de Codrin Liviu Cuţitaru.
Dilema Veche, Nr. 339 / 12-18 august 2010

Istoria văzută din Medgidia

„Roman din piese detaşabile, cum îl numeşte Cristian Teodorrescu, Medgidia – oraşul de apoi a fost unul dintre cele mai comentate şi apreciate apariţii în proză de anul trecut.“ Un articol de Bogdan Creţu.
Viaţa Românească, Nr. 7-8 / 2010

Sistemul Călinescu

„Cartea lui Andrei Terian despre G. Călinescu este alături de Viaţa unui om singur de Adrian Marino cea mai discutată carte a anului.“ Un articol de Mircea Popa.
Steaua, Nr. 6 / 2010

Alte mistere ale Parisului

„Recitesc, cu aceeaşi încîntare ca prima oară (şi cu aceeaşi curiozitate cu care, între timp, am consultat-o pe sărite), cartea semnată de Marc Lemonier şi Alexandre Dupouy, Histoire(s) du Paris libertin (Povestea/Poveştile Parisului libertin, La Musardine, 2003).“ Un articol de Alexandru Călinescu.
România literară, Nr. 30 / 13 august 2010

O cronică maghiară necunoscută?

„Cea mai recentă carte a istoricului şi prozatorului Ovidiu Pecican, Letopiseţul unguresc îmbină calităţi care vin atât dinspre fantezia şi stilul specifice unui literat versat, cât şi dinspre acribia şi profesionalismul unui istoric.“ Un articol de Ioan Pop Curşeu.
Steaua, Nr. 6 / 2010

Lumânări, cărţi, metamorfoze

„În 1995 Mircea Mihăieş propunea Cărţile crude. Jurnalul intim şi sinuciderea. Dincolo de scriitura contorsionată a lui Drieu la Rochelle sau de frăgezimea paginilor Sylviei Plath se decela, de fapt, o aventură spirituală mărturisită în confesionalul intimităţii oglindite pe hârtie.“ Un articol de Graţiela Benga.
Viaţa Românească, Nr. 7-8 / 2010

Litere şi albine sau despre „morţişoară“

„Elegiile crepusculare ale lui Ion Pop, senine şi ofensive, mi-au adus în minte cuvântul îngânat de Cioran cu gândul ultim la ţara sa depărtată: morţişoară.“ Un articol de Irina Petraş.
Steaua, Nr. 6 / 2010

Itinerar spiritual

„Personalitatea culturală a lui Cornel Ungureanu m-a fascinat din prima clipă.“ Un articol de Tudorel Urian.
Acolada, Nr. 6 / 2010

Modernitate şi ideologie

„În volumul Modernismul literar românesc, Gabriela Omăt cumulează oportun atît texte dintre 1880 şi 1949, cît şi datele cele mai relevante dintre 1880 şi 2000 (Institutul Cultural Român, 2008).“ Un articol de Florin Mihăilescu.
Steaua, Nr. 6 / 2010

Cele două trupuri ale regelui

„Volumul Regele dimineţii (Tracus Arte, 2010) răsună de ecourile interesului dintotdeauna al lui Alexandru Muşina pentru antropologia culturală.“ Un articol de Caius Dobrescu.
Viaţa Românească, Nr. 7-8 / 2010

Despre cai verzi, în detrimentul blues-ului

„Un alt aspect relevant în Blues pentru cai verzi este tehnica dialogului cu cititorul, întreţinută la nivelul întregului volum.“ Un articol de Raul Huluban.
Steaua, Nr. 6 / 2010

Furioasa inconsecvenţă

„Nu ne propunem în prezentele rînduri a ne ocupa de producţia de romancier a d-lui Augustin Buzura, ci de opiniile d-sale literare şi civice.“ Un articol de Gheorghe Grigurcu.
Viaţa Românească, Nr. 7-8 / 2010

Iluziile literaturii române

Cosmin Ciotloş scrie despre volumul lui Andrei Oişteanu, Narcotice în cultura română. Istorie, religie şi literatură, Editura Polirom, 2010.
România literară, Nr. 30 / 13 august 2010

Arhipelagul morţii

„Prin Regele dimineţii, Alexandru Muşina construieşte o panoramă a bolii în toate simptomele şi ipostazele sale.“ Un articol de Marius Conkan.
Steaua, Nr. 6 / 2010

Cea mai frumoasă meserie din lume

„Există, în romanul de formare al lui Ion Vianu, Amor intellectualis recent publicat, cel puţin trei nuclee tari, memorialistice şi alegorice în acelaşi timp: distrugerea lumii vechi cu stabilitatea şi codul ei de onoare; lupta, subterfugiile şi cedările inevitabile ale acestei lumi; demnitatea unei vocaţii – aceea de medic.“ Un articol de Simona Sora.
Dilema Veche, Nr. 339 / 12-18 august 2010

Un poet emblematic: Paul Emanuel

„S-ar putea vorbi despre dificultatea explorării actuale a operei poetice a lui Paul Emanuel din cauza mult prea restrînsei ei publicări.“ Un articol de Ioana Diaconescu.
Viaţa Românească, Nr. 7-8 / 2010

Sfîntul fără moaşte

"Nu e de nici un folos ca, scriind despre sfînţi, să pretinzi că te afli în largul tău." Un articol de Sorin Lavric.
România literară, Nr. 30 / 13 august 2010

Maestre în arta iubirii

O paralela de Elisabeta Lăsconi între romanul K Arta iubirii de Hong Ying (Editura Humanitas fiction, traducere de Maria Berza, colecţia Raftul Denisei) şi Maitreyi de Mircea Eliade.
Viaţa Românească, Nr. 7-8 / 2010

Intimitatea în deriva Istoriei

„După un lung ocol prin publicistica militantă, civico-politică, Gabriela Adameşteanu s-a întors definitiv la literatură.“ Un articol de Paul Cernat.
Revista 22, Nr. 33 / 10-16 august 2010

Emil Cioran în corespondeţă cu Wolfgang Kraus

Constantin Cubleşan scrie despre volumul lui Emil Cioran - Scrisori către Wolgang Kraus. 1971-1999, apărut la Ed. Humanitas în 2009, în colecţia „Convorbiri. Corespondeţă. Portrete.“
Mozaicul, Nr. 6 / 2010

Paradoxul unui cinefil

Marius Chivu scrie despre volumul lui Angelo Mitchievici, Cinema, apărut la Editura Polirom, în 2009.
Dilema Veche, Nr. 338 / 5-11 august 2010

Privindu-te în oglinda celor care vin

„E limpede mutarea de accent de pe specular pe exemplar, ce caracterizează Întîlnire cu un necunoscut şi Note, stări, zile – cele două jurnale recent publicate de Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu.“ Un articol de Dan C. Mihăilescu.
Dilema Veche, Nr. 338 / 5-11 august 2010

Mircea Petean și optzecismul

„Poemele din Câmp minat de Mircea Petean (Editura Limes, Cluj, 2009) sunt o parada, daca nu de vitalitate subita, in orice caz de dispozitie tonica.“ Un articol de Al. Cistelecan.
Cultura, Nr. 30 / 5 august 2010

O viaţă de om

Cosmin Ciotloş scrie despre volumul semnat de Matei Vişniec, Cronica ideilor tulbur\toare. Sau despre lumea contemporană ca enigmă şi amărăciune, apărut la Iaşi, Editura Polirom anul acesta.
România literară, Nr. 29 / 6 august 2010

Douămiismul la ora (auto)antologării

„Antologia retrospectivă a lui Daniel D. Marin se citeşte cu mai multă participare decît volumele fiecărui autor antologat.“ Un articol de Paul Cernat.
Observator cultural, Nr. 278 / 5-11 august 2010

Ce au fost boierii mari în Ţara Românească?

Antonio Patraş scrie despre cartea lui Neagu Djuvara, saga a Grădiştenilor.
România literară, Nr. 29 / 6 august 2010

Iubirea lumii vechi

„Cu Amor intellectualis, ultima carte a lui Ion Vianu, se închide o epocă a memorialisticii româneşti.“ Un articol de Simona Sora.
Dilema Veche, Nr. 338 / 5-11 august 2010

Spiritualitate şi poezie: Vasile Voiculescu

„Poezia lui Vasile Voiculescu accede, începând cu volumul Pârgă (1921), la orizontul ei propriu, la accentele sale autentice, volumele anterioare putând fi aşezate sub semnul căutării stilistice, al exerciţiului expresiv şi al discipolatului.“ Un articol de Iulian Boldea.
Tabor, Nr. 4 / iulie 2010

Cartea ca reglare de conturi

„Ce tristeţe acest volum postum al lui Adrian Marino! Scriu despre Viaţa unui om singur (Polirom, 2010) fără tragere de inimă, cu sentimentul că particip la rându-mi, inutil, la neînţelegerea generală indusă de neînţelegerea autorului faţă de sine însuşi.“ Un articol de Vasile Popovici.
Orizont, Nr. 7 / 23 iulie 2010

Poveştile unei generaţii de sacrificiu

Mircea Pricăjan scrie despre volumul lui Radu Pavel Gheo – Noapte bună, copii!, apărut la Editura Polirom, Colecţia „Ego. Proză”, Iaşi, 2010.
Familia, Nr. 6 / 2010

O nouă perspectivă în cercetarea ştiinţifică a fenomenului religios în România

Sandu Frunză scrie despre volumul lui Claudiu Herţeliu, Metode cantitative în studiul fenomenului religios, Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 2009.
Timpul, Nr. 6 / iunie 2010

Couleur de cendre

„Un poet mereu în actualitate este Şerban Foarţă, cu o operă ce nu oboseşte să rămână incitantă, lucru confirmat şi de ultimul său volum (Nu ştiu alţii cum sunt…, având subtitlul Poeme bătrâneşti). Un articol de Andrei Moldovan.
Vatra, Nr. 5-6 / 2010

Diferenţă şi repetiţie

„În bună măsură, cota lui Teodor Dună a crescut la bursa valorilor proporţional cu nemulţumirile câmpului critic autohton (sau ale majorităţii sale) faţă de retorica dezumflată şi bătaia mică a poeziei contemporane.“ Un articol de Adriana Stan.
Vatra, Nr. 5-6 / 2010

Romanul unei generaţii

„Aproape cinci sute de pagini bine bătute, cu rîndurile îndesate şi presînd la limită oglinda tehno, i-au trebuit lui Radu Pavel Gheo pentru a iniţializa, a conduce şi a rotunji primul său roman Noapte bună, copii!.“ Un articol de Daniel Cristea-Enache.
Observator cultural, Nr. 277 / 29 iulie - 4 august 2010

Nocturnele psihedelice ale lui Andrei Oişteanu

„Noul studiu al lui Andrei Oişteanu, Narcotice în cultura română, poartă marca exhaustivităţii, a erudiţiei impresionante şi a competenţelor multiple ale autorului.“ Un articol de Angelo Mitchievici.
Revista 22, Nr. 31 / 27 iulie - 2 august 2010

Alte cronici de carte...

Nuntă peste podul de flori

„Comedia lui Napoleon Helmis ne aduce din nou aproape această lume basarabeană nu doar în datele umorului pe
care orice comedie îl oferă, ci şi în acelea ale certei niciodată încheiate cu istoria.“ Un articol de Angelo Mitchievici.
România literară, Nr. 32 / 27 august 2010

Deceniul se încheie, la CNC, cum a început

„Despre imbatabilii falsificatori ai concursurilor de proiecte; Răzvan Rădulescu a fost respins de la finanţare, Sergiu Nicolaescu şi Geo Saizescu au fost răsplătiţi cu sume consistente.“ Un articol de Valerian Sava.
Observator cultural, Nr. 281 / 26 august - 1 septembrie 2010

Scriitorul din umbră

„Roman Polanski a terminat cel mai recent film al său într-o închisoare elveţiană.“ Un articol de Răzvan Brăileanu.
Bucureştiul cultural, Nr. 96 / 17 august 2010

Visul este meseria mea

„A controla un vis, a intra în visul cuiva pentru a extrage de acolo o idee, a introduce pe cineva în visul tău pentru a dispune de informaţia de care ai nevoie, acestea fac parte din meseria lui Cobb (Leonardo DiCaprio) în noul film al lui Christopher Nolan, Inception (Începutul).“ Un articol de Angelo Mitchievici.
Revista 22, Nr. 33 / 10-16 august 2010

„Zilele astea, filmul de debut al lui Marian Crişan, Morgen, va fi proiectat, în premieră internaţională, la Festivalul de la Locarno.“ Un articol de Andrei Gorzo.
Dilema Veche, Nr. 338 / 5-11 august 2010

Cel mai fericit om din lume

"L-am văzut nu demult pe Matthieu Ricard într-un excelent documentar – La şcoala fericirii de Irina Szász – difuzat pe TVR Cultural." Un articol de Simona Sora.
Dilema Veche, Nr. 336 / 22-28 iulie 2010

Caragiale, despre sinuciderea Mădălinei Manole

"Exact ca tînărul care întreabă prosteşte de ce? au procedat şi televiziunile..." Un articol de Cezar Paul-Bădescu.
Dilema Veche, Nr. 336 / 22-28 iulie 2010

Felicia, în cele din urmă

"Filmul lui Răzvan Rădulescu şi al Melissei de Raaf mi-a amintit, într-un mod care ţine mai degrabă de reflecţia oblică, de acele scurtcircuite neaşteptate." Un articol de Angelo Mitchievici.
România literară, Nr. 24 / 2 iulie 2010

"La acuzaţia că majoritatea filmelor româneşti ambiţioase seamănă între ele, Răzvan Rădulescu a răspuns odată că această impresie e la fel de adevărată cum e aceea că toţi chinezii ar semăna între ei." Un articol Andrei Gorzo.
Dilema Veche, Nr. 332 / 24-30 iunie 2010

Răzvan Rădulescu scenarist

Andrei Gorzo despre Felicia, înainte de toate, debutul regizoral al Melissei de Raaf şi al lui Răzvan Rădulescu, pe un scenariu semnat tot de ei.
Dilema Veche, Nr. 331 / 17-23 iunie 2010

Ceauşescu par lui-même

Angelo Mitchievici scrie despre filmul documentar in regia lui Andrei Ujică, Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu (2010).
România literară, Nr. 22-23 / 18 iunie 2010

Teatru comunitar, teatru pentru comunitate

"Festivalul internaţional de teatru de la Sibiu a împlinit 15 ani de existenţă. Gîndit iniţial ca o bursă de spectacole, ca o platformă de promovare a proiectelor culturale şi ca un forum destinat artiştilor europeni, reuniunea anuală de la Sibiu a cîştigat, an de an, în amploare." Un articol de Matei Martin.
Dilema Veche, Nr. 33 / 17-23 iunie 2010

Corectitudine politică

"Dacă intervenţiile lui Muntean în textul nuvelei lasă să se vadă ceva din personalitatea lui, deciziile lui regizorale nu lasă să se vadă nimic." un articol de Andrei Gorzo.
Dilema Veche, Nr. 330 / 10-16 iunie 2010

TIFF 2010 şi filmul românesc

"In acest an, ca de obicei, la TIFF filmul românesc a constituit un eveniment în sine, într-un moment în care diversitatea reclamă intrarea în normalitate a unei cinematografii care-şi poate face bilanţul după două decenii de libertate." Un articol de Angelo Mitchievici.
Revista 22, Nr. 25 / 15-21 iunie 2010

Aurora la crepuscul

"Cadru cu cadru, pas cu pas, Aurora, noul film al lui Cristi Puiu, ne introduce în existenţa semiautistă a unui individ, un bărbat între două vârste, Viorel, (Cristi Puiu) cu acurateţea şi indiscreţia ochiului unui Big Brother." Un articol de Angelo Mitchievici.
România literară, Nr. 21 / 11 iunie 2010

"Cu 240 de filme (faţă de 220 anul trecut), prezentate timp de zece zile, în - dacă am numărat eu bine - 19 secţiuni, ediţia a IX-a a TIFF-ului încalcă, precum de obicei, promisiunea ediţiei anterioare." Un articol de Ioan-Pavel Azap.
Tribuna, Nr. 187 / 16-30 iunie 2010

Note despre Aurora (II)

"Naraţiunea cinematografică de tip clasic, reprezentată cel mai bine de filmul hollywoodian, ia spectatorul într-o călătorie de la ignoranţă la cunoaştere deplină." Un articol de Andrei Gorzo.
Dilema Veche, Nr. 327 / 20-26 mai 2010

Cannes 63 – criză şi politică

„Chiar dacă anul acesta nu am obţinut nici un premiu notabil la Cannes, filmul românesc e încă pe val” Un articol de Laurenţiu Brătan.
Revista 22, Nr. 22 / 25 - 31 mai 2010

Doar un premiu pentru România la Festivalul de Film de la Cannes

Trofeele acordate în secţiunea Un Certain Regard şi cele decernate de FIPRESCI şi de Juriul ecumenic au ocolit România la a 63-a ediţie a Festivalului de la Cannes. Singurul premiant rămâne Ionuţ Piţurescu. Un articol de Alexandra Olivotto.
Evenimentul zilei, Nr. din 23 mai 2010

Filmul românesc ia din nou cu asalt Croazeta

"În perioada 12-23 mai, patru producţii cinematografice româneşti vor avea premiera mondială în cadrul ediţiei a 63-a a celui mai important festival de film al lumii, cel de la Cannes." Un articol de Mihai Fulger.
Observator cultural, Nr. 266 / 13 - 19 mai 2010

Românii, o primejdie pentru Palme d’Or

"Românii ar fi o primejdie pentru Palme d'Or, asta s-ar înţelege din ironia ziarului Libération la adresa selecţionerilor." Un articol de Magda Mihăilescu şi Doinel Tronaru.
Adevărul, Nr. din 16 mai 2010

România îşi face cartier general la Cannes

„Peste 60 de cineaşti, actori, producători şi jurnalişti îşi fac bagajele pentru Coasta de Azur. Vom avea patru filme în festival, propriul stand şi o petrecere pe Croazetă.“ Un articol de Florentina Ciuverca.
Evenimentul zilei, Nr. din 10 mai 2010

Un thriller pe dos de Cristi Puiu

"După nenumărate sesiuni de casting, regizorul Cristi Puiu a decis că, în absenţa unei persoane potrivite pentru a-l interpreta pe Viorel Ghenghea, inginerul metalurg, îl va juca el însuşi." Un articol de Alexandra Olivotto.
Adevărul, Nr. din 3 mai 2010

Două eşecuri: Poker şi Luna verde

La cronica filmului, Călin Stănculescu desfiinţează două recente filme româneşti, regizate, primul de Sergiu Nicolaescu, al doilea de Alexa Visarion.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 18 / 21 aprilie 2010

Kapitalism şi cinema

"Prin noul său lungmetraj lansat pe ecrane, Kapitalism – reţeta noastră secretă, cineastul documentarist Alexandru Solomon propune spectatorilor un nou subiect de dureroasă actualitate, la două decenii de la Revoluţie." Un articol de Mihai Fulger.
Observator cultural, Nr. 263 / 22 -28 aprilie 2010

O cascadorie a cinismelor: Poker de Sergiu Nicolaescu

"Este surprinzătoare precauţia extravertitului cineast Sergiu Nicolaescu de a se abţine, pe genericul peliculei Poker, de la formula un film de...." Un articol de Valerian Sava.
Observator cultural, Nr. 262 / 15 - 21 aprilie 2010

Între ziduri şi garduri de sîrmă ghimpată

"Există mai multe nivele narative în Fluier, însă accentul cade pe relaţiile de familie." Un articol de Mihai Fulger.
Observator cultural, Nr. 261 / 1 - 14 aprilie 2010

Când nu pot să fluier, fluier

Angelo Mitchievici scrie despre filmul regizat de Florin Şerban, Eu când vreau să fluier, fluier (2009) avându-i în distribuţie pe Ada Condeescu şi George Piştereanu.
România literară, Nr. 11 / 2 aprilie 2010

Filme fără riduri

"În Probă de microfon avem un Daneliuc de esenţă pură: curat, coerent, lucid, onest, defel conjunctural – calităţi pe care, din păcate, le regăsim tot mai puţin în filmele sale de după 1989." Un articol de Ioan-Pavel Azap.
Verso, Nr. 78 / 1 - 15 februarie 2010

Cele ce mor şi cele ce dor

"De mult nu am mai văzut un film de război de o astfel de intensitate halucinatorie..." Un articol de Angelo Mitchievici.
România literară, Nr. 9 / 19 martie 2010

Changez la femme!

"Detest 1, 8 martie, Dragobete şi alte asemenea, pentru că atunci, conform obiceiului, cuplurile mimează fericirea, perfecţiunea, armonia." Un articol de Ana-Maria Nistor.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 10 / 3 martie 2010

O Românie în culori naturale

"În general, în emisiunile TV se vorbeşte despre România numai în alb sau în negru. Ţărişoara este ori o gură de rai şi facem materiale de propagandă deşănţată (cu care nu ştiu pe cine vrem să ducem de nas), ori un spaţiu unde s-au adunat toate relele lumii şi pentru care nu există nici o speranţă." Un articol de Cezar Paul-Bădescu.
Dilema Veche, Nr. 316 / 4 - 10 martie 2010

Eu, când vreau să fac film, fac film

„Filmul regizat de Florin Şerban poate plăcea celor care apreciază producţiile deprimante, cu imaginea neîngrijită şi personaje abrutizate. Portretul luptătorului la tinereţe, debutul lui Constantin Popescu, este mult mai ambiţios şi are secvenţe cu adevărat fabuloase.“ Un articol de Anca Grădinaru.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 1014 / 24 februarie 2010

"Invazie" românească la Festivalul de Film de la Mons

„Prezenţa românească la această a 26-a ediţie a Festivalului Filmului de la Mons este numeroasă. Au fost invitaţi actori, regizori, critici, producători.“ Un articol de Maria Sârbu.
Jurnalul Naţional, Nr. din 23 februarie 2010

Berlinala îi iubeşte pe români

Ediţia aniversară(a 60-a) a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin (11 - 21 februarie) a fost cea mai primitoare şi mai generoasă cu cineaştii români din întreaga istorie a acestui important eveniment. Un articol de Mihai Fulger.
Adevărul, Nr. din 23 februarie 2010

Despre capitalism şi alţi demoni

„Ca şi Ken Loach şi alţi militanţi, Michael Moore face totală abstracţie de moştenirea litigioasă a stângii într-o altă parte a lumii decât aceea în care trăiesc cei doi regizori.“ Un articol de Angelo Mitchievici.
România literară, Nr. 5 / 19 februarie 2010

Bagdadul, Pandora şi academicienii

„Cel mai comercial versus cel mai de artă. Film bogat, film sărac. Război glamour contra soldatul de rînd şi bomba lui.“ Un articol de Alexandra Olivotto.
Observator cultural, Nr. 255 / 18-24 februarie 2010

"Regizorul-scenarist Marius Th. Barna e un caz clasic de grafomanie – aşa cum există destule pe piaţa cărţii (plină de volume publicate pe banii autorilor), dar n-ar trebui să existe într-o cinematografie care se pretinde organizată profesionist, cu concursuri de proiecte, comisii de experţi etc." Un articol de Andrei Gorzo.
Dilema Veche, Nr. 314 / 18-24 februarie 2010

Cineaştii români, bine reprezentaţi la Berlinală

„În perioada 11-21 februarie are loc a 60-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, în cadrul căreia cinematografia românească este mai bine reprezentată ca niciodată.“ Un articol de Mihai Fulger.
Observator cultural, Nr. 254 / 11-17 februarie 2010

Un film-reper şi un DVD-eveniment

„Cel mai important film al cinematografiei româneşti postcomuniste, Moartea domnului Lăzărescu de Cristi Puiu, a fost lansat în sfîrşit pe DVD, la peste patru ani şi jumătate de la premiera sa mondială de la Cannes. Din fericire, graţie surprizelor oferite de către realizatori, a meritat să aşteptăm.“ Un articol de Mihai Fulger.
Observator cultural, Nr. 252 / 28 ianuarie - 3 februarie 2010

Amintiri din Epoca de Aur (I-II)

„Amintiri din Epoca de Aur nu poate fi acuzat de edulcorare a realităţii, de idilism ori nostalgii inoportune.“ Un articol de Ioan-Pavel Azap.
Tribuna, Nr. 175 şi 176 / 2010

Câteva luni din viata lui Aurel. „Cealalta Irina“

„Cealalta Irina este un produs onorabil, realizat cu fonduri putine si care ne arata un altfel de Andi Vasluianu, în rolul lui… Aurel.“ Un articol de Rozana Mihalache.
Cultura, Nr. 51 / 24 decembrie 2009

"Francesca este, cu o sintagmă mult uzitată mai ales înainte de 1989, ceea ce numim un film de actualitate." Un articol de Ioan Pavel Azap.
Tribuna, Nr. 174 / 1-15 decembrie 2009

Un debut remarcabil

„Filmul Katalin Varga spune o poveste atemporală, dar de o prospeţime modernă." Un articol de Anca Grădinariu.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 1004 / 16 decembrie 2009

Orchestra nebună

„Punctul climactic al filmului este acest minunat concert al lui Ceaikovski, muzica drept soteriologie, drept communism sublim.“ Un articol de Angelo Mitchievici.
România literară, Nr. 48 / 4 decembrie 2009

Un film şi doi dirijori

"Cineastul de origine română Radu Mihăileanu, stabilit de ani buni în Franţa, ne surprinde şi ne seduce cu o nouă tragicomedie personală şi profundă, în pofida ingredientelor comerciale utilizate." Un articol de Mihai Fulger.
Observator cultural, Nr. 244 / 26 noiembrie - 2 decembrie 2009

Călătoria lui Malaparte

„Filmul lui Gabrea rămâne unul de referinţă cu acest adagio: romanul lui Malaparte şi mărturia sa nu pot constitui o bază documentară pentru un eveniment real.“ Un articol de Angelo Mitchievici.
România literară, Nr. 47 / 27 noiembrie 2009

„Cu 30 de ani în urmă, Andrei Filipov (Aleksei Guskov) dirija prestigioasa orchestră Balşoi din Moscova. Refuzul său de a da curs unei directive de-a preşedintelui Brejnev, înlocuindu-i pe instrumentiştii evrei cu care lucra, dusese la concedierea sa şi la destrămarea orchestrei.“ Un articol de Andrei Gorzo.
Dilema Veche, Nr. 302 / 26 noiembrie - 2 decembrie 2009

Două revelaţii româneşti la Festivalul de film de la Salonic: „Medalia de onoare“ şi „Caravana cinematografic

„Pelicula lui Călin Netzer şi a lui Titus Muntean dovedesc că noul val al cinematografiei româneşti n-a fost doar o întâmplare.“ Un articol de Anca Grădinariu.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 1001 / 25 noiembrie 2009

Realitatea care bate ficţiunea

„Astra Film Festival a ajuns anul acesta (26 octombrie – 1 noiembrie) la a zecea aniversare. Festivalul internaţional de film documentar din Sibiu, iniţiat în 1990, este cel mai vechi din România.“ Un articol de Iaromira Popovici.
Dilema Veche, Nr. 300 / 12-18 noiembrie 2009

Alte cronici de film...

Al câtelea Adam sau despre suferinţele omului contemporan într-o piesă de Ronald Schimmelpfennig

„Regizorul aplică aici tehnica mânuşii de mătase care nu scoate din vintrele păsării decât un bulgăre de adevăr.“ Un articol de Doina Papp.
Bucureştiul cultural, Nr. 96 / 17 august 2010

Andrei Perlmutter retrocedat lui Andrei Codrescu de Gavriil Pinte

„Spectacolul Ghidul copilăriei retrocedate, prezentat în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru din Sibiu (ediţia a XVII-a), la Casa Artelor, după o avanpremieră (pe 18 mai) la Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr, este produsul conlucrării multiplelor disponibilităţi artistice ale lui Gavriil Pinte.“ Un articol de Nicolae Stoie.
Viaţa Românească, Nr. 7-8 / 2010

Shakespeare şi meşteşugul teatrului

„Un subiect foarte delicat, teatrul se ocupă cu acte umane repetabile şi reproductibile, iar sinuciderea e un gest unic ce nu se inserează în logica şi cursul normal al vieţii.“ Un articol de Iulia Popovici.
Observator cultural, Nr. 280 / 19-25 august 2010

Iluzia sfârşitului

„Un spectacol major pentru arta teatrală, o miniatură perfect alcătuită, o investigare solidă a artei actorului.“ Un articol de Marina Constantinescu, despre spectacolul Sfârşit de partidă, de Samuel Becket.
România literară, Nr. 29 / 6 august 2010

Etalonul Timişoara

„Teatrul Naţional din Timişoara a încheiat recent stagiunea 2009-2010 în stil evenimenţial, pe deplin meritat după un an în care a devenit tot mai evident o instituţie-pilot a genului.“ Un articol de Doru Mareş.
Observator cultural, Nr. 277 / 28 iulie - 4 august 2010

„Sînteţi umbrelă sau pantof?“

"Teatrul Naţional Radu Stanca din Sibiu a pus în scenă piesa Femeia ţintă şi cei zece amanţi de Matei Vişniec, în regia lui Claire Dancoisne." Un articol de Irina Georgescu.
Observator cultural, Nr. 275 / 15-21 iulie 2010

Nu pierdeti tramvaiul!

"Pentru a cincea editie consecutiva, Festivalul International de Teatru de la Sibiu a inclus in programul multiaglomerat Un tramvai numit Popescu, spectacol cu adevarat singular, care nu a lansat pâna acum nici o serie." Un articol de Cristina Rusiecki.
Cultura, Nr. 27 / 15 iulie 2010

Scuturîndu-l pe Shakespeare - Un spectacol pe care s-ar putea să nu-l mai vedeţi

"Shaking Shakespeare a fost ultima premieră a Teatrului German (TGST), înainte de închiderea stagiunii." Un articol de Oltiţa Cîntec.
Observator cultural, Nr. 275 / 15-21 iulie 2010

O poveste cu un om singur

"Alexandru Hausvater a făcut un spectacol curat, limpede, astfel încât mesajul piesei să treacă de pe scenă la spectator cu uşurinţă." Un articol de Nicolae Prelipceanu.
Viaţa Românească, Nr. 5-6 / 2010

Propunere pentru o definiţie

"Răzvan Mazilu a devenit, pentru oricine are cît de cît contact cu actualitatea culturală românească, un simbol al artei spectacolului." Un articol de Alice Georgescu.
Dilema Veche, Nr. 335 / 15-21 iulie 2010

Luminiţe şi tuneluri. Dramaturgia, independenţii şi teatrul public

"Din toamna lui 2008 pînă la jumătatea lui 2010, trei spectacole pe texte de Peca Ştefan au avut premiera în România: Poveşti adevărate complet inventate despre Baia Mare, Cinci minute miraculoase în Piatra Neamţ (ambele în regia Anei Mărgineanu) şi România 21 (musical pus în scenă de Pia Furtado), primul la Teatrul Municipal din Baia Mare, ultimele – la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ." Un articol de Iulia Popovici.
Observator cultural, Nr. 274 / 8-14 iulie 2010

Marie-France şi Valentin Ceauşescu

"Doamnă, indiferenţa dumneavoastră mă sinucide. Replica tânărului din piesa Îi cunoaşteţi, de Eugène Ionesco, se întoarce ca un bumerang drept în obrazul fiicei autorului. Marie-France Ionesco a omorât spectacolul Ionesco - cinci piese scurte cu o bombă acţionată prin telecomandă, fără să fie interesată de victimele deflagraţiei." Un articol de Dan Boicea.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 1033 / 7 iulie 2010

"Montarea lui Hamlet ridică numeroase şi serioase probleme. Credibilitatea reprezentării fantomei pe scenă este situaţia care dă consistenţă oricărui spectacol." Un articol de Ioana Moldovan.
Revista 22, Nr. 28 / 6 - 12 iulie 2010

Cântecul lebedei sau despre viaţa în/cu teatru

„Cântecul lebedei” de A.P. Cehov în regia lui Mihai Măniuţiu este un spectacol dedicat artei (actorului) ca sursă a vieţii, ca energie a ei." Un articol de Carmen Neamţu.
Arca, Nr. 4-5-6/2010

Competiţia nefericirilor

"Dramă usturătoare, spusă în accente de horror şi realism psihologic, Iadul este amintirea plonjează în pânza de păianjen a naturii umane, arătându-i ţesăturile perfecte şi firele rupte." Un articol de Dan Boicea.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 1032 / 30 iunie 2010

Realismul poetic al homleşilor

Iulia Popovici scrie despre spectacolul de la Teatrul Foarte Mic, Bucureşti, Ca pe tine însuţi de Maria Manolescu, în regia semnată de Radu Apostol; scenografia: Adrian Cristea, muzica live: Bogdan Burlucianu (Bobo – Fără zahăr); grafica: Daniel Bălănescu; montaj video: Bogdan Georgescu; cu: Mihai Gruia Sandu, Mihaela Rădescu, Viorel Cojanu.
Observator cultural, Nr. 271 / 17-23 iunie 2010

"Regele moare", şi la Bucureşti

"Noul proiect al regizorului Silviu Purcărete va fi prezentat, în această toamnă, la Festivalul Naţional de Teatru." Un articol de Diana Evantia Barca.
Evenimentul zilei, Nr. din 15 iunie 2010

Shakespeare şi lumea ca teatru

"Cartea Shakespeare, lumea-i un teatru reconfigurează, prin orchestraţia savantă şi exegeza pertinentă a lui George
Banu, viziunea despre teatru a Marelui Will." Un articol de Mihai Ene.
Scrisul românesc, Nr. 5 / 2010

Voluptatea detaliului

"Aşa cum Dorst explorează în Herr Paul un alt stil dramaturgic şi scriitoricesc, în sens mai larg şi mai profund, şi Radu Afrim îşi exprimă apetitul pentru o nouă poziţionare faţă de propriul stil." Un articol de Marina Constantinescu.
România literară, Nr. 21 / 11 iunie 2010

„Zeul măcelului” a izbucnit la Naţionalul ieşean

Călin Ciobotari comentează spectacolul cu piesa Yasminei Reza, pusă în scenă de Cristian Hadjiculea la Teatrul Naţional din Iaşi.
Dacia literară, Nr. 5 / mai 2010

Sărbătoarea teatrului la Arad

"Cântecul lebedei în regia lui Mihai Măniuţiu este un produs remarcabil, de mare forţă, al Teatrului Clasic Ioan Slavici din Arad." Un articol de Adrian Ţion.
Tribuna, Nr. 183 / 16 - 30 aprilie 2010

„Ghidul copilăriei retrocedate“, la Sibiu

"Andrei Codrescu a scris un scenariu biografic, în care apare ca personaj, pentru spectacolul prezentat în Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu. Montarea despre emigrarea în SUA a autorului născut la Sibiu, semnată de Gavriil Printe, a avut trei reprezentaţii, la Casa Artelor, în cadrul FITS." Un articol de Simona Chiţan.
Adevărul, Nr. din 2 iunie 2010

„La revedere, prinţul meu“

"Festivalul Internaţional Shakespeare, avînd ca generic şi temă, la actuala ediţie, o unică piesă – Hamlet –, s-a încheiat, duminica trecută, la Bucureşti." Un articol de Alice Georgescu.
Dilema Veche, Nr. 327 / 20-26 mai 2010

Borcanul, noul memory-stick

O cronică de teatru de Dan Boicea, la spectacolul cu piesa “Livada de vişini” de Cehov de la Teatrul Naţional Bucureşti, care a avut premiera recent.
Adevărul, Nr. 25 mai 2010

Premiere şi reluări

"Săptămâna pietreană a fost un maraton pentru spectatori, dar şi unul pentru actori." Un articol de Nicolae Prelipceanu.
Viaţa Românească, Nr. 3 - 4 / 2010

Festivalul Hamlet

"Festivalul Internaţional Shakespeare continuă să rămînă una dintre cele mai importante şi mai atrăgătoare defilări scenice din România." Un articol de Alice Georgescu.
Dilema Veche, Nr. 326 / 13 - 19 mai 2010

Forţa cuvîntului

"Aşteptăm, vreau să cred că mulţi dintre noi, Festivalul Shakespeare, mereu şi mereu." Un articol de Marina Constantinescu.
România literară, Nr. 17 / 14 mai 2010

Votez Shakespeare

"Scriam la ediţia precedentă a Festivalului Shakespeare că directorul şi fondatorul acestui eveniment, dl. Emil Boroghină, are un imens merit cultural: acela de a recupera pentru publicul român decenii întregi din istoria recentă a teatrului mondial." Un articol de Cristina Rusiecki.
Cultura, Nr. 19 / 20 mai 2010

Un rol pentru Maia Morgenstern

"După ce a jucat mari roluri în mici piese, a sosit momentul în care Maia Morgenstern joacă un mare rol într-o mare piesă: Liubov Ranevskaia în Livada de vişini de Cehov." Un articol de Mircea Ghiţulescu.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 23 / 19 mai 2010

„Economii, Horatio, economii!“

"Hamlet se dovedeşte o temă inepuizabilă – şi nu doar ca literatură –, iar Shakespeare, un autor pe cît de transparent, pe atît de enigmatic." Un articol de Alice Georgescu.
Dilema Veche, Nr. 325 / 6 - 12 mai 2010

Ostermeier + Shakespeare = love

"Ostermeier a inventat un Hamlet depăşit de nebunia pe care o joacă, un Hamlet încremenit, incapabil de decizie, incapabil de acţiune." Un articol de Matei Martin.
Dilema Veche, Nr. 325 / 6 - 12 mai 2010

La şcoala teatrului

"Festivalul Studio de la Tîrgu-Mureş vine să umple un gol. Iar faptul că e organizat de o instituţie de învăţămînt superior – Universitatea de Arte din Tîrgu-Mureş – este dătător de speranţe cu privire la longevitatea sa." Un articol de Eugenia Anca Rotescu.
Observator cultural, Nr. 265 / 6 - 12 mai 2010

"Identităţile“ Comediei

"Teatrul de Comedie din Bucureşti organizează, în perioada 15-22 mai, ediţia a VIII-a a Festivalului Comediei Româneşti (festCO)." Un articol de Simona Chiţan.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 1025 / 12 mai 2010

Despre înlocuitorii de suflete

"Subtitlul Plasticid al Festivalului Dramaturgiei Româneşti de la Timişoara ar vrea să sugereze referinţa tematică la un univers de surogate care au invadat viaţa făcând-o artificială. Agresivitatea cu care e impusă reţeta şi înlocuitorul." Un articol de Doina Papp.
Revista 22, Nr. 19 / 4 - 10 mai 2010

Un Hamlet din pixeli

„The Wooster Group a adus la Bucureşti ultimul răcnet în materie de Hamlet aseptic - un spectacol sec, în care sângele curge doar pe plasmă şi nu stropeşte sala.“ Un articol de Dan Boicea.
Adevărul literar şi artistic, Nr. din 11 mai 2010

Experimente postmoderne, cu Shakespeare

"Festivalul Shakespeare continuă până la 9 mai cu spectacole puternice atât în Craiova, cât şi în Bucureşti." Un articol de Simona Chiţan.
Adevărul, Nr. din 27 aprilie 2010

"Prinţul Danemarcei, reinventat de regizorul Thomas Ostermeier, îşi croieşte drum prin noroi către adevăr, cu o cutie de bere într-o mână şi cu mitraliera în cealaltă." Un articol de Dan Boicea.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 1023 / 28 aprilie 2010

"S-a încheiat, la Timişoara, sub auspiciile Teatrului Naţional M. Eminescu, a XV-a ediţie a Festivalului Dramaturgiei Româneşti, purtînd un supranume ironic-ameninţător: Plasticid." Un articol de Doru Mareş.
Observator cultural, Nr. 263 / 22 - 28 aprilie 2010

Actorul şi eternul său podium

O cronică de Cristina Rusiecki a Galei Star, festivalul de teatru one-man show, desfăşurată recent la Bacău.
Cultura, Nr. 16 / 2010

Prospero la lucru

"Victor Ioan Frunză este un regizor care iscă, pretutindeni pe unde trece, furtuni – organizatorico-administrative, tehnice, artistice ori toate la un loc." Un articol de Alice Georgescu.
Dilema Veche, Nr. 322 / 15 - 21 aprilie 2010

Somaţia tragicului

"Cu Noaptea Walpurgiei, Mihai Măniuţiu şi Teatrul Naţional Lucian Blaga din Cluj-Napoca scot din cvasianonimat şi dintr-un pretins minorat un dramaturg şi o creaţie dramatică fulgurantă, însă substanţială, reuşind o performanţă de invidiat." Un articol de Ovidiu Pecican.
Apostrof, Nr. 2 / februarie 2010

O moarte suportabilă

"Ultimele zile ale lui Oscar povestite de Dumnezeu şi Tanti Roz. Cu Oscar şi Tanti Roz, teatrul redevine un spaţiu al excelenţei, unde spectatorii vin să vadă adevărul." Un articol de Ioana Moldovan.
Revista 22, Nr. 15 / 6 - 12 aprilie 2010

Rosencrantz şi Guildenstern, candidaţi la UNITER

"Cu acest spectacol, directorul de scenă VictorIoan Frunză închide un capitol dedicat lui Hamlet." Un articol de Gabriela Lupu.
Tribuna, Nr. 181 /16 - 31 martie 2010

Comedia din Anul Comediei

"Visul unei nopţi de vară este un început potrivit al Anului comediei. Cel puţin după reacţia spectatorilor clujeni." Un articol de Claudiu Groza.
Tribuna, Nr. 181 / 16 - 31 martie 2010

Iaurtul face bine la apoteoza

"Cea mai noua premiera a Teatrului de Comedie din Bucuresti este un regal Eugène Ionesco: Cântareata cheala & Lectia." Un articol de Cornelia Maria Savu.
Cultura, Nr. 10 / 18 martie 2010

Ionesco techno&trashy

"Proiectul ionescian al lui Victor Ioan Frunză revine, astfel, la etapa tatonărilor nu mereu împlinite." Un articol semnat de Iulia Popovici.
Observator cultural, Nr. 258 / 11 - 17 martie 2010

Lecţii de crimă

“Victor Ioan Frunză a montat la Teatrul de Comedie din Bucureşti două spectacole după piese de Eugène Ionesco." Un articol semnat de Dan Boicea.
Adevărul literar şi artistic, Nr. din 10 martie 2010

Neapărat Beckett!

Ioana Moldovan scrie despre spectacolul de la Teatrul Metropolis, Sfârşit de partidă, , în regia lui Alexandru Tocilescu.
Revista 22, Nr. 11 / 9 - 15 martie 2010

„Quartet“, sau despre adevărul în teatru

Călin Ciobotari scrie despre spectacolul Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi - Quartet, de Ronald Harwood, în regia lui Vitalie Lupaşcu.
Dacia literară, Nr. 1 / ianuarie 2010

13, adică performanţă

"Aşadar, cu o vizibilitate pusă excelent la punct de secretarul literar al teatrului, Genţiana Ionescu (o nouă generaţie de oameni pasionaţi, ca şi la Timişoara şi în alte cîteva părţi, vine să vindece angoasa unei meserii pe care o credeam pe cale de dispariţie la începutul deceniului), cu o dăruire actoricească prin care 13 s-a transformat în număr norocos, Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ a provocat şapte zile miraculoase la Odeon." Un articol de Doru Mareş.
Observator cultural, Nr. 257 / 4 - 10 martie 2010

Alte cronici de teatru...

Sighişoara Medievală 2010: poate cea mai reuşită ediţie

„Pe 25 iulie s-a încheiat cea de-a optsprezecea ediţie a Festivalului Sighişoara Medievală. Sîntem conştienţi că cei care nu au participat anul acesta la organizare sau în spectacole vor respinge din start titlul propus.“ Un articol de Mihai Plămădeală.
Observator cultural, Nr. 277 / 27 iulie - 4 august 2010

Gărâna - jazz la aer curat

"Gărâna nu este un loc unde să ajungi călăuzit de agenţii de turism sau de indicatoare fluorescente. Acolo ajunge numai cine îşi doreşte." Un articol de Berti Barbera.
Dilema Veche, Nr. 335 / 25 - 21 iulie 2010

Final de stagiune

"Se revine, oare, la formula promovată cu decenii în urmă, formula potrivit căreia oricine poate fi înlocuit de oricine?" Un articol de Dumitru Avakian.
România literară, Nr. 25 / 9 iulie 2010

Un destin intre pian si Gulag – Sofia Gurevich-Cosma

“Sofia Cosma, cea ramasa pina astazi in memoria muzicografiei romanesti, s-ar putea spune ca este o pasare Phoenix, istoria ei raminind ingropata timp de decenii de tabuurile lumii comuniste.“ Un articol de Victor Eskenasy.
Suplimentul de cultură, Nr. 278 / 19-25 iunie 2010

Dianne Reeves şi Joshua Bell – din nou la Bucureşti

"Pornind de astă dată de la muzica aparent definitiv zidită în partitură, violonistul îşi creează propriul univers, propria libertate." Un articol de Cristina Sârbu.
Observator cultural, Nr. 267 / 20-26 mai 2010

Momente muzicale semnificative

Dumitru Avakian comenteazâ trei concerte demne de atenţie, de la Ateneul Român şi de la Sala Radio, în ultimele săptămâni.
România literară, Nr. 19 / 28 mai 2010

Momente semnificative ale stagiunii de concerte

"A-l cânta astăzi pe Beethoven este un act de specială responsabilitate. Cum îl cântăm? Cui ne adresăm? Ce comunicăm cântând muzica sa?" Un articol de Dumitru Avakian.
România literară, Nr. 16 / 7 mai 2010

Scriu două cronici despre musicalul România 21 Doru Mareş şi Iulia Popovici.
Observator cultural, Nr. 265 / 6 - 12 mai 2010

Un om care nu cunoaşte cuvântul „retragere“

"Ioan Holender este în continuare directorul artistic al Festivalului George Enescu a cărui ediţie a douăzecea urmează să se desfăşoare în septembrie 2011." Un articol de Oltea Şerban-Pârâu.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 1023 / 28 aprilie 2010

Mult asteptata reîntâlnire cu maestrul Cristian Mandeal

„Olandezul zburator la Opera Naţională, cu Cristian Mandeal la pupitru, ramâne un spectacol de perspectivă şi rezistenţă." Un articol de Costin Popa.
Cultura, Nr. 14 / 15 aprilie 2010

Ruxandra Donose se întoarce

"După un sezon care a dus-o de la Covent Garden la Copenhaga sau în Statele Unite, pe agenda celebrei mezzosoprane se va afla şi Bucureştiul." Un articol de Oltea Şerban-Pârâu.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 1021 / 14 aprilie 2010

Sergiu Comissiona - O rapsodie românească…

"Este titlul primei monografii autorizate dedicate memoriei acestui eminent şef de orchestra atât de ataşat ţării noastre, vieţii noastre muzicale." Un articol de Dumitru Avakian.
România literară, Nr. 13 / 16 aprilie 2010

O selecţie promiţătoare pentru „Eurovision Young Musicians 2010“

"Tânărul violoncelist Ştefan Cazacu a fost desemnat drept reprezentant al ţării noastre în cadrul ediţiei din acest an a Galei Eurovision Young Musicians 2010.” Un articol de Dumitru Avakian.
România literară, Nr. 11 / 2 aprilie 2010

Olandezul zburător, din nou pe scena Operei Naţionale Bucureşti

"Dirijorul Cristian Mandeal îşi încearcă pentru prima oară puterile cu o partitură wagneriană." Un articol de Cristina Sârbu.
Observator cultural, Nr. 260 / 25 - 31 martie 2010

Cvartetul Belcea după rezidenţă

Cronici despre concertele Cvartetului Belcea - în rezidenţă la Ateneul Român la iniţiativa Institutului Cultural Român între anii 2006 - 2009,
Dilema Veche, Nr. 317 / 11 - 17 martie 2010

Experimentul Chopin

"Orchestra Naţională Radio, dirijată de Jin Wang, a susţinut la Sala Radio din Bucureşti un concert simfonic extraordinar dedicat marelui compozitor polonez." Un articol de Oltea Şerban-Pârâu.
Adevărul literar şi artistic, Nr. din 3 martie 2010

Romeo şi Julieta, de la ură la dragoste

„Iubirea dintre un Romeo maghiar şi o Julietă româncă. Celebra poveste este transpusă în zilele noastre de musicalul lui Gerard Presgurvic, care a avut premiera în 2001, la Paris.“ Un artiol de Oltea Şerban-Pârâu.
Adevărul, Nr. din 24 februarie 2010

„Tavitian este una dintre acele rare personalităţi culturale care pot provoca mutaţii de conştiinţă.“ Un articol de Mugur Grosu.
Observator cultural, Nr. 253 / 4-10 februarie 2010

De pe Facebook în sala de concert

„Pentru concertul de vineri, 29 ianuarie 2010, de la Sala Radio, 61 de prieteni ai postului Radio România Cultural din reţeaua Facebook au spus că vor veni sigur, iar 193 au spus că este probabil să vină.“ Un articol de Oltea Şerban-Pârâu.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 1011 / 3 februarie 2010

Ştefan Ruha sau darul de a dărui

"Sunt cinci ani de când vioara de la Carei a tăcut..." Un articol de Mugurel Scutăreanu.
Tribuna, Nr.

Operă pentru copii şi oameni mari

„La finalul lui 2009, Opera Naţională din Bucureşti avea premiera cu Hansel şi Gretel de Engelbert Humperdinck. Tot atunci, Opera Comică pentru Copii se bucura de succes în Canada, cu Gianni Schicchi de Puccini.“ Un articol de Oltea Şerban Pârâu.
Adevărul literar şi artistic, Nr. din 13 ianuarie 2010

40 de ani cu Ars Nova

"De la înfiinţarea sa din 1968 şi până în prezent, în cele patru decenii, ansamblul Ars Nova, în frunte cu întemeietorul şi conducătorul său, compozitorul Cornel Ţăranu, a reprezentat şi reprezintă citadela clujeană – şi nu numai clujeană – a muzicii contemporane de avangardă – românească şi universală deopotrivă." Un articol de Ştefan Angi.
Apostrof, Nr. 12 / decembrie 2009

Învăţăturile lui Harry Tavitian despre iubire

"Harry Tavitian este un artist care a făcut muzică indiferent de regim, nu ca o modalitate de a transcende o realitate mult prea greu de suportat, ci ca un mod de viaţă." Un articol de Roxana Nicolaescu.
Observator cultural, Nr. 248 - 249 / 24 decembrie 2009

La Viena şi Berlin sub semnul muzicii lui Enescu

„Pe drept cuvânt se poate afirma că Viena şi Berlinul sunt două dintre cele mai importante capitale mondiale ale muzicii.“ Un articol de Dumitru Avakian.
România literară, Nr. 48 / 4 decembrie 2009

Tuşe de culoare pentru imaginea României

„Concertul de la Veneţia care i-a reunit pe soprana Leontina Văduva, violonistul Alexandru Tomescu şi pianistul Horia Mihail, acompaniaţi de Orchestra Teatrului La Fenice, a ridicat sala în picioare.“ Un articol de Oltea Şerban-Pârâu.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 1001 / 25 noiembrie 2009

Filozofia SoNoRo – repunerea în drepturi a muzicii de cameră

„Surpriza cea mai mare a fost la Catedrala Sfîntul Iosif, cînd au venit aproape o mie de oameni. A fost parcă victoria muzicii de cameră!“ Un articol de Mihai Plămădeală.
Observator cultural, Nr. 242 / 12-18 noiembrie 2009

Când marketingul se întâlneşte cu muzica bună

„Festivalul Internaţional de Muzică de Cameră SoNoRo se vrea special, şi chiar reuşeşte să fie. La a patra ediţie, festivalul a câştigat noi teritorii, a cucerit noi elite intelectuale.“ Un articol de Oltea Şerban-Pârâu.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 999 / 11noiembrie 2009

Pelerinajul viorii Stradivarius

"Alexandru Tomescu, însoţit de vioara sa Stradivarius, porneşte în al treilea turneu prin România, care se va încheia la 5 decembrie printr-un concert la Bucureşti." Un articol de Oltea-Şerban Pârâu.
Adevărul literar şi artistic, Nr. din 21 octombrie 2009

Ediţia 2009 a Festivalului Internaţional George Enescu (I-II)

„Ca de fiecare data, şi cea de-a XIX-a editie a festivalului enescian a fost un succes de proportii. Anticipat, validat si consolidat.“ Un articol în două părţi semnat de Costin Popa.
Cultura, Nr. 39 şi 40 / octombrie 2009

O stare a spiritului

„Festivalul cumulează nostalgiile noastre spre normalitate. Poate astfel se explică şi afluenţa numeroasă a publicului, inclusiv a publicului tânăr.“ Un articol de Dumitru Avakian.
România literară, Nr. 39 / 2 octombrie 2009

Întorsături ale destinului

„Interpreţii români, ajunşi lideri de orchestre în străinătate, s-au întors acasă. Povestea incredibilului Festival Enescu 2009 conţine şi istoriile individuale, secunde, ale muzicienilor care au urcat pe scena lui.“ Un articol de Oltea Şerban-Parau.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 993 / 2009

Perfecţiunea vine de la Amsterdam!

„Violoniştii solişti? Foarte diferiţi, de înaltă clasă! Mă gândesc la foarte tânăra violonistă de origină italo-română Anna Ţifu – dispune de un sunet limpid, expresiv până la seducţie.“ Un articol de Dumitru Avakian.
România literară, Nr. 38 / 25 septembrie 2009

Mari momente de muzică

„O întâlnire cu dirijorul Marek Janowski reprezintă contactul cu istoria vie a muzicii europene de tradiţie germană şi austriacă.“ Un articol de Dumitru Avakian.
România literară, Nr. 37 / 18 septembrie 2009

Grădiniţa şi şcoala muzicii vechi

"De cum îi vezi urcînd pe scenă, îţi dai seama că membrii grupului Il Giardino Armonico nu şi-au ales numele întîmplător." Un articol de Mihai Cojocaru.
Observator cultural, Nr. 233 / 10-17 septembrie 2009

Vară muzicală

„În plină vară, manifestări muzicale devenite tradiţionale au atras numeroşi artişti şi melomani care, seară de seară, au ascultat pagini de mare frumuseţe, într-o atmosferă de adevărată sărbătoare.“ Un articol de Anca Florea.
Observator cultural, Nr. 232 / 3-9 septembrie 2009

Săptămâna de încălzire la „Enescu“

"Am încheiat o primă săptămână de Festival Enescu. Cei mai pasionaţi dintre noi." U articol de Oltea Şerban-Pârâu.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 990 / 9 septembrie 2009

O monografie născută dintr-un coup de foudre

Elena Zottoviceanu scrie despre volumul George Enescu de Alain Cophignon, apărut la Editura Institutului Cultural Român, anul acesta, în taducerea Ancăi-Domnica Ilea.
Cotidianul (www.cotidianul.ro), Nr. din 10 septembrie 2009

Festivalul Enescu, ieri şi azi

„În mod simplist am putea aprecia că Enescu este un brand de ţară; al României profunde, al României perene.“ Un articol de Dumitru Avakian.
România literară, Nr. 35 / 4 septembrie 2009

Festivalul "Enescu",comparat cu "Salzburg"

„S-a aplaudat cu generozitate, duminică seara, la finalul spectacolului Oedip, care a deschis ediţia 2009 a Festivalului şi Concursului Internaţional George Enescu.“ Un articol de Maria Sârbu.
Jurnalul literar, Nr. din 2 septembrie 2009

Oedipe cel cuminte

„Cei care au stat acasă şi au ascultat opera enesciană la radio nu au avut nimic de pierdut.“ Un articol de Oltea Şerban-Pârâu.
Adevărul literar şi artistic, Nr. din 2 septembrie 2009

Händel sau secretul grandorii

„Dintre marii compozitori ale căror creaţii umplu astăzi sălile de concert, nici unul nu rămîne mai puţin cunoscut decît Händel. Dacă afirmaţia pare forţată, este suficient să privim la zecile de opere niciodată cîntate.“ Un articol de Mihai Cojocaru.
Observator cultural, Nr. 227 / 30 iunie - 5 august 2009

Omagiu maeştrilor

„Deloc întîmplător, stagiunea s-a încheiat sub semnul comemorării iluştrilor compozitori onoraţi anul acesta în întreaga lume, în prim-plan aflîndu-se opus-urile de Händel şi Haydn.“ Un articol de Anca Florea.
Observator cultural, Nr. 226 / 23-29 iulie 2009

La Gărâna a plouat cu jazz

„A 13-a ediţie a Festivalului de jazz din Munţii Semenic a avut de toate: pene de curent, furtună, fluierături adresate Elenei Udrea. Toate acestea au fost presărate cu recitaluri de excepţie ale unor mari muzicieni. Au fost la Gărâna John Abercrombie, Nils Petter Molvaer, Terje Rypdal, Nik Bartsch Ronin sau Helge Lien.“ Un articol de Adrian Munteanu.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 983 / 22 iulie 2009

Enescu, o punte între generaţii

„Mari orchestre ale lumii vor fi prezente la Sala Palatului, între 8 şi 26 septembrie. Festivalul „Enescu“ se anunţă din nou un punct de atracţie, mai ales că va dura aproape o lună, de la final de august până la sfârşitul lunii septembrie.“ Un articol de Oltea Şerban-Pârâu.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 983 / 22 iulie 2009

Enescu, o punte între generaţii

„Mari orchestre ale lumii vor fi prezente la Sala Palatului, între 8 şi 26 septembrie. Festivalul Enescu se anunţă din nou un punct de atracţie, mai ales că va dura aproape o lună, de la final de august până la sfârşitul lunii septembrie.“ Un articol de Oltea Şerban-Pârâu.
Adevărul literar şi artistic, Nr. din 22 iulie 2009

Tineri muzicieni pe scena Ateneului Român

"Începînd cu stagiunea 2008-2009, pe scena Ateneului Român se derulează un proiect denumit Tineri pentru tineri. Este vorba de o colaborare între Filarmonica George Enescu şi orchestre din ţară, în vederea promovării tinerilor dirijori şi interpreţi români şi străini în programe de concert de mare accesibilitate." Un articol de Cristina Sârbu.
Observator cultural, Nr. 215 / 7-13 mai 2009

Evenimentele actuale ale stagiunii muzicale...

„La Opera bucureşteană după o premieră absolută ce a reunit două titluri româneşti de valoare cu totul discutabilă, recenta montare a capodoperei lui Ceaikovski Evghenii Oneghin s-a dovedit a fi o realizare valabilă.“ Un articol de Dumitru Avakian.
România literară, Nr. 14 / 10 aprilie 2009

Expresul „Oneghin”, Bucureşti-Praga-Viena

„Ion Caramitru a pus în scenă celebra operă a lui P.I. Ceaikovski. Într-o sincronizare europeană, premiera cu Evgheni Oneghin a Operei Naţionale din Bucureşti a fost lansată în martie, în acelaşi timp cu montările omonime ale Teatrului Naţional din Praga şi Operei de Stat din Viena.“ Un articol de Oltea Şerban-Pârâu.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 967 / 1 aprilie 2009

Cum se cânta Bossa Nova în România

„Istoria de amor, peste mări şi ţări, dintre Bossa Nova şi muzicienii români rămâne un capitol exemplar pentru afinităţile dintre cele două culturi şi naţiuni.“ Un articol de Virgil Mihaiu.
Steaua, Nr. 3 / martie 2009

Virtuozi ai viorii în stagiunile de concert bucureştene

„Săptămîna trecută, stagiunile simfonice ale Filarmonicii şi Radioului au avut ca oaspeţi solişti doi violonişti excepţionali de aceeaşi generaţie: Liviu Prunaru şi Pavel Berman.“ Un articol de Mihai Cojocaru.
Observator cultural, Nr. 205 / 26 februarie - 4 martie 2009

Alte cronici ale limbii romane...

Jurnalul meu românesc

„Joi, 2 septembrie 2010, la ora 18.00, va avea loc vernisajul expoziţiei de fotografie Jurnalul meu românesc, cu lucrări ale celebrei fotografe Inge Morath (1923-2002). Organizatorii evenimentului sînt Forumul Cultural Austriac şi Muzeul Ţăranului Român.“ Un articol de Mihai Plămădeală.
Observator cultural, Nr. 281 / 16 august - 1 septembrie 2010

Promisiunile trecutului. Expozitia pharmakon

Daria Ghiu despre expoziţia Promisiunile trecutului. O istorie discontinuă a artei în Europa de Est, deschisă în perioada 14 aprilie – 19 iulie 2010 la Centre Georges Pompidou, Paris.
Bucureştiul cultural, Nr. nr. 95 / 20 iulie 2010

Un album – document al durerii noastre

"Din strădania muzicienei Ioana Raluca Voicu Arnăuţoiu de a face cunoscute ororile regimului comunist din România face parte şi recentul album de fotografii şi documente din arhiva C.N.S.A.S intitulat 50 de ani de la procesul şi execuţia membrilor grupului de rezistenţă condus de Toma Arnăuţoiu." Un articol de Luiza Barcan.
Ramuri, Nr. 6 / iunie 2010

Un artist redescoperit: Simona Vasiliu Chintilă

"Expoziţia retrospectivă a Simonei Vasiliu Chintilă (iunie-iulie 2010) a fost deschisă de curînd la Galeria Dialog (din incinta Primăriei Sectorului 2), la un an de la dispariţia artistei." Un articol de Iolanda Malamen.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 30 / 30 iunie 2010

Vladimir Zamfirescu şi erudiţia comunicării

"O expoziţie Vladimir Zamfirescu poartă cu sine, încă de la pregătirea şi intenţionalitatea ei, un enunţ ardent al unei atitudini de tainică dăruire." Un articol de Iolanda Malamen.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 29 / 23 iunie 2010

„Neliniştea cea bună” sau pictura lui Sorin Câmpan la Plan B

"O lume interioară de o coerenţă şi densitate emoţională surprinzătoare." Un articol de Lavinia Coman.
Tribuna, Nr. 182 / 1 - 15 aprilie 2010

Cât durează un Pelmuş

"Ştefan Pelmuş, a cărui recentă expoziţie – de la Galeria Veroniki – ne-a procurat prilejul de a-i revedea cele mai proaspete lucrări, are în primul rând ceea ce se cheamă kharisma." Un articol de Florin Toma.
Viaţa Românească, Nr. 3 - 4 / 2010

„În expoziţii căutăm şi privim artişti. Facem abstracţie de galeria în care sunt expuşi, ca şi cum aceasta ar fi doar o circumstanţă colaterală operei.” Erwin Kessler despre două galerii de artă din Bucureşti.
Revista 22, Nr. 22 / 25 - 31 mai 2010

De gillibus non disputandum?

Erwin Kessler despre expoziţia lui Gili Mocanu, Fiecare dintre cele două momente, MNAC, 31 martie – 27 iunie 2010.
Revista 22, Nr. 20 / 11 - 17 mai 2010

Noaptea muzeelor de artă

Noaptea Muzeelor, manifestare aflată la cea de-a VI-a ediţie, a avut loc anul acesta între 15 şi 16 mai. Un articol de Mihai Plamadeala.
Observator cultural, Nr. 267 / 20-26 mai 2010

Gina Hagiu şi lecţiile de viaţă

"Expoziţia retrospectivă a Ginei Hagiu, deschisă de curînd la Căminul Artei, aduce în atenţia publicului lucrări de pictură şi grafică realizate de artistă începînd din 1947 şi pînă în 2010." Un articol de Iolanda Malamen.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 22 / 12 mai 2010

Viziuni Crepusculare. Suprarealismul, Fotografia şi Parisul

Valery Oişteanu despre expoziţia de la Centrul Internaţional al Fotografiei din New Zork.
Observator cultural, Nr. 265 / 6 - 12 mai 2010

Cum să distrugi o capitală europeană

"O expoziţie-manifest de fotografie, deschisă până la sfârşitul lunii la Muzeul Ţăranului Român, readuce în atenţie dramatica soartă a patrimoniului arhitectural din Bucureşti." Un articol de Doinel Tronaru.
Adevărul, Nr. din 18 mai 2010

Artă românească într-o fostă fabrică de bumbac

„Expoziţia Romanian Cultural Resolution este deschisă, până la 1 iunie, în spaţiul Halle 12 Werkschau din complexul Spinnerei, Leipzig, Germania. Spinnerei, fostă fabrică de bumbac, a devenit, începând din 2000, spaţiu de artă contemporană, astăzi unul dintre cele mai importante din lume." Un articol de Nicoleta Zaharia.
Adevărul, Nr. din 18 mai 2010

Mobilizează-te!

"La Muzeul Naţional de Artă Contemporană, expoziţia Lemn.ro atrage atenţia asupra defrişărilor masive din mediul urban." Un articol de Gabriela Nicolescu.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 1023 / 28 aprilie 2010

Ion Vlasiu - singur printre scriitori

Iolanda Malamen comentează expoziţia de desene a lui Ion Vlasiu, deschisă recent la Muzeul Naţional al Literaturtii Române din Bucureşti.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 18 / 21 aprilie 2010

Secretele Maeştrilor & Ceramică unicat

"Pe 31 martie 2010, a avut loc la Galeria Veroniki Art vernisajul expoziţiei Darul Maeştrilor." Un articol de Mihai Plămădeală.
Observator cultural, Nr. 262 / 15 - 21 aprilie 2010

Artă pe rămăşiţele trecutului

"La Centrul Pompidou din Paris este deschisă până la 19 iulie expoziţia Promisiunile trecutului, 1950-2010. O istorie discontinuă a artei în fosta Europă de Est. La eveniment participă Ion Grigorescu, Dan Perjovschi, Ciprian Mureşan, Mircea Cantor şi Daniel Knorr din România." Un articol de Nicoleta Zaharia.
Adevărul literar şi artistic, Nr. din 20 aprilie 2010

Statuarul românesc între Occident şi Orient

"Paciurea încearcă, mobilizînd un sentiment răsăritean latent, să recupereze un anumit tip de transcendenţă pierdută, să concilieze sculptura cu un iconoclasm sui generis." Un articol de Pavel Şuşară.
România literară, Nr. 13 / 16 aprilie 2010

Nudul, între mistică şi păcat

„Atunci cînd aspiraţiile omenirii au fost îndreptate mai curînd către Grădina Raiului şi către marea milă a Creatorului, omul s-a înfăţişat gol, armonios şi strălucitor asemenea chipului şi înfăţişării Întîiului său Model.“ Un articol de Pavel Şuşară.
România literară, Nr. 12 / 9 aprilie 2010

A deveni urmează lui a fi

"Artist al limbajului, Alexandru Iacubovici a găsit, încă de la începuturi, modalităţile de a se exprima cu o rigoare punctual-sacerdotală." Un articol de Iolanda Malamen.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 15 - 16 / 31 martie 2010

Despre artistul care locuieşte în corp

"Corpul a devenit un suculent subiect de meditaţie, unul dintre cele mai spectaculoase şi mai obsesive din câte există în perioada contemporană." Un articol de Florin Toma.
Viaţa Românească, Nr. 1 - 2 / ianuarie - februarie 2010

Fotografie cu certificat de garanţie

"Fotografie de Vlad Petri, din seria dedicată AfganistanuluiÎn ultimii ani, arta fotografică autohtonă a ajuns să semene din ce în ce mai mult cu un nou val. Nicu Ilfoveanu, Bogdan Bordeianu, Vlad Petri, Bogdan Gîrbovan, Michele Bressan şi Lucian Bran expun, începând de astăzi, la UNA Galeria." Un articol semnat de Andra Matzal.
Adevărul literar şi artistic, Nr. din 10 martie 2010

Puntea dintre lumi

"Galeria Veroniki Art din Bucureşti găzduieşte până la 17 martie expoziţia personală lui Ştefan Pelmuş, Semnele duratei. 60 de picturi şi desene marchează 60 de ani de viaţă şi 40 de ani de creaţie ai artistului." Un articol semnat de Victoria Anghelescu.
Adevărul literar şi artistic, Nr. din 3 martie 2010

Ochiul lui Sorescu

"Marin Sorescu surprinde cîteva trăsături esenţiale în opera şi în structura psihologică a unor artişti greu de citit în profunzime." Un articol de Pavel Şuşară.
România literară, Nr. 6 / 26 februarie 2010

Din Capela Sixtină în inima Bucureştiului

„Expoziţia Sixtine Zero – Rufe divine a pictorului Vasile Mureşan-Murivale este deschisă la Librăria Cărtureşti. Momentul vernisajului a fost un eveniment complex, în cadrul expoziţiei fiind lansat şi volumul de poezie Anca lui Noe de Anca Mizumschi.” Un articol de Victoria Anghelescu.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 1014 / 24 februarie 2010

Cela Neamţu şi triumful tapiseriei

„Tapiseriile Celei Neamţu, în arta românească, au deschis o sumă de plăsmuiri şi de trăiri care, fără să ne ferim de cuvintele mari, fac din creaţia ei o operă universală, erudită.“ Un articol de Iolanda Malamen.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 7 / 10 februarie 2010

Negoţul cu eternitatea

„Dacă a mai apărut cîte o lucrare ca acelea semnate de Silvia Radu, Vasile Gorduz, IonNicodim, Paul Neagu, Mircea Spătaru, Ioan Bolborea etc. faptul trebuie consemnat de-a dreptul ca un miracol.“ Un articol de Pavel Şuşară.
România literară, Nr. 4 / 12 februarie 2010

Bogdan Vlăduţă: Portrete ale artistului la maturitate

„Expoziţia lui Bogdan Vlăduţă provoacă. Vizitarea Recycle Nest-ului (pînă pe 15 februarie) se va încheia, cu siguranţă, prin discuţii pro sau contra, într-o cafenea dintr-un Bucureşti care îşi are, de la Nenea Iancu încoace, latura sa boemă.“ Un articol de Mihai Plămădeală.
Observator cultural, Nr. 253 / 4-10 februarie 2010

Dan Perjovschi, călător în jurul lumii

„Până la 20 februarie este deschisă la New York, SUA, a doua expoziţie personală a artistului la Galeria Lombard-Freid, intitulată Postcards from the World.“ Un articol de Nicoleta Zaharia.
Adevărul literar şi artistic, Nr. din 27 ianuarie 2010

Artă şi geopolitică

"Ajunsă acum la cea de-a opta ediţie, Bienala Internaţională de Gravură Contemporană Iosif Iser de la Ploieşti s-a înscris indiscutabil în calendarul artistic al unui spaţiu care nu mai este marcat acum nici de graniţe fizice şi nici de limitări culturale." Un articol de Pavel Şuşară.
România literară, Nr. 1 / 22 ianuarie 2010

Cu şevaletul la drum

"Tânăra creatoare Luminiţa Gliga a deschis, la numai 34 de ani,cea de-a 34-a expoziţie personală, din 1997 până astăzi." Un articol de Victoria Anghelescu.
Adevărul literar şi artistic, Nr. din 20 ianuarie 2010

Mic dicţionar de clasici ai sculpturii contemporane

Pavel Şuşară scrie despre George Apostu, Ion Irimia, Ovidiu Maintec şi Paul Neagu.
Acolada, Nr. 12 / decembrie 2009

Spiru Chintilă: un geo-maître al spaţiului

"Cu un an înainte de dispariţia sa în 1985, pictorul Spiru Chintilă a fost omagiat printr-o expoziţie grandioasă (fireşte, atât cât putea permite acea epocă să împrumute din zăcămintele de grandoare!)." Un articol de Florin Toma.
Viaţa Românească, Nr. 11 - 12 / 2009

Statuarul românesc între Occident şi Orient

„Proiectul naţional cere insistent două tipuri de suport simbolic: pe de o parte, resuscitarea memoriei prin invocarea marilor figuri ale istoriei, iar, pe de altă parte, reprezentarea alegorică a unor noi aspiraţii.“ Un articol de Pavel Şuşară.
România literară, Nr. 51-52 / 25 decembrie 2009

Meeting point – Arad biennial 2009

"În perioada 13 noiembrie – 30 decembrie a.c. se desfăşoară la Arad ediţia a II-a a Bienalei Internaţionale de Pictură, Sculptură şi Grafică, meeting point – arad biennial 2009." Un articol de Onisim Colta.
Arca, Nr. 10 - 11 - 12 / 2009

Culoarea, între geometrie şi incantaţie

„Tratatul de Cromatologie al lui Liviu Lăzărescu este, în subtext, un imn închinat culorii.“ Un articol de Pavel Şuşară.
România literară, Nr. 49 / 11 decembrie 2009

Iluzia realităţii – Szabolcs KissPál la MNAC

„Vineri, 26 noiembrie 2009, a avut loc la Muzeul Naţional de Artă Contemporană vernisajul expoziţiei One by 1 a lui Szabolcs KissPál.“ Un articol de Mihai Plămădeală.
Observator cultural, Nr. 245 / 3-9 decembrie 2009

Pictura ca scenă

„Expoziţia Adrian Ghenie este deschisă la Muzeul Naţional de Artă Contemporană până la 14 februarie 2010. Absolvent, în 2003, al Universităţii de Arte din Cluj, Adrian Ghenie este deja un nume bine cunoscut în străinătate atât de public, cât şi de critică.“ Un articol de Victoria Anghelescu.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 1003 / 9 decembrie 2009

Colecţia de curiozităţi a lui James Ensor

„Sunt puţini acei artişti a căror operă să fi fost mai puternic şi mai direct marcată de propria biografie.“ Un articol de Eduard Sava.
România literară, Nr. 48 / 4 decembrie 2009

Expresionismul şi codurile spirituale

„Marin Gherasim a deschis recent o expoziţie de pictură, închinată lui George Apostu.“ Un articol de Pavel Şuşară.
România literară, Nr. 47 / 27 noiembrie 2009

Ceramica românească azi

"Tînăra generaţie de ceramişti aduce în prim-plan şi lucrări al căror mesaj provine dintr-o revoltă cu rădăcini în discursul existenţialismului francez..." Un articol de Doina Mândru.
Observator cultural, Nr. 244 / 26 noiembrie - 2 decembrie 2009

Caragiale şi Brâncuşi

„Ca şi alte proiecte similare, monumentul Spiru Haret, monumentul Goga sau Templul din Indore, şi monumentul Caragiale rămîne o simplă reverie de o clipă.“ Un articol de Pavel Şuşară.
România literară, Nr. 46 / 20 noiembrie 2008

Privirea prin fereastra tabloului

„Victor Ieronim Stoichiţă şi-a propus descifrarea imaginii prin recursul la surse narative directe sau indirecte.“ Un articol de Pavel Şuşară.
România literară, Nr. 44 / 6 noiembrie 2008

Erwin Kessler despre expoziţia Horia Damian, de la MNAC, deschisă între 22 septembrie şi 8 noiembrie 2009.
Revista 22, Nr. 45 / 3-9 noiembrie 2009

Spiru Vergulescu, ultimul Messer din sud

"Pictura lui Spiru Vergulescu este o emblemă prin excelenţă a Meridionalului." Un articol de Florin Toma.

Viaţa Românească, Nr. 10 / 2009

Un artist proteic

"N-am găsit un titlu mai potrivit pentru a comenta creaţia pictorului şi graficianului Mircea Bâtcă (n. 1945), dar ţin să precizez preventiv că termenul proteic trebuie preluat în cazul său cu prudenţă. Nicidecum cu sensul de nestatornicie – de caracter, de opinii, de atitudine – cu care îl atestă dicţionarele." Un articol de Radu Ciobanu
Arca, Nr. 7 - 8 - 9 / 2009

Arca: înăuntru şi afară

Mihai Plămădeală despre expoziţia lui Florin Ciubotaru, Arca deschisă recent la Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti de la Mogoşoaia.
Observator cultural, Nr. 239 / 22 - 28 octombrie 2009

Lecţia lui Horia Damian

"În această toamnă, un eveniment expoziţional aşteptat de multă vreme este găzduit de Muzeul Naţional de Artă Contemporană: expoziţia cu lucrările lui Horia Damian, artistul român mult mai cunoscut în lume decît în propria ţară." Un articol de Maria-Magdalena Crişan.
Observator cultural, Nr. 238 / 15-21 octombrie 2009

Silviu Oravitzan sau o poveste despre lumen şi lux

"Lumea lui Silviu Oravitzan chiar asta este:un traseu, o deplasare imperceptibilă şi continuă de la materie la spirit, de la animaţia istorică la statica atemporalităţii." Un articol de Pavel Şuşară.
România literară, Nr. 41 / 16 octombrie 2009

Alte cronici muzicale...

"Aici se dansează cu corpul şi cu mintea"

"Centrul Național al Dansului București (CNDB) și-a încheiat stagiunea primăvară-vară 2010. Iată un bilanț (subiectiv) al spectacolelor prezentate de CNDB pînă acum." Un articol de Adriana Gheorghe.
Dilema Veche, Nr. 333 / 1-7 iulie 2010

Sibiul – pol efervescent al dansului

Liana Tugearu semnalează succesele Teatrului de Balet din Sibiu, singurul care progresează, în timp ce Teatrul „Oleg Danovski” de la Constanţa şi Centrul Naţional al Dansului din Bucureşti sunt ameninţate cu dispariţia.
România literară, Nr. 20 / 4 iunie 2010

Multiplele faţete ale unei personalităţi

"Neobosit, de zece ani, Răzvan Mazilu ne dăruieşte, alături de creaţiile sale de interpret şi coregraf, o serie de spectacole concepute de el sau de invitaţii săi, care devin evenimente ale Teatrului Odeon." Un articol de Liana Tugearu.
România literară, Nr. 10 / 26 martie 2010

Teatrul de Balet Sibiu

„Înfiinţarea Teatrului de Balet Sibiu este de-a dreptul reconfortantă pentru întreaga sferă a dansului de la noi.“ Un articol de Liana Tugearu.
România literară, Nr. 4 / 12 februarie 2010

Exil în pamântul coregrafiei contemporane

"Deprimant ca mesaj, dar reconfortant ca vigoare a manifestarii artistice, Exil în pamântul uitarii este un demers interdisciplinar de maturitate." Un articol de Vivia Săndulescu.
Cultura, Nr. 51 / 24 decembrie 2009

Dans şi experiment

"Platforma Dansului Contemporan din acest an a fost un adevărat maraton, care a scos în evidenţă configuraţia mişcării actuale a acestui gen, din ţara noastră. Un articol de Liana Tugearu.
România literară, Nr. 41 / 16 octombrie 2009

Frumoasa din pădurea adormită

„Les Ballets de Monte-Carlo s-au înscris în zodia modernităţii, încă de la originala lor îndepărtată, şi anume de la nucleul reprezentat de Compania de Balet constituită de Serge de Diaghilev.“ Un articol de Liana Tugearu.
România literară, Nr. 39 / 2 octombrie 2009

Auf Wiedersehen, Pina!

„Critica de specialitate a încadrat spectacolele Pinei Bausch ca fiind o serie de episoade în care acţiunea alternează cu dialogul într-o nuanţă suprarealistă, tema de bază fiind interacţiunea dintre feminin şi masculin.“ Un articol de Ioana Moldovan.
Revista 22, Nr. 30 / 21-27 iulie 2009

Când profesionalismul îşi spune cuvântul

„Saltul de la Shakespeare la epoca contemporană, ne lasă uşor melancolici, cu toată fervoarea, robusteţea şi vitalitatea acestei realizări.“ Un articol de Liana Tugearu.
România literară, Nr. 19 / 15 mai 2009

O serie de întrebări fără răspunsuri

„Problemele iscate de libretul spectacolului Femei ridică o serie de întrebări. Dar cea mai mare întrebare este de ce Gheorghe Iancu a acceptat să preia conducerea Baletului Operei Naţionale Bucureşti, dacă nu avea nici timpul nici dispoziţia necesare să se ocupe de această companie.“ Un articol de Liana Tugearu.
România literară, Nr. 12 / 27 martie 2009

Clovnii lui Dumnezeu

„Dansul ca esenţă fundamentală a bucuriei de a trăi în esenţa lucrurilor poate fi înţeles numai prin perpetua conştientizare a ideii de clovn al lui Dumnezeu, a statutului de fiinţă care trăieşte, în egală măsură, în bucurie şi tragism. Cu alte cuvinte, în realitate. Un articol de Gina Şerbănescu.
Observator cultural, Nr. 204 / 18-24 februarie 2009

Sub semnul dialogului

"Spaţiul şi timpul, acordat de Centrul Naţional al Dansului Bucureşti Amprentei sale, au fost puse de Cosmin Manolescu sub semnul dialogului, între artişti, dar şi cu publicul, cu critica, cu operatorii culturali, cu finanţatorii." Un articol de Liana Tugearu.
România literară, Nr. 50 / 19 decembrie 2008

Corpul şi metamorfozele eului

„Cine doreşte să vadă în această stagiune un spectacol de dans contemporan care primeşte cîteva accepţiuni serioase ale termenului poate merge la Teatrul Odeon pentru a urmări creaţia coregrafului francez Philippe Tréhet, Umbre de lumină.“ Un articol de Gina Şerbănescu.
Dilema Veche, Nr. 250 / 27 noiembrie - 3 decembrie 2008

Minimalism şi metafizică

„Spectacolul cu Furtuna de Shakespeare a fost pus în scenă la Palatul Cotroceni de Nona Ciobanu (regie) şi Iulian Bălţătescu (scenografie şi light design).“ Un articol de Ioana Zirra.
România literară, Nr. 46 / 21 noiembrie 2008

„Orice nou spectacol prezentat de Răzvan Mazilu este aşteptat cu mult interes de breasla dansului cât şi de marele public.“ Un articol de Liana Tugearu.
România literară, Nr. 44 / 7 noiembrie 2008

ANTICORP. AMPRENTA - Episodul patru

„AMPRENTA Vavei Ştefănescu a dovedit că există încă ANTICORPI în România, cât şi artişti capabili să ne administreze dozele necesare.“ Un articol de Liana Tugearu.
România literară, Nr. 42 / 24 octombrie 2008

Răzvan Mazilu, lumini şi umbre

"Umbre de lumină, ultimul spectacol al lui Răzvan Mazilu, creat in colaborare cu coregraful francez Philippe Trehet, a avut vineri premiera la Odeon.“ Un articol de Adrian Şchiop.
România liberă, Nr. din 13 octombrie 2008

„Timp de o lună, artişti români şi străini s-au aflat în rezidenţă la Mogoşoaia, unde au elaborat creaţii in progress, prezentate publicului la finalul programului de rezidenţă.“ Un articol de Gina Şerbănescu.
Observator cultural, Nr. 181 / 4-10 septembrie 2008

Romeo şi Julieta din Israel

Sub genericul Israel - 60, am putut vedea în Capitală şi o remarcabilă producţie coregrafică gazduită de Opera Naţională, o lucrare celebră a repertoriului internaţional care nu se află în repertoriul bucureătean: Romeo şi Julieta de Prokofiev. Un articol de Oltea Şerban-Pârâu.
Ziarul de duminică, Nr. 23 / 13 iunie 2008

Riscul de a reconfigura o capodoperă

„De curând, pe scena Operei Naţionale Bucureşti, a fost reluatp, într-o noup montare, conceputp de dansatorul şi coregraful Gheorghe Iancu, capodopera cea mai reprezentativă a dansului clasic, Lacul lebedelor, de Piotr Ilici Ceaikovski.“ Un articol de Liana Tugearu.
România literară, Nr. 18 / 9 mai 2008

„Printre numeroasele festivaluri care dau teatrului autohton de astăzi aparenţa unui peisaj efervescent, unde chiar se întâmplă ceva şi unde lucrurile chiar se miscă (desigur, în sensul bun al cuvântului; şi nu numai al cuvântului), două sunt cu precădere interesante. Este vorba despre Festivalul Dramaturgiei Româneşti de la Timişoara şi despre Festivalul Comediei Româneşti (FestCo) din Capitală.“ Un articol de Alice Georgescu.
Ziarul de duminică, Nr. 13 / 4 aprilie 2008

URBAN KISS sau cum renaşte o companie de dans

„Aflată de ani buni în adormire, din vremea când monta acolo Mihaela Atanasiu, Compania de Balet a Teatrului de Operetă Ion Dacian a început să dea semne de dezmorţire încă de la începutul acestei stagiuni şi s-a redeşteptat total,
într-o manieră strălucitoare, de curând, ca şi în poveste, ca urmare a unui sărut.“ Un articol de Liana Tugearu.
România literară, Nr. 12 / 28 martie 2008

Oraşul, iubirea, dansul

„Pe 9 martie, la Teatrul Naţional de Operetă Ion Dacian din Bucureşti, a avut loc premiera spectacolului Urban Kiss, în regia şi coregrafia lui Răzvan Mazilu. Spectacolul este un act artistic relevant pentru noua orientare estetică a Teatrului Naţional de Operetă, trasată de directorul Răzvan Dincă, prin aducerea producţiilor mai aproape de cerinţele spectatorului contemporan, nu în sens consumerist, ci din perspectiva unor nevoi estetice şi axiologice.“ Un articol de Gina Şerbănescu.
Dilema Veche, Nr. 214 / 20-26 martie 2008

Despre Ioan Tugearu

„Printre numele noastre mari de balerini, dansatori şi coregrafi este şi Ioan Tugearu. Un artist bîntuit de profesiunea sa, de cei care au făcut istoria ei. Este un artist pe care l-am auzit elogiindu-şi colegii, vorbind ore în şir despre trupele şi balerinii mari ai lumii, l-am văzut bucurîndu-se ca un copil atunci cînd au sosit şi la Bucureşti spectacole mari.“ Un articol de Marina Constantinescu.
România literară, Nr. 10 / 14 martie 2008

Sensul aprioric gestului

„Josef Nadj, creatorul Filozofilor este, fără îndoială, unul dintre cei mai importanţi coregrafi ai Europei şi ai lumii. Născut în Serbia, Josef Nadj şi-a făcut studiile de artă în Ungaria. S-a stabilit ulterior la Paris, în 1986 şi-a fondat propria companie, iar din 1995 conduce Centrul de Coregrafie din Orléans.“ Un articol de Gina Şerbănescu.
Observator cultural, Nr. 143 / 6-12 decembrie 2007

Trei universuri coregrafice

„În cadrul Festivalului Naţional de Teatru din acest an, am putut urmări, la Centrul Naţional al Dansului Bucureşti, lucrările a trei coregrafe de facturi cu totul diferite, trei universuri aparte, asupra cărora ne vom apleca pe rând.“ Un articol de Liana Tugearu.
România literară, Nr. 47 / 30 noiembrie 2007

Danse. Entre. Deux

„Cele două capitale culturale europene din acest an, Sibiul şi Luxemburgul, au marcat înfrăţirea lor artistică printr-un schimb inedit, petrecut între două companii de dans contemporan: UnitControl din Luxemburg şi Fundaţia DCM din România.“ Un articol de Liana Tugearu.
România literară, Nr. 40 / 12 octombrie 2007

Buricul pământului

„OuiBaDa e un spectacol prezentat de Gigi Caciuleanu Romanian Dance Company, cu sprijinul Teatrului de Comedie - producător fiind Fundaţia Art Production - în cadrul Festivalului Enescu. Membrii companiei sunt Cristina Babalac, Rareş Budileanu, Rasmina Luisa Calbajos, Doina Nicoleta Georgescu, Lari Cosmin Giorgescu, Cătălina Ana Gubandru, Szasz Levente, Anca Loghin, Lelia Marcu, Cristian Nanculescu, Arcadie Rusu şi Casandra Oana Stelea. Scenografia spectacolului îi aparţine Corinei Gramosteanu, iar conceptul video, lui Alexandru Apostol. Este prima producţie a unei companii româneşti purtând numele lui Căciuleanu, după ce coregraful, plecat din România, a condus trupe de dans la Nancy, Rennes, Paris.“ Un articol de Iulia Popovici.
Ziua, Nr. 25 septembrie 2007 (www.ziua.ro)

Jaluzele afective

E vacanţă, stagiunea închisă, iar noile apariţii sunt pu¡ine şi răzleţe. Câte o reprezentaţie în aer liber, la Motoare, alta în Sala Studio a Teatrului Nottara, ca premiera apărută de curând, Dear Diary, spectacol de teatru dans, la care Oana Răsuceanu semnează coregrafia, iar Iulia Rugină proiecţia şi sound design-ul.“ Un articol de Cristina Rusiecki.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 889 / 29 august 2007

Cale coregrafică inedită

„Neabdicând de la linia sa stilistică, care cunoaşte totuşi mici fluctuaţii şi acordând în continuare mişcării creditul pe care îl merită, Vava Ştefănescu este unul dintre coregrafii care trasează astăzi una dintre căile inedite ale dansului contemporan de la noi.“ Un articol de Liana Tugearu.
România literară, Nr. 25 / 29 iunie 2007

O lume închegată din fărâme

„Păşind în holul Teatrului Odeon din Bucureşti pentru a urmări recenta premieră de dans contemporan Block Bach eşti întâmpinat de o baie de imagini care îmbracă pereţii, mici pătrate sau dreptunghiuri pictate cu ulei pe pânză, segmente de realitate care, grupate diferit, recompun fiecare câte o imagine mai mare, mai amplă, a aceleiaşi realităţi.“ Un articol de Liana Tugearu.
România literară, Nr. 20 / 25 mai 2007

Energia dansului

„Razvan Mazilu s-a gândit sa produca, începând din aceasta primavara, un proiect cultural ce-si propune atât sensibilizarea opiniei publice cu privire la situatia materiala modesta a liceelor de coregrafie, cât si promovarea dansului contemporan.“ Un articol de Oltea Serban-Pârâu. Ziarul de duminica, nr. 11 / 23 martie 2007
Ziarul de duminică, Nr. 11 / 23 martie 2007

„Spectacolul extraordinar de dans contemporan Razvan Mazilu si invitatii sai, recent prezentat, a fost un spectacol aparte, inedit în câteva privinte. In primul rând cred ca este primul recital desfasurat pe scena Operei Nationale Bucuresti închinat în exclusivitate dansului modern si contemporan.“ Un articol de Liana Tugearu. România literara, nr. 11 / 23 martie 2007
România literară, Nr. 11 / 23 martie 2007

Fara dans nu se poate

„Este vorba despre o reteta a succesului de care cultura noastra are mare nevoie. De un tip de discurs al carui continut este real. Energia Dansului în viziunea lui Razvan Mazilu este de fapt motivatia noastra a tuturor de a alege calea frumosului, a firescului.“ Un articol de Oltea Serban-Pârâu. Adevarul literar si artistic, nr. 863 / 21 martie 2007
Adevărul literar şi artistic, Nr. 863 / 21 martie 2007

Gala Alina Cojocaru

„Am primit, din nou, un dar de la prima balerina a companiei Royal Ballet Covent Garden, Alina Cojocaru. De asta data, însa, stradania ei de-a ne aduce putina frumusete si bucurie a fost complexa.“ Un articol de Liana Tugearu. România literara, nr. 7 / 23 februarie 2007
România literară, Nr. 7 / 23 februarie 2007

Ciudate fluctuatii valorice

Liana Tugearu face o cronica la recentul spectacol de balet, «Casanova», montat la Opera Nationala din Bucuresti de Monica Fotescu Uta. România literara, nr. 50 / 14 decembrie 2006
România literară, Nr. 50 / 14 decembrie 2006

Tandem franco-român

Liana Tugearu despre „doua spectacole de dans, sau precumpanitor de dans, Visa Game si L’Oubli/ Uitarea, desfasurate la sfârsitul lunii mai la Bucuresti, în cadrul proiectului Tandem, care, în ansamblul lui, a încorporat cupluri franco-române din domeniile muzicii, dansului, artelor vizuale, teatrului si literaturii. România literara, nr. 24 / 16 iunie 2006
România literară, Nr. 24 / 16 iunie 2006

Publicul îi iubeste pe invingatori

Oltea Serban-Pârâu despre cea dintâi premiera de balet a sezonului la Opera Nationala din Bucuresti, cu «Simfonia fantastica» de Berlioz, în coregrafia lui Gigi Caciuleanu. Adevarul literar si artistic, nr. 811 / sambata, 25 martie 2006.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 811 / sambata, 25 martie 2006

O unda de aer proaspat

Liana Tugearu despre premiera de balet care a avut loc pe scena Operei Nationale din Bucuresti, «Simfonia fantastica» de Hector Berlioz, în viziunea coreografului Gigi Caciuleanu. Romania literara, nr. 14 / 7 aprilie 2006
România literară, Nr. 14 / 7 aprilie 2006

„Franta ne trimite, din nou, mesageri cultural, tot prin AFAA–Association Française d’Action Artistique – care, cu 16 ani în urma, ne-a largit substantial orizontul, trimitând în România, timp de câtiva ani, peste zece coregrafi francezi de dans contemporan, care au dat spectacole cu trupele lor si au lucrat cu dansatori români.“ Un articol de Liana Tugearu, din România literara, nr. 48 / 7-13 decembrie 2005.
România literară, Nr. 48 / 7 - 13 decembrie 2005

O artista încântatoare

Un comentariu al Lianei Tugearu despre spectacolul de balet «Don Quijote», cu Alina Cojocaru din România literara, nr. 1 / 11 - 17 ianuarie 2006.
România literară, Nr. 1 / 11 - 17 ianuarie 2006

Lungul drum spre perfectiune

Liana Tugearu despre turneul în România al Baletului National din Marsilia, anul trecut, în cadrul Anului Francofoniei. Un articol din România literara, nr. 1 / 11 - 17 ianuarie 2006.
România literară, Nr. 1 / 11 - 17 ianuarie 2006

Alte cronici plastice...

„În limbajul tinerilor – consemnat în texte din internet, de pe bloguri, forumuri şi liste de comentarii – circulă în ultima vreme o nouă formă de apreciere superlativă: rulează! (e foarte bun, e cel mai tare).“ Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa Păcatele limbii.
România literară, Nr. 32 / 27 august 2010

„Denumirile produselor culinare pot fi considerate, într-o anumită măsură, termeni tehnici.“ Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa Păcatele limbii.
România literară, Nr. 30 / 13 august 2010

„Termenul eolian (adjectiv împrumutat din franceză) era deja cuprins în dic]ionarele noastre de la sfârşitul secolului al XIX-lea.“ Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa Păcatele limbii.
România literară, Nr. 29 / 6 august 2010

"Comentariile sportive din ultima lună au pus în circulaţie şi un cuvânt derivat, produs cu evidentă intenţie glumeaţă şi cu asumarea riscului efemerităţii: caracatiţoi." Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa Păcatele limbii.
România literară, Nr. 28 / 30 iulie 2010

Vuvuzela, vuvuzeaua

"Transmisiunile de la Campionatul Mondial de fotbal au impus cu mare rapiditate un nou cuvânt la modă internaţional: vuvuzela, denumirea unei trompete foarte simple, dar asurzitoare." Un articol de Rodica Zafiu.
România literară, Nr. 27 / 23 iulie 2010

Repondent / respondent

„Circulă în momentul de faţă două forme – repondent şi respondent – având acelaşi sens şi origine (mai îndepărtată) comună.“ Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa Păcatele limbii.
România literară, Nr. 26 / 17 iulie 2010

Comic de limbaj

"De mai multă vreme, publicitatea românească exploatează jocul registrelor stilistice, variaţia lingvistică, abaterile de la normă. " Un articol de Rodica Zafiu.
România literară, Nr. 25 / 9 iulie 2010

"Mix – cu sensul de amestec, ansamblu de elemente diferite – este un cuvânt de negăsit în dicţionarele noastre generale, dar extrem de folosit în ultima vreme." Un articol de Rodica Zafiu.
România literară, Nr. 24 / 2 iulie 2010

"Discursul politic românesc se confundă tot mai mult cu jurnalismul, în formula pamfletului generalizat, de o subiectivitate accentuată şi într-un limbaj cât mai pitoresc." Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa Păcatele limbii.
România literară, Nr. 22-23 / 18 iunie 2010

"Dezbaterile politice purtate în ultima vreme Europa Occidentală asupra dreptului sau a interdicţiei de a purta în spaţiul public anumite piese vestimentare islamice care acoperă faţa femeilor au pus în circulaţie, prin mass-media, termenul arab burqa." Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa, Păcatele limbii.
România literară, Nr. 21 / 11 iunie 2010

Rodica Zafiu, la rubrica „păcatele limbii”, comentează folosirea, azi, a formei dragele în loc de dragile, cum era corect până acum.
România literară, Nr. 20 / 4 iunie 2010

La rubrica “păcatele limbii”, Rodica Zafiu se apleacă asupra mesajelor publicitare şi a unor termeni care intră în limbă prin această poartă dosnică.
România literară, Nr. 19 / 28 mai 2010

"În ultimele luni, termenul etnobotanic a fost destul de prezent în discursul public românesc, în mass-media şi chiar în dezbaterile parlamentare." Un articol de Rodica Zafiu.
România literară, Nr. 17 / 14 mai 2010

"În mod surprinzător, sintagma fără număr pare să se fi încărcat, pentru mulţi vorbitori de azi, cu conotaţii sociolingvistice negative, evocând un registru substandard, suburban." Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa, Păcatele limbii.
România literară, Nr. 18 / 21 mai 2010

"Pleonasmul este prezentat în genere, în lucrările normative, ca o greşeală de logică; de fapt, e de multe ori (ca şi cacofonia) o abatere stilistică." Un articol de Rodica Zafiu.
România literară, Nr. 16 / 7 mai 2010

„Munte focovărsătoriu“

"Vechimea în română a termenului vulcan depăşeşte doar cu puţin două secole." Un articol de Rodica Zafiu.
România literară, Nr. 15 / 30 aprilie 2010

Rodica Zafiu, la rubrica păcatele limbii, despre folosirea cuvântului englezesc retard, cu varianta retardat, ca insultă în limba română de azi.
România literară, Nr. 14 / 23 aprilie 2010

„La blană“

"Originea şi evoluţia locuţiunilor şi a expresiilor care leagă într-un fel sau altul blana de viteză sunt destul de transparente." Un articol de Rodica Zafiu.
România literară, Nr. 13 / 16 aprilie 2010

"Cuvântul instant face parte din categoria destul de largă a anglicismelor în care se recunoaşte un etimon latino-romanic..." Un articol de Rodica Zafiu.
România literară, Nr. 12 / 9 aprilie 2010

O familie lexicală

"Din familia lexicală a verbului englezesc to manage au intrat în română, cu câteva decenii în urmă, substantivele management şi manager." Un articol de Rodica Zafiu.
România literară, Nr. 11 / 2 aprilie 2010

„Încontinuu“ şi „non-stop“

"Limba vorbită îţi reface permanent, din materiale noi, instrumentele necesare: prepoziţii, adverbe, mărci de superlativ, conectori de diverse tipuri." Un articol de Rodica Zafiu.
România literară, Nr. 10 / 26 martie 2010

„Cu crengi“

"Sintagma cu crengi este concurată de o serie de expresii intensificatoare mai transparente, dar, tocmai de aceea, mai puţin expresive: cu draci şi cu spume..." Un articol de Rodica Zafiu.
România literară, Nr. 9 / 19 martie 2010

"Cu sensul şi în construcţiile în care apare tot mai des în presă, participiul abuzat este, fără îndoială, un anglicism." Un articol semnat de Rodica Zafiu.
România literară, Nr. 8 / 12 martie 2010

Epistolar erotographic

"În titlul volumului Scrisoarea de iubire, dragoste, amor (Bucureşti, Ars docendi, 2009),există trei sinonime, a căror juxtapunere e o cheie de lectură pentru întreaga carte: cuvintele neutre, emoţionale sau desuet-ironice coexistă; nimic nu se exclude." Un articol de Rodica Zafiu.
România literară, Nr. 7 / 5 martie 2010

Cofrag şi cofraj

"În recentele discuţii purtate în mass-media despre ouăle ecologice şi ouăle stresate ( stirileprotv.ro, 9.02.2010), a apărut destul de des o formă foarte folosită astăzi, nediscutată însă în lucrările clasice de cultivare a limbii şi care
trece, de obicei, neobservată: cofrag." Un articol de Rodica Zafiu.
România literară, Nr. 6 / 26 februarie 2010

„În ultimele două luni, în presă, pe internet şi în conversaţii amicale motivul flăcării violete a devenit un subiect de glume, parodii, jocuri de cuvinte.“ Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa Păcatele limbii.
România literară, Nr. 5 / 19 februarie 2010

„Un cuvânt destul de rar astăzi, dar bine reprezentat în istoria – nu foarte îndepărtată – a argoului românesc este substantivul clift.“ Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa Păcatele limbii.
România literară, Nr. 4 / 12 februarie 2010

Bastonaş, cheie...

„Lamentaţiile despre globalizare sunt permanent contrazise de evoluţia limbilor: pentru că tendinţei culturale de imitare i se opune permanent mişcarea spontană şi inevitabilă de diferenţiere.“ Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa Păcatele limbii.
România literară, Nr. 3 / 5 februarie 2010

Emfatizare - emfazare

„Ca în multe alte cazuri (mă gândesc în primul rând la a focusa, despre care am mai discutat), verbul adaugă un sinonim unei serii preexistente, deloc sărace.“ Un articol de Rodica Zafiu, la rubrisa sa Păcatele limbii.
România literară, Nr. 2 / 209 ianuarie 2010

"Se ştie că oscilaţia dintre desinenţele de plural -e şi - uri este caracteristică substantivelor neutre româneşti, iar -e tinde să se extindă chiar la cuvinte moderne care păreau să se fi impus în forma cu -uri." Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa Păcatele limbii.
România literară, Nr. 1 / 22 ianuarie 2010

Gospo şi plicti

„Se desfăşoară în limba română, de mai multă vreme, un proces lent de extindere a trunchierii lexicale.“ Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa, Păcatele limbii.
România literară, Nr. 51-52 / 25 decembrie 2009

Din nou despre condescendenţă

"Cuvintele condescendenţi şi condescendenţă ilustrează foarte bine un fenomen izolat, dar semnificativ: situaţia în care o abatere este validată ca normă înainte de a se fi răspândit cu adevărat, înainte de a fi avut de partea sa argumentul uzului." Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa Păcatele limbii.
România literară, Nr. 50 / 18 decembrie 2009

„Una dintre cele mai cunoscute abrevieri din jargonul comunicării rapide şi informale din internet e lol.“ Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa Păcatele limbii.
România literară, Nr. 49 / 11 decembrie 2009

Din istoria „cultivării limbii”

„Una dintre utopiile regimului totalitar a fost cea a impunerii unei limbii comune, omogene, fără diferenţieri sociale.“ Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa Păcatele limbii.
România literară, Nr. 47 / 27 noiembrie 2009

„În paradigma culinară, în care femeia e un produs de consum în genere conotat pozitiv, intră diverse delicatese, mai ales dulciurile.“ Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa Păcatele limbii.
România literară, Nr. 46 / 20 noiembrie 2008

Limbile noastre

„În teorie, există o diferenţă între limbile moarte şi cele dispărute. Primele sînt acele limbi care nu se mai vorbesc ca primă limbă, nu mai există ca limbi native.“ Un articol de Sever Voinescu.
Dilema Veche, Nr. 300 / 12-18 noiembrie 2009

Metafora obiectului uzat

„În desemnarea depreciativă a prostituatei (dar şi a femeii imorale şi a femeii în genere), o zonă metaforică specifică şi foarte rezistentă este cea a obiectului (de îmbrăcăminte) uzat: boarfă, gioarsă, buleandră, treanţă, zdreanţă, ştoarfă etc.“ Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa păcatele limbii.
România literară, Nr. 45 / 13 noiembrie 2009

Imaginea femeii

„Unul dintre cele mai bogate şi mai cunoscute câmpuri semantice ale argoului este cel care cuprinde desemnări depreciative ale femeii.“ Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa Păcatele limbii.
România literară, Nr. 44 / 6 noiembrie 2008

Traduceri automate

„Mi s-a părut întotdeauna surprinzătoare neadecvarea multora dintre mesajele nedorite din presa electronică (fie pur publicitare, fie false, pregătind o fraudă), la situaţia de comunicare.“ Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa Păcatele limbii.
România literară, Nr. 43 / 30 octombrie 2009

“Condiţii suspicioase“

"Din moment ce în engleză există adjectivul suspicious, trebuia să apară şi riscul ca traducătorii grăbiţi şi superficiali ai tratatelor ştiinţifice sau ai comunicatelor de presă să îl echivaleze, în română, în orice situaţie, cu suspicios." Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa Păcatele limbii.
România literară, Nr. 41 / 16 octombrie 2009

"În limbajul familiar-argotic actual, varianta populară panaramă a căpătat tot mai multă autonomie, îndepărtându-se de forma cultă panoramă." Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa Păcatele limbii.
România literară, Nr. 40 / 9 octombrie 2009

„Între calcurile semantice din engleză, unele (de exemplu a aplica sau locaţie) trezesc reacţii, comentarii, enervări, nu numai din partea specialiştilor, în vreme ce altele trec neobservate şi sunt acceptate rapid.“ Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa Păcatele limbii.
România literară, Nr. 39 / 2 octombrie 2009

„Ghenă e un cuvânt absent, în mod surprinzător, din dicţionarele noastre, deşi e foarte cunoscut şi folosit de vorbitorii actuali.“ Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa Păcatele limbii.
România literară, Nr. 38 / 25 septembrie 2009

„O parte din terminologia tipografică, preluată de programele informatice de editare de text, a intrat în uzul curent.“ Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa Păcatele limbii.
România literară, Nr. 37 / 18 septembrie 2009

„Matrafox“ şi „pufoaică“

„Destul de multe sunt, în limbajul familiar-argotic românesc, denumirile băuturilor alcoolice de proastă calitate: foarte ieftine, obţinute prin amestecuri sau prin fabricaţie artizanală dubioasă.“ Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa Păcatele limbii.
România literară, Nr. 36 / 11 septembrie 2009

Jocuri de cuvinte

„Una dintre trăsăturile definitorii ale argoului, în comparaţie cu alte variante ale limbii, este rolul însemnat pe care îl joacă în evoluţia sa jocurile de cuvinte.“ Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa Păcatele limbii.
România literară, Nr. 35 / 4 septembrie 2009

Metonimii argotice

„Dacă rolul metaforei în formarea lexicului argotic este unanim recunoscut, cel al metonimiei (în care includem şi sinecdoca) a fost adesea neglijat sau minimalizat.“ Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa Păcatele limbii.
România literară, Nr. 34 / 28 august 2009

Caraliu, şingaliu...

„Termenul caraliu (poliţist, gardian) nu are atestări prea vechi, dar pare să se fi răspândit foarte mult în ultimele decenii.“ Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa Păcatele limbii.
România literară, Nr. 33 / 21 august 2009

Poliţist, substantive

„În orice argou interlop, poliţistul e un personaj esenţial, desemnat de o serie bogată de sinonime.“ Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa Păcatele limbii.
România literară, Nr. 32 / 14 august 2009

„Husen este unul dintre cuvintele mai puţin frecvente, dar rezistente în timp, ale argoului românesc.“ Un articol de Rodica Zafiu, la rubrica sa Păcatele limbii.
România literară, Nr. 31 / 7 august 2009

Alte cronici ale dansului...

Invazia cifrelor
Zarurile au fost aruncate
şi ele părăsesc suprafaţa de joc şi se rostogolesc în spaţiu
şi a fost seară şi a fost dimineaţă.
Versuri de Ion Mircea.
România literară, Nr. 32 / 27 august 2010

Căutare	după autor după publicaţie în text după dată
(Ex. dată: iunie 2006)
Sunteti vizitatorul: 2505219

Adevărul literar şi artistic

Însemnări ieşene

Convorbiri literare

Dacia literară

Idea artă+societate

Idei în dialog

Lettre Internationale

Luceafărul de dimineaţă

Noua literatură

Observator cultural

Oglinda literară

România literară

Scrisul românesc

Stare de urgenţă

Studia Phaenomenologica

Sud-Est cultural

Suplimentul de cultură

Viaţa Românească

Ziarul de duminică

All Cartea Româneasca Compania Corint Curtea Veche Dacia Editura Universiăţii din Bucureşti Editura Universitatii Al. I Cuza Eminescu Gramar Humanitas Ideea Europeana Institutul Cultural Român Institutul European Limes Litera International Memoria Nemira Niculescu Paralela 45 Polirom RAO Teora

Carte de succes Carturesti Diverta Eminescu Humanitas Karte Libraria Noi Librarie.net Libris Polirom

Acest site este actualizat zilnic cu texte în limba română aparute în diverse publicaţii.

Programare: Datagram