Romania Culturala

Revistă on-line realizată de Institutul Cultural Român

Miercuri, 10 martie 2010

Arhiva Index de autori Contact

<< pagina principala

Profesiunea, politician

"Undeva, spre sfîrşitul Eticii Nicomahice, Aristotel spune că marea problemă a sofiştilor era aceea că puneau semnul egalităţii între politică şi retorică." Un comentariu de Sever Voinescu.
Dilema Veche, Nr. 316 / 4 - 10 martie 2010

Viaţa de apoi a cărţilor

"Ce se întâmplă cu personajele după încheierea cărţii? Unde se duc ele atunci când nu le mai vedem?" Un articol de Mircea Mihăieş.
România literară, Nr. 7 / 5 martie 2010

O artă de echipă

„Fenomenul jazz ca formă de artă de sine stătătoare a apărut la noi tîrziu, înr-o atmosferă ostilă, în plin regim dictatorial...” Un articol de Mircea Tiberian.
Dilema Veche, Nr. 315 / 25 februarie - 3 martie 2010

Modele, antimodele, false modele

"Mi-am zis că sufocanta invazie se petrece din întâmplare, din haos, din fără-noimă-generală..." Un comentariu de Gabriel Chifu.
România literară, Nr. 7 / 5 martie 2010

Ultimul americanism la modă – Dragobetele

„Dragobetele... se constituie ca o mitologizare comercială, în stil american... a unei serbări câmpeneşti cu areal izolat de răspândire.” Un articol de Florin Dumitrescu.
Dilema Veche, Nr. 315 / 25 februarie - 3 martie 2010

Destinul unui roman „arestat” o jumătate de secol

„Un manuscris al lui Dinu Pillat, Aşteptând ceasul de apoi, confiscat de comunişti, a fost descoperit după 50 de ani, în arhivele CNSAS.” Un articol de Mirela Corlăţan.
Evenimentul zilei, Nr. din 4 martie 2010

Oglindă, oglinjoară, cine face cel mai bun teatru din ţară?

"Secţiunea pentru debut continuă să aibă probleme de… filozofie: teoretic, nominalizarea ar trebui să privească prima creaţie de teatru..." Un articol de Iulia Popovici.
Observator cultural, Nr. 256 / 25 februarie - 3 martie 2010

Ce le lipseşte românilor (dramaturgi)

„Despre soarta (scenică) trişată a dramaturgiei şi a dramaturgilor din România se vorbea în festivaluri, colocvii, dezbateri...” Un articol de Alice Georgescu.
Dilema Veche, Nr. 315 / 25 februarie - 3 martie 2010

Oglindirea hegeliană

"În Fenomenologia spiritului, G.W.F. Hegel lansa – cum remarcă Marta Petreu într-un articol despre Noica şi utopia recunoaşterii – conceptul de mişcare a recunoaşterii.“ Un articol semnat de Oidiu Pecican.
Timpul, Nr. 1 / ianuarie 2010

Condiţia postmodernă a Muzeului Ţăranului Român

"critica antiideologică nu a fost singura marcă distinctivă a MŢR în comparaţie cu celelalte muzee din România, dar şi de aiurea." Un articol de Igor Mocanu.
Observator cultural, Nr. 256 / 25 februarie - 3 martie 2010

De la cîrciumă la Facebook

„Cînd tînărul patron al Facebook, Mark Zuckerberg, declară în urmă cu cîteva săptămîni sfîrşitul intimităţii, pe mine cel puţin mă trec fiori reci pe şira spinării.” Un articol de Vintilă Mihăilescu.
Dilema Veche, Nr. 315 / 25 februarie - 3 martie 2010

Impostura la TV: Fenomenele Gava, Oreste &Urania

"Nici unul dintre ei nu ar trebui ascultat/luat în serios şi, cu toate astea, ei sînt ascultaţi de foarte mulţi oameni." Un articol de Catalin Sturza.
Observator cultural, Nr. 256 / 25 februarie - 3 martie 2010

Simbolism, romantism, românism si impuritatea esteticului (I şi II)

„Pornind de la premisele ideologice trasate în Istoria civilizatiei române moderne, Lovinescu îsi propusese să combată, din perspectiva criticii estetice si a doctrinei liberale, curentele traditionaliste.“ Un articol de Antonio Patraş.
Convorbiri literare, Nr. 12 / 2009 şi 1 / 2010

Când şi filmele erau duşmani ai poporului...

"Vi-l închipuiţi pe Ceauşescu vorbind despre sarcinile importante pe care trebuie să le aibă cinematografia?" Un articol de Cezar Paul-Bădescu.
Adevărul literar şi artistic, Nr. 1014 / 24 februarie 2010

„TOTI ÎN UNU“ (note istoriografice)

"S-au întocmit, în perioada interbelică si mai tîrziu, unele sinteze de autor sau de echipă, pe seama cărora istoriografia actuală poate initia noi demersuri analoage." Un articol de Alexandru Zub.
Convorbiri literare, Nr. 1 / 2010

Langue de bois, Betonsprache, politichese...

„Remarcabilă cartea lui Christian Delporte, Une Histoire de la langue de bois (Flam-marion). Betonsprache (limbă de beton în germană), double-speak sau double-talk în engleză, politichese (sic) în italiană şi limbă de plumb în chineză.“ Un articol de Bogdan Călinescu.
Timpul, Nr. 1 / ianuarie 2010

De la cîrciumă la Facebook

„Cînd tînărul patron al Facebook, Mark Zuckerberg, declară în urmă cu cîteva săptămîni sfîrşitul intimităţii, pe mine cel puţin mă trec fiori reci pe şira spinării.” Un articol de Vintilă Mihăilescu.
Dilema Veche, Nr. 315 / 25 februarie - 3 martie 2010

PLM – o revistă nouă şi obraznică

"PLM este o revistă de fashion, art&culture. Avem pagini de literatură originală, atît poezie, cît şi proză." Un interviu realizat de Ovidiu Draghia cu George Enache.
Observator cultural, Nr. 256 / 25 februarie - 3 martie 2010

O poveste din Est: cine este Miroslav Penkov?

„E vorba despre proza scurtă intitulată Buying Lenin (Cumpărându-l pe Lenin), de Miroslav Penkov, publicată iniţial în The Southern Review.“ Un articol de Bogdan Suceavă.
Observator cultural, Nr. 255 / 18-24 februarie 2010

Libertate şi moderaţie: Albert Camus, Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca

"Albert Camus, Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca au fost intelectuali oneşti, în pofida constrângerilor umilitoare ale epocii totalitarismelor." Un articol de Vladimir Tismăneanu.

Apostrof, Nr. 1 / 2010

„Motto-ul atribuit jocurilor olimpice de către moderni este luat din latină: citius, altius, fortius (şi cu d’Artagnanul semn de exclamare, patru: CAF!) – un fel de vom face totul!, chit că romanii nu traduceau bine din greacă.“ Un articol de Călin-Andrei Mihăilescu.
Observator cultural, Nr. 255 / 18-24 februarie 2010

Cultura comunicării

„O cultură devine mai mare şi în măsura în care e răspândită mai bine. De când lumea.“ Un articol de Cosmin Alexandru.
Revista 22, Nr. 8 / 16-22 februarie 2010

Alexandru Paleologu: anii de detenţie şi „Pactul cu Diavolul“

„In toate confesiunile sale de după 1989, Alexandru Paleologu vorbeşte despre anii de închisoare ca despre o experienţă fundamentală a vieţii sale.“ Un articol de Tudorel Urian.
Observator cultural, Nr. 255 / 18-24 februarie 2010

Povestea vorbii – un supliment literar şi un crâmpei de libertate

„După îndepărtarea lui Miron Radu Paraschivescu, Povestea vorbii a continuat să apară, dar într-o manieră din ce în ce mai conformistă.“ Un articol de Luminiţa Corneanu.
Mozaicul, Nr. 1 / 2010

Scriitori fără patrioţi!

„Întîmplările pe care le voi menţiona imediat sînt şi ele un simptom de regresiune şi au ca protagonişti involuntari trei scriitori.“ Un articol de Petre Răileanu.
Dilemateca, Nr. 45 / februarie 2010

Ce se vede şi ce nu se vede

„În ultimii ani, nu mai contează cu adevărat valoarea unui regizor, a unui actor, a unui profesor, nu mai contează în primul rînd calităţi manageriale clare.“ Un articol de Marina Constantinescu.
România literară, Nr. 5 / 19 februarie 2010

Tolstoi, economia şi Balcanii

„Ipoteza Tolstoi-North arăta în capul meu cam aşa: fericirea societăţilor este egală şi tăcută, eşecul şi nefericirea sînt competitive şi vocale. Doar că, în forma aceasta, nu cred că ar fi fost de vreun folos economiştilor..." Un articol de Vintilă Mihăilescu.
Dilema Veche, Nr. 314 / 18-24 februarie 2010

Douăzeci de ani cu Humanitas

„Menirea Humanitas-ului a fost una dublă din capul locului: să refacă legăturile cu trecutul şi să ne resincronizeze cu bibliografia occidentală în filosofie, politologie, sociologie, istoria religiilor ş.a.m.d.“ Un articol de Dan C. Mihăilescu.
România literară, Nr. 5 / 19 februarie 2010

O societate de pe vremuri

"Săptămîna trecută a venit vorba despre o asociaţie a cărei amintire merită înviată. Ea s-a constituit din iniţiativă privată în iulie 1929 şi purta oficial numele de Societatea istorico-arheologică Bucureştii Vechi“. Un articol de Andrei Pippidi.
Dilema Veche, Nr. 314 / 18-24 februarie 2010

Incursiune în preistoria „Echinoxului“

„Echinoxismul, chiar generic, înseamnă o şcoală a echilibrului, continuităţii, a privilegierii valorilor esteticului.“ Un articol de Constantin M. Popa.
Mozaicul, Nr. 1 / 2010

„Viaţă şi cărţi de Nicolae Manolescu mi-a prilejuit reconsiderarea unei prejudecăţi, pe care o presupun suficient de răspîndită în mentalităţile intelectualilor din zona umanistă.“ Un articol de Vasile Dem. Zamfirescu.
Dilemateca, Nr. 45 / februarie 2010

Criza cărţii: o ipoteză de lucru

"De ce să transformăm pînă şi lectura – o plăcere, totuşi, intimă –, în spectacol, de multe ori kitsch?" Un articol de Liviu Ornea.
Observator cultural, Nr. 255 / 18-24 februarie 2010

Moartea revistelor literare

„Nemiloasa contabilitate a tirajelor arată că nimeni nu mai citeşte nimic...“ Un articol de Mircea Mihăieş.
România literară, Nr. 5 / 19 februarie 2010

Despre un mare datornic şi una din datoriile sale

„Când vorbim de domeniul culturii scrise contemporane, chestiunea revistelor literare este doar unul din punctele nevralgice unde statul s-ar cuveni să intervină de urgenţă.“ Un articol de Gabriel Chifu.
România literară, Nr. 5 / 19 februarie 2010

Cum se aprinde focul din nimic la Muzeul Ţăranului Român

„În ultimii cinci ani, de cînd Vintilă Mihăilescu este director, Muzeul Ţăranului Român a devenit o instituţie căutată de public şi un exemplu de management cultural reuşit.“ Un articol de Ovidiu Şimonca.
Observator cultural, Nr. 254 / 11-17 februarie 2010

Arta angajată social, politic, civic şi ideologic

„Arta devine instrumentul necesar pentru critica societăţii de consum. Infuzia de social în artă este în continuă creştere. Are arta nevoie de ea?“ Un articol de Cosmin Nasui.
Observator cultural, Nr. 254 / 11-17 februarie 2010

Cioran, urmărit de Securitate

„Emil Cioran a fost permanent în vizorul Securităţii. Filosoful de origine română a fost suspect pentru structurile poliţiei politice şi după 1989.“ Un articol de Dana G. Ionescu.
Adevărul, Nr. din 17 februarie 2010

Politrucii Domnului

„De ce orice comunicare se transformă instantaneu într-o competiţie în care trebuie să-ţi anihilezi adversarul pentru că presupui a priori că asta vrea şi el?“ Un articol de Vintilă Mihăilescu.
Dilema Veche, Nr. 313 / 11-17 februarie 2010

Recomandări din canonul libertăţii

„Datorită vremii din capitala americană, am avut timp în ultimele zile să citesc şi să recitesc cărţi pe care le preţuiesc în chip deosebit, unele mai vechi, altele nou-apărute”. Un articol de Vladimir Tismăneanu.
Evenimentul zilei, Nr. din 17 februarie 2010

Dintr-o veche conferinţă

„La 14 decembrie 1930, N. Iorga ţinea o conferinţă la Societatea Bucureştii Vechi. Titlul ei este Cum au fost şi cum trebuie să fie Bucureştii. În zilele noastre, problema a rămas aceeaşi.“ Un articol de Andrei Pippidi.
Dilema Veche, Nr. 313 / 11-17 ebruarie 2010

Despre timp, spaţiu, cultură şi Corneliu Porumboiu

„De ce or fi avînd unii impresia că pentru film nu trebuie nici pregătire, nici cultură, nici imaginaţie, nici măcar bunăvoinţă?“ Un articol de Liviu Ornea.
Observator cultural, Nr. 254 / 11-17 februarie 2010

Generaţii pierdute

„Am trăit toată copilăria mea auzind despre generaţia de sacrificiu. Am aflat că generaţia părinţilor mei a trebuit să-şi explice sărăcia şi traiul greu ca pe un sacrificiu care avea acest sens: copiii o vor duce mai bine.“ Un articol de Sever Voinescu.
Dilema Veche, Nr. 313 / 11-17 februarie 2010

Despre revoluţie şi sublim

„Nicio genealogie a modernităţii intelectuale nu poate fi imaginată fără a invoca spectrul fondator al romantismului literar şi politic.“ Un articol de Ioan Stanomir.
Revista 22, Nr. 7 / 9-15 februarie 2010

Azilul planetar

„Ni se cere să ştergem diferenţa dintre da şi nu, dintre acceptare şi refuz, dintre autenticitate şi ipocrizie.“ Un articol de Andrei Pleşu, la rubrica sa nici aşa nici altminteri.
Dilema Veche, Nr. 313 / 11-17 februarie 2010

Starea filozofiei

„Există mai multe feluri de a te înscrie în filozofie: primul, cel mai răspîndit şi mai vrednic de laudă, e cel academic.“ Un articol de Sorin Lavric.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 7 / 10 februarie 2010

Cum riscăm să pierdem vestigiile romane de la Roşia Montană

„Exploatarea de la Roşia Montană, dacă ar deveni realitate, ar rade de pe faţa României nu numai câţiva munţi, ci şi un sit cu vestigii arheologice de importanţă majoră pentru patrimoniul mondial.“ Un articol de Andreea Dogar.
Evenimentul zilei, Nr. din 12 februarie 2010

„Marin Mincu este perceput indeobste, superficial, ca personaj trouble-fête in lumea literaturii, imaginea sa de muschetar, de macedonskian, de Don Quijote, innegurând adevaratul sau chip si adevarata sa configuratie temperamentala.“ Un articol de Nicoleta Sălcuedanu.
Cultura, Nr. 4 / 4 februarie 2010

Capitalismul nu va mai fi la fel

„Datorită regizorului Michael Moore, filmul documentar s-a transformat iremediabil în ultimii 20 de ani. Realitatea, sub forma unui eveniment sau fapt, nu mai este documentată obiectiv.“ Un articol de Ioana Moldovan.
Revista 22, Nr. 6 / 2-8 februarie 2010

Camil şi Hegel

„Camil este unic. Citindu-i Jocul ielelor, Suflete tari şi Joc veneţian, ai senzaţia francă că în faţa ta se află un scriitor grandios.“ Un articol de Sorin Lavric.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 5-6 / 4 februarie 2010

Rinocerita înviată

Textul de mai jos aduce în atenţia cititorilor români situaţia juridică a publicării operelor lui Mihail Sebastian, în special a Jurnalului său.
Observator cultural, Nr. 253 / 4-10 februarie 2010

Un aspect al sărăciei – de minte şi de limbaj

„Văd în dictatura totalizantă şi totalitară a cuvântului ticălos... un atac indiscutabil, ba chiar idiot, la caragialitate şi tradiţiile ei...” Un text de Radu Cosaşu.
Dilema Veche, Nr. 315 / 25 februarie - 3 martie 2010

Eseu fizionomic

"Cînd pui fantasma înaintea realităţii, înseamnă că ai pus dinaintea ochilor altceva decît vezi în primă instanţă în afara ta." Un articol de Sorin Lavric.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 9 / 24 februarie 2010

Reflexia critică şi comunismul (II)

„Nu putem să scriem mereu poezii, ditirambi, filipice, ode atunci când tematizăm comunismul. Pentru că aşa facem de zeci de ani.“ Un articol de Alexandru Matei.
Revista 22, Nr. 8 / 16-22 februarie 2010

„Femeia – măr de ceartă“

„Amorul lui Octav Şuluţiu şi al lui Anton Holban pentru aceeaşi femeie este antologic. Toţi exegeţii celor doi autori au remarcat că Eveline a lui Şuluţiu şi Dania lui Holban sînt proiecţiile literare ale aceleiaşi femei: Lydia Manolovici.“ Un articol de Adina Papazi.
Dilemateca, Nr. 45 / februarie 2010

Vulpea şi ariciul – o problemă de strategie

"Isaiah Berlin îşi începe celebrul eseu despre gîndirea lui Tolstoi asupra istoriei – aşa cum reiese ea din Război şi pace – citînd un vers din puţinele fragmente care ne-au rămas de la poetul antic Arhiloh (680 – 645 î. Hr.)." Un articol de Sever Voinescu.
Dilema Veche, Nr. 314 / 18-24 februarie 2010

Obiectivitatea frumosului

„Frumosul, în sensul său autentic: 1. nu este propriu-zis o creaţie, ci o descoperire; 2. nu apare prin libertate, ci prin necesitate; 3. nu este o ficţiune, ci o formă a adevărului; 4. nu este subiectiv, ci obiectiv.“ Un articol de Vlad Mureşan.
Observator cultural, Nr. 254 / 11-17 februarie 2010

Frumosul şi viul cel exuberant

„Cine a spus că natura e altruistă, iertătoare? În acest război pe viaţă şi pe moarte, nu se iau prizonieri.“ Un articol de Horia Dulvac.
Arges, Nr. 1 / ianuarie 2010

Reflexia critică şi comunismul (I)

„În 2010, simpla excelenţă intelectuală şi carismă personală nu te mai propulsează în prim-plan naţional.“ Un articol de Alexandru Matei.
Revista 22, Nr. 7 / 9-15 februarie 2010

Un portret indirect

„Biografiile lui Plutarh consacrate unor personaje importante din perioada conflictelor cu cartaginezii reliefează importanţa acestei cetăţi în istoria romană.“ Un articol de Alexandra Ciocârlie.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 5-6 / 3 februarie 2010

Caragiale între mica şi marea contestare (III)

„Există şi o altă categorie de contestatari ai lui Nenea Iancu pe care, forţând puţin nota, i-aş numi intoleranţii estetici: sunt cei care mută centrul de greutate al discuţiei din spaţiul ideologic pe teren artistic.“ Un articol de Gelu Negrea.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 5-6 / 3 februarie 2010

Argumentul ontologic: versiunea validă, dar inutilă

„Printre argumentele existenţei lui Dumnezeu, argumentul ontologic s-a bucurat de un statut aparte, datorită fascinaţiei produsă de pretenţia de a fi complet a priori – de a refuza, aşadar, datele experienţei şi de a se folosi doar de ceea ce intelectul îi pune la dispoziţie.“ Un articol de Nicolae Turcan.
Tribuna, Nr. 176 / 1-15 februarie 2010

„Călătoriile” avangardei româneşti (II)

„Această temă universală descinde, ca să spunem aşa, spre ţesuturile celulare ale discursului, asociindu-se până la identificare cu obsesia fundamentală a avangardei.“ Un articol de Ion Pop.
Tribuna, Nr. 176 / 1-15 ianuarie 2010

Semne de lumină pe o hartă sângerândă

„Elita lumii basarabene, cea care la finele anilor 80 a reusit să închege un vast program regenerativ, nu a părăsit, cum se pretinde, uneltele care i-au asigurat atunci o spectaculoasă izbîndă, ci dă semne încă de vitalitate.“ Un articol de Alexandru Zub.
Convorbiri literare, Nr. 12 / 2009

Dumitru Ţepeneag – portrete cu mit asociat

„Nu ştiu dacă teoreticienii onirismului estetic, Ţepeneag şi Dimov, au avut în vedere scrierea unei literaturi caracterizate prin nesemnificare.“ Un articol de Dan Perşa.
Vatra, Nr. 11 / 2009

Caragiale între mica şi marea contestare (II)

"Făcând un pas înainte de la biografie la opera lui I.L. Caragiale, pătrundem deja în perimetrul Marii Contestări." Un articol de Gelu Negrea.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 4 / 27 ianuarie 2010

Modele şi antimodele

„Probabil că lucrul care mi s-a părut întotdeauna cel mai urât, cel mai anti, e nedreptatea, cea făcută conştient, unui om viu sau unuia dintre cei asupra cărora zarurile timpului ne-au dat putere, pentru că ei sunt morţi, iar noi nu.“ Un articol de Ioana Pârvulescu.
România literară, Nr. 2 / 29 ianuarie 2010

Dilema alterităţii - locul Celuilalt în societatea multiculturală

"Odată cu revoluţia globală ai cărei martori suntem de câteva decenii se pare că lumea a devenit din ce în ce mai mică...' Un articol de Horia Ciurtin.
Verso, Nr. 73 / 16 - 31 noiembrie 2009

Muncă şi libertate

"Munca este deci un mod fatal al obiectivării fiinţei umane..." Un articol de Vlad Mureşan.
Verso, Nr. 73 / 16 - 31 noiembrie 2009

Bolşevismul gnostic: Antonio Gramsci şi Georg Lukács

"Antonio Gramsci a fost un gânditor venerat de stânga occidentală, admirat pentru tonul şi stilul diferit de al leninismului convenţional (acelasi lucru se poate spune şi despre Georg Lukács)." Un articol de Vladimir Tismăneanu.
Verso, Nr. 73 / 16 - 31 noiembrie 2009

"Poporul este, precum ştim, o adunătură de fraieri de bună credinţă, atîta timp cît agitatori nemiloşi nu îi îndeamnă la grevă. " Un eseu de G.M. Tamás.
Observator cultural, Nr. 251 / 21 - 27 ianuarie 2010

"Universul labirintic, supraetajat, flexibil, volatil, inefabil, alunecos, atemporal etc. al cărţilor devine captivant sau chiar înspăimântă." Un articol de Cosmin Borza.
Vatra, Nr. 11 / 2009

Caragiale între mica şi marea contestare (l)

"Caragiale rămâne una dintre cele mai controversate personalităţi ale vieţii publice din vremea sa şi, probabil, cel mai contestat scriitor român din toate timpurile." Un eseu de Gelu Negrea.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 3 / 20 ianuarie 2010

"Ideologia dominanta este din ce in ce mai agresiva. Conceptele in jurul carora se constituie sunt juridic OBLIGATIA, economic MUNCA, politic NATIUNEA." Un eseu de G. M. Tamás.
Cultura, Nr. 1 / 14 ianuarie 2010

O geografie variabilă

"M-a mirat întotdeauna osteneala pe care şi-a dat-o Faulkner să creeze un ţinut imaginar, pe care să-l doteze cu o hartă şi cu un nume – Yoknapatawpha – când era destul să descrie propriul său ţinut." Un articol de Ana Blandiana.
Acolada, Nr. 12 / decembrie 2009

Anii 50: niste romane

Ştefan Stăncescu scrie despre carţile lui Mihail Sadoveanu, Nicoara Potcoava (1952), Ion Calugaru, Otel si pâine (1951), Titus Popovici, Strainul (1955), Iulian Vesper, Glasul (1957), Titus Popovici, Setea (1958), Petru Dumitriu, Drum fara pulbere (1951).
Cultura, Nr. 51 / 24 decembrie 2009

Ideologia românească. Critica sensului tradiţiei în epoca interbelică

"Afirmându-se ca pedagogie, tradiţionalismul neagă sarcina oricărei pedagogii, pregătirea pentru timpul care vine cu propria sa ispitire." Un articol de Mihai Gheorghiu.
Viaţa Românească, Nr. 11 - 12 / 2009

„Călătoriile” avangardei româneşti (I)

"Mişcarea se află în centrul însuşi al obsesiilor care le definesc programele atât de atente la spiritul vremii, la pulsul epocii, la întreagă dinamică a unei modernităţi pe cale de a-şi accelera ritmurile." Un articol de Ion Pop.
Tribuna, Nr. 175 / 16 - 31 decembrie 2009

„Cartea în criză“

"Criza cărţii nu este decît unul dintre nenumăratele evenimente de promovare a cărţii-obiect, unul de la care lipseşte cartea aceea care, deşi poate nu arată bine şi e veche, nu este niciodată scoasă la produs." Un eseu de Alexandru Matei.
Observator cultural, Nr. 250 / 14 - 20 ianuarie 2010

Dinu şi Sănduc

"Acolo unde nu există mister şi seducţie, acolo filozofia moare." Un articol de Sorin Lavric.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 1 - 2 / 13 ianuarie 2010

Greşeli fecunde

"Am observat că de multe ori mari idei, texte care deschid drumuri noi, conţin greşeli, dar nu atât de grave încât să anuleze sau măcar să micşoreze caracterul de pionierat al ideilor respective." Un articol de Solomon Marcus.
Idei în dialog, Nr. 63 / decembrie 2009

Preşedinţi şi scriitori

Toate cele trei romane traduse la noi în 2009 au fost publicate în ultimul deceniu: Soţia preşedintelui de Curtis Sittenfeld – în 2008, Ultima iubire a preşedintelui de Andrei Kurkov – în 2004, iar Legături de sânge de Ceridwen Dovey – în 2007. Eseu de Elisabeta Lăsconi.
România literară, Nr. 51-52 / 2009

Pedeapsă şi regenerare

"Mai putem recupera Cerul în conştienţa faptului că viul este centrul?" Un articol de Ion Buduca.
Idei în dialog, Nr. 63 / decembrie 2009

O carte hieroglifică

„Deşi mult mai roman decât întâmplări în irealitatea imediată, a doua scriere a lui M. Blecher, Inimi cicatrizate (1937), este o carte deconcertantă, ce prezintă dificultăţi de interpretare şi înţelegere.“ Un articol de Doris Mironescu.
Timpul, Nr. 11 / 2009

Grigore Vieru – Patria şi Matria

O simplitate rafinată,captând vocea colectivită ii răzbate din opera „omului de lacrimi ”,cel care împletind orfic toate vârstele rămâne un exponent al întregului românesc.“ Un articol de Adrian Dinu Rachieru.
Acolada, Nr. 11 / 2009

Feţele servilităţii

"Nu mă mir deloc că fascinatul de Leviathan se gîndeşte la locul ocupat de frică în viaţă." Un eseu de Vasile Morar.
Observator cultural, Nr. 248 - 249 / 24 decembrie 2009

Despre imaginea României

Basarab Nicolescu vorbeşte despre “necesitatea emergenţei unei dimensiuni spirituale a democraţiei româneşti”.
Contemporanul. Ideea Europeană, Nr. 12 / decembrie 2009

Femei încercate - adevăr şi adevăruri (I)

"Încarcerarea abuzivă este completată de o serie de atacuri menite să depersonalizeze şi să dezumanizeze, indiferent dacă victima este femeie sau bărbat." Un articol de Mihaela Ursa.
Steaua, Nr. 10-11 / 2009

N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă

"De numele lui Ion Creangă se leagă debutul lui N. Iorga în critica literară, în anul 1890, imediat după absolvirea Facultăţii de Litere a Universităţii din Iaşi, parcursă de precocele savant, cum se ştie, în timp record: între 27 septembrie 1888, data înscrierii, şi 19 decembrie 1889, momentul susţinerii licenţei." Un articol de Cristian Livescu.
România literară, Nr. 50 / 18 decembrie 2009

Enigma unei dezertări

"O ingenioasă paralelă între itinerarii literare a scos în relief în studii mai vechi filosoful rus Lev Şestov (1866–1938)." Un articol de S. Damian.
Idei în dialog, Nr. 63 / decembrie 2009

Ghidul postuman dada: Tzara şi Lenin joacă şah

"Publicată în 2009 la Princeton University Press, această carte s-a bucurat de numeroase comentarii elogioase în presa americană." Un articol de Andrei Codrescu.
Steaua, Nr. 10-11 / 2009

Revoluţia română şi anul 1989

"Paradoxul suprem al revoluţiilor anului 1989 este că, spre deosebire de Revoluţia Franceză, care a avut nevoie de Teroare pentru a scăpa de cel mai blând şi mai politicos regim din istorie, revoluţiile anticomuniste din 1989 au scăpat de cel mai odios şi mai brutal regim din istorie fără violenţă, fără victime, fără represalii, fără lagăre, fără persecuţii, fără reeducare." Un articol de H.R.-Patapievici.
Idei în dialog, Nr. 63 / decembrie 2009

Aveţi cameră separată?

„La Herta Müller accentul cade pe politic, fiindcă politicul este ceea ce i-a creat Privirea Străină.“ Un articol de Ioana Pârvulescu.
România literară, Nr. 50 / 18 decembrie 2009

Iluziile teatrului românesc. Mitul Salvatorului

"Patria, teatrul, e mereu în primejdie. Discursul trebuie înnoit, actorii aşteaptă provocarea, creativitatea bălteşte, scena românească e tot mai puţin apetisantă pentru spaţiul internaţional." Un eseu de Iulia Popovici.
Observator cultural, Nr. 247 / 17 - 23 decembrie 2009

De la Istoria secretă la istoriile paralele ale literaturii

"Sunt acolo patru prieteni – prieteni dintre cei mai buni ai scriitorului. Oare toţi au mers să raporteze discuţia?" Un eseu de Cornel Ungureanu.
Luceafărul de dimineaţă, Nr. 43 / 16 decembrie 2009

Creativitatea şi spontaneitatea binelui: curajul

"Ceea ce este incontestabil în societăţile eroice este faptul că în acestea curajul este virtutea principală." Un eseu de Vasile Morar.
Observator cultural, Nr. 246 / 10-17 decembrie 2009

Orice cuvînt ştie ceva despre cercul drăcesc

„Mi-aş dori să pot rosti o propoziţie pentru toţi cei cărora pînă azi, sub felurite dictaturi, li se ia demnitatea zi de zi.“ Discurs rostit de Herta Müller la primirea Premiului Nobel pentru Literatură, Stockholm, 2009.
Observator cultural, Nr. 246 / 10-17 decembrie 2009

Balcanismul şi specificul literaturii române

„Mircea Muthu este la noi cel mai consecvent cercetător al fenomenului cultural numit balcanism, studiul său întinzându-se, temporal vorbind, pe mai bine de treizeci de ani.“ Un articol de Călin Crăciun.
Vatra, Nr. 9-10 / 2009

Jertfa ca erotism sacru în „Meşterul Manole“ de Lucian Blaga

„Interpretarea de faţă încearcă să ofere o explicaţie a motivaţiei lui Manole de a o jertfi pe Mira.“ Un articol de Irina Mircea.
Cultura, Nr. 46 / 19 noiembrie 2009

Consideraţii asupra modernităţii de la 1900

„În secolul XVIII, termenul modern era folosit în antiteză cu antic, implicând un contrast cu antichitatea clasică.“ Un articol de Nagy Imola.
Vatra, Nr. 9-10 / 2009

Alexandru Muşina, poetul

„Autor al unor volume de poezii foarte bine primite de critica literară, Alexandru Muşina s-a făcut remarcat, în ansamblul generaţiei din care face parte, prin felul în care a ştiut să redea grotescul şi precaritatea existenţei în culorile unui sarcasm abia atenuat de o ironie ce distinge cu subtilitate aparenţa de esenţă, autenticul de fals, realul de iluzie.“ Un articol de Iulian Boldea.
Vatra, Nr. 9-10 / 2009

Ce înseamnă să vii la o întâlnire
"avea ochi de apă
mi-a vorbit despre Carlos Ottino
era un steag creol şi zvelt
înfipt în poarta Uruguayului"
Un poem de Nora Iuga.
România literară, Nr. 7 / 5 martie 2010

Căutare	după autor după publicaţie în text după dată
(Ex. dată: iunie 2006)
Sunteti vizitatorul: 1521494

Academia Caţavencu

Adevărul literar şi artistic

Însemnări ieşene

Convorbiri literare

Dacia literară

Idea artă+societate

Idei în dialog

Lettre Internationale

Luceafărul de dimineaţă

Noua literatură

Observator cultural

Oglinda literară

România literară

Scrisul românesc

Stare de urgenţă

Studia Phaenomenologica

Sud-Est cultural

Suplimentul de cultură

Viaţa Românească

Ziarul de duminică

All Cartea Româneasca Compania Corint Curtea Veche Dacia Editura Universiăţii din Bucureşti Editura Universitatii Al. I Cuza Eminescu Gramar Humanitas Ideea Europeana Institutul Cultural Român Institutul European Limes Litera International Memoria Nemira Niculescu Paralela 45 Polirom RAO Teora

Carte de succes Carturesti Diverta Eminescu Humanitas Karte Libraria Noi Librarie.net Libris Polirom

Acest site este actualizat zilnic cu texte în limba română aparute în diverse publicaţii.

Programare: Datagram